Tatălui meu i-a apărut pe piept o pată care se accentua. A mers la mulţi doctori şi toţi i-au spus că nu au ce-i face, că nu au nişte medicamente sau tratamente anume pentru această pată. Disperat, a arătat pata şi sorei Verginica. Aceasta l-a sfătuit să respecte postul de luni, miercuri şi vineri, şi celelalte posturi de peste an; să facă rugăciuni dimineaţa, la orele 16, şi la miezul nopţii, să se spovedească şi să se împărtăşească mai des. A trecut puţină vreme şi pata a dispărut.

Andrei Constantin, comuna Lucieni, judeţul Dâmboviţa