2.5. Strămutarea sărbătorilor sfinţilor

în ziua aceasta ziua nașterii trâmbiței Mele Verginica în anul 1923, anul în care au fost clătinate de la locul lor din calendar serbările sfinților și au fost mutate spre înainte și s-a împlinit atunci proorocia Scripturii care arată că antichrist, intrând în lucrarea bisericii lui Hristos, se va încumeta să schimbe de la locul lor serbările sfinților și vremile lor și s-au scos în anul acela două duminici nepomenite prin biserică, două săptămâni de nepomeniri ale sfinților din calendarul bisericii sfinților Mei.

Se născuse pe pământ Verginica și aveam s-o cresc pentru Mine și s-o pregătesc să fac prin ea repararea celor clătinate de lucrarea lui antichrist, și care trebuia să se ivească cu lucrarea sa dacă Duhul înaintevăzător a vestit prin Scripturi schimbarea vremurilor, lucrarea fărădelegii, gândul vrăjmaș al vrăjmașului Meu antichrist, dar acum l-am prins pe cel ce a lovit atunci în biserica neamului român și îl judec tot timpul și nu-i mai dau răgaz să-Mi culce via la pământ, căci Mi-am zidit vie nouă, vie cu vin bun, precum este scris, și-Mi cânt peste ea cântarea Mea ca să cânte ea de la Mine și să vadă omul antichrist că este prins și judecat de înseși faptele sale împotriva lui Dumnezeu Fiul, și iată vremea luptei Mielului cu fiara, cu antichrist, cu balaurul cu șapte capete și cu hristosul mincinos, iar lupta nu se sfârșește, decât după ce vrăjmașul bisericii Mele își va lua plata întreagă, focul aprins de el însuși împotriva sa, căci Eu nu vin să judec, dar vin să dau fiecăruia după faptă, precum este scris.

E sărbătoare dulce în cer pentru cei de pe pământ, căci pe pământ e praznic de naștere a Mea an de an, din ziua în care M-am născut Prunc, și până azi. Mințile celor de pe pământ s-au încumetat să mute această zi de praznic și s-o lase în urmă și să n-o mai primească pe masă când ea vine la locul ei din calendar an de an, și sunt de atunci o sută de ani. Eu însă spun celor de pe pământ că au greșit ca potrivnici ce sunt, și că se luptă împotriva lui Hristos prin tot ceea ce fac și spun după mintea și alegerea lor, dar Eu sunt și rămân neclintit, căci după învierea Mea din răstignire acum două mii de ani M-am îmbrăcat întru putere multă căci Mi-a dat Tatăl biruința întreagă și am spus atunci: «Datu-Mi-s-a toată puterea în cer și pe pământ», o, și de atunci lucrez mult și mereu, dar sunt numai cu cei ce Mă urmează, iar ceilalți Îmi sunt potrivnici, că așa aleg să facă.

Pace vouă iar și iar, fiilor! Peste pământ se pomenește praznicul nașterii Mele de acum două mii de ani, dar care a fost dat mai înapoi de la locul lui din vreme, căci e omul stăpân pe pământ, iar omul este potrivnicul Meu de șapte mii de ani, și numai cei care au de la Dumnezeu harul să cunoască și să creadă, numai aceia văd și înțeleg lupta duhului potrivnic față în față cu Dumnezeu, ca și acum o sută de ani când a lovit crunt în taina bisericii străbune și s-au scos atunci din calendar locul și timpul sărbătorilor cerești și au rămas toate strâmbe apoi, și tot așa merg și azi, căci omul fățarnic are ce are cu taina lui Dumnezeu, cu biserica lăsată de Mine pe pământ acum două mii de ani ca început al împărăției lui Dumnezeu, și pentru care s-a scris atunci prin Scripturi glasul celui ce strigă: «Pocăiți-vă, căci s-a apropiat împărăția cerurilor, împărăția lui Dumnezeu!»

O, căiți-vă voi, preoți și fii de preoți, care mărturisiți că sunteți fiii celor ce au ucis pe mărturisitorii lui Dumnezeu din vremea aceasta de sfârșit, căci toți cei care au rămas la altare și și-au ridicat și fiii trimițându-i să învețe carte și să se facă preoți pe mai departe, o, toți aceștia au dat mâna cu vrăjmașul antichrist, care și-a făcut împărăție în casa care poartă numele lui Dumnezeu, în biserică, și apoi a venit ordin de la antichrist să se răstoarne serbările sfinților și să nu mai fie ele la locul lor din zilele anului, o, și s-au învoit cei ce slujesc la altare și mai-marii lor, și de atunci jubilează vrăjmașul lui Dumnezeu pe loc știut sfânt, iar armele lui sunt bine ascunse ca să nu se afle ele, și nici cei care le mânuiesc, o, și văd aceasta mulțimile de preoți care cu inimi strânse se uită neputincioși la dărâmarea cărării spre Dumnezeu a creștinilor care nu știu cine cârmuiește peste ei de pe scaun știut sfânt.

În ziua aceasta mulți sărbătoresc pe pământ Crăciunul, căci acum o sută de ani slujitorii lui antichrist au făcut un joc dușmănos asupra bisericii Mele de pe pământ și au împins zilele schimbându-le locul și amintirea lor din an în an, și aceasta ca să poată ei schimba de la locul lor serbările sfinților, locul lor din istoria zilelor din an, o, și i-a mers vrăjmașului lui Dumnezeu, și de atunci toți creștinii sunt amețiți, nu pricep ce este cu ei, și mai ales neamul român, peste care lucrarea antichriștilor a izbit din plin, și le-a mers să facă această stricăciune, scrisă în Scripturi că va veni și va strica legea și vremea sărbătorilor sfinte, o, și Mă tot căznesc să biruiesc împotrivirea și să dau de gol această minciună și să repar ceea ce s-a stricat prin lovitura lui satana împotriva lui Dumnezeu, dar n-am cu cine să Mă înțeleg, chiar dacă glasul Meu grăiește acum peste pământ, și este adunat în cartea sa cuvântul Meu cel din vremea aceasta fără de lumină, căci lumina Eu sunt, și M-am aciuat cu ea în mijlocul unui popor mititel și luminez din mijlocul lui cu ea, dar lumea cea fără povața lui Dumnezeu peste ea mereu, o, cade, cade mereu în întuneric și în mlaștini, și nu Mă primește și nu crede când strigă Domnul la ea din cer.

A trecut aproape o sută de ani de când omul antichrist a dat să mute el vremile și să strămute sărbătorile Domnului și ale sfinților Lui, o, și așa a dat el să înceapă atunci din plin biruința sa asupra lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu Tatăl, întrupat acum două mii de ani în Fecioară și născut Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, cu Tatăl de o Ființă, căci Tatăl prin Fiul Său Cuvântul a făcut toate, cerul și pământul, văzutele și nevăzutele facerii lui Dumnezeu, toate.

O, pace ție, poporul Meu cel de azi pe pământ, pace ție, celui ce ești mai mult sau mai puțin după faptă și după credință popor al cuvântului Meu! O, ridică-te să-Mi asculți cuvântul, cu care în ziua aceasta de sărbătoare grăiesc în cer și pe pământ, adică cu cei din cer, și cu tine pe pământ, poporul Meu cel ce ești pe pământ, o, că au sfinții sobor, și iau pentru ei de pe pământ mângâiere și bucurie de la cei care aduc lor mărire și pomenire sărbătorească după datină, duminica tuturor sfinților, iar după ea vine să înceapă vremea postului cel pentru întâmpinarea sărbătorii sfinților apostoli, și care post a ajuns mic de tot cu vremea sa, după ce în neamul român s-au clătinat de la locul lor zilele de sărbătoare ale sfinților Mei prin mutarea lor de la locul lor din calendar, pierzându-se datina ținerii la timp a lor.

O, am început cuvântul Meu în anul 1955, dar n-am putut face acest anunț pentru ținerea sărbătorilor sfinte la locul lor ca la începutul bisericii Mele, că veneau cumpărători și vânzători de taine printre cei ce se apropiau să audă glasul cuvântului Meu, și a fost să aștept cu răbdare ca un Dumnezeu și să-Mi fac cale prielnică să pot să aduc repararea. Că a venit omul antichrist și a prins atunci în cursa lui pe cel mare de peste biserica neamului român și l-a forțat apoi să facă mutarea, să aducă stricăciunea, să lovească în mersul cel îndătinat al bisericii Mele în neamul român, neamul cel mai greu lovit atunci, cel mai îngenuncheat sub duhul rătăcirii, care a ridicat prigoană peste creștinii de atunci, o, că așa de greu le-a fost la creștini să facă acest păcat cerut de mai-marii bisericii care n-au vegheat pentru viața turmei și au lăsat-o sub prigoana lui antichrist, care avea și care are ca lucrare dezbrăcarea de veșmântul cel sfânt al fiilor bisericii ortodoxe, și pentru care slugile lui antichrist nu se pot odihni din lucrarea lor vrăjmașă pe Dumnezeu și pe slujitorii lui Dumnezeu, dar Eu, Domnul, am lucrat odată cu această lucrare vrăjmașă și am făcut să se nască atunci pe pământ o fetiță, ca să repar apoi prin ea pe cele lovite de vrăjmaș, o, și am crescut-o pe ea apoi sub taina Mea acoperită și am pregătit-o mult și M-am arătat ei, iar în anul 1955 Mi-am început trâmbițarea prin ea. Grăiam cuvântul Meu cu gura Mea și treceam prin gura ei cu el, și am pus să fie scris cuvântul lui Dumnezeu, ca să-l pot arăta la vreme potrivită și ca să pot împlini apoi cele vestite prin el, și vestirea lui peste tot pământul apoi.

O, dacă s-ar așeza la loc cele ce au fost clătinate ale vieții bisericești, ar fi biruință mare asupra diavolului și asupra omului antichrist, care s-a strecurat în lucrarea bisericii și a dat poruncă diavolească pentru strămutarea sărbătorilor creștinești. Dar am însă mulți, mulți, am dintre cei ce stau bine și cu frică pe temelia cea dreaptă, și cu aceia Eu, Domnul, voi birui pentru Mine și pentru ei, căci este scris că Eu voi fi biruitorul.

O, nu oricum este de vegheat peste biserică, iar sfinții părinți au vegheat cu Duhul Sfânt și cu lucrarea Lui peste ea și cu sfinte rugăciuni spre cer în vremi de ispite și de eresuri. Azi însă nu mai are cine să vegheze pentru sfințenia bisericii și a fiilor ei, că iată, de aproape șaptezeci de ani nu mai are patru stâlpi tari biserica Mea, căci unul din ei a fost mișcat din loc chiar de cei ce stăpâneau atunci biserica, o, și așa se întâmplă când se ivesc stăpâni, care nu vor să fie slujitori, ci stăpâni vor să fie peste biserica lui Dumnezeu, iar de atunci postul sfinților apostoli abia se mai ivește în filele din calendarul creștin, căci s-a umblat fără teamă la rădăcina pomului, că așa a voit lucrarea lui antichrist, și care a găsit păstori fără de veghe și i-a făcut să schimbe așezarea sărbătorilor sfinte, căci știe omul antichrist cum să facă atunci când vrea să lovească în casa lui Dumnezeu, că îl leagă pe cel tare, pe cel din frunte, și face apoi risipire și clătinare și prigoană, face ca lupul care pătrunde peste oi, așa cum a fost și atunci, de au căzut sub chinuri preoți plini de har și creștini, dați pe mâna prigonitorilor, și jalea a cuprins toată țarina creștină atunci, și cea mai lovită a fost atunci țara română, țara Mea de azi, în care Mi-am așezat masă de cuvânt și râul vieții curgând din tronul Meu peste pământ, ca să afle popoarele susurul cel blând și milos al apei vii, al cuvântului care iese din gura Mea ca să păstoresc cu el în vreme de mare lipsă de păstorire.

E sărbătoare arhierească în ziua aceasta pentru creștini, pentru cei ce au rămas ascultători sfinților părinți și datinilor creștinești ca la început, iar pentru cei mai mulți cu nume de creștini e praznicul Nașterii Domnului, dar când acest praznic va fi serbat, lumea va serba cum știe ea, pe dos decât părinții de demult, căci oamenii au umblat la cele ce nu era de umblat la ele și au schimbat vremurile, iar diavolul se bucură. Numai că mai este pe pământ sămânță nestricată, iar Eu la voi Mă scriu după calendarul cel sănătos, și lucrăm ca în cer, Ne luăm după cele din cer, și toată firea știe cum este în cer, și vremile cerești la locul lor, o, și Mă strâng cu voi în carte cu sărbătoarea ierarhului Spiridon, căci voi sunteți poporul Meu pe pământ și-Mi dați ascultare, fiilor.

O, iată, avem de întărit rădăcina creștinească și mersul lucrurilor, căci animalele și păsările se iau după mersul cel din cer, și toată firea arată deslușit vremea tuturor lucrurilor, căci cocoșii cântă în fiecare loc de pe pământ după ceasurile din cer, iar dacă se ridică întrebare despre cântatul cocoșilor la miez de noapte și în ceasurile de peste zi, o, ei aud clopotele din cer, care le dau de veste ceasurile zilei și ale nopții și se grăbesc cocoșii să dea vestea cerească pe pământ la oameni ca să știe oamenii. O, și tot așa e și cu sărbătorile și vremile sfinților și ale anotimpurilor din an, și toată firea ascultă de cele în cer așezate, căci pentru vremi și pentru păsări și pentru animale nu e cerul departe, ci e aproape, e cu pământul, nu altfel, fiilor, iar pe voi vă am sub dragostea Mea ca să vă ajut să stați sub voile Mele, și să nu semănați cu minciuna fiilor oamenilor, care nu mai au nevoie de adevăr, de Dumnezeu, de cele de sus pe pământ cu oamenii, ci doar se prefac oamenii că seamănă cu voia lui Dumnezeu peste ei, și atât.

Fiilor, fiilor, vine sărbătoarea Nașterii Mele și a obiceiurilor sfinte pentru ea. Lumea care-și zice creștină o ia înainte și face azi serbare, dar face pentru ea, nu pentru Mine, că amestecarea pe care o face ea în această zi nu are a face cu praznicul de naștere a Domnului. Lumea își ridică în cap dumnezeii ei în ziua aceasta, că lumea are mulți, mulți dumnezei, mulți cât simte ea s-o mulțumească în dorurile ei, printre care Îl mai pomenește și pe Dumnezeu Născătorul, și Care Se naște.

O, nu mai lucrează cu Domnul slujitorii de altare, căci sunt împărțiți, și scris este că nimeni nu poate sluji pe doi stăpâni. Am plâns aproape două mii de ani, am plâns cu Tatăl de mila turmei nepăstorite și înconjurată de cei puternici, de antichriștii care n-au lipsit niciodată dintre cei ce se arătau a fi slujitori de altare, și care Mi-au șubrezit de pe piatra ei biserica, și nu s-a mai așezat la loc ceea ce s-a dărâmat, și a rămas că neamul român a fost trântit jos de pe piatră de cei ce s-au suit slujitori de altare, o, și nu s-a mai ridicat de jos acest neam ales între popoare taină a lui Dumnezeu la sfârșit de timp, căci când vine sărbătoarea Crăciunului românii n-o mai au la locul ei din calendar și ies cu ea înainte de vreme și nu mai țin zilele de sărbători la locul lor, o, și e păcat, căci îndrăzneala a fost prea mare, ca și neascultarea de părinți și de datinile bine socotite încă de la început, prin așezarea lor de la Dumnezeu și de la apostoli și de la sfinți.

Fiilor, fiilor, am reparat prin voi această stricăciune și v-am așezat Eu, Domnul, înaintea Mea cu taina începutului bisericii Mele, iar în ziua aceasta sunteți sărbătoriți de cei din cer cu Mine la masă la voi pentru ziua voastră cea nouă, pentru vremea Mea cu voi, când am așezat pe piatra ei biserica Mea și am pecetluit grădinița cea nouă, care poartă pe ea taina cea scrisă în Scripturi, pietricica albă, taină încredințată celor credincioși, vouă, fiilor,

O, pace vouă, fiilor de la izvorul Meu de cuvânt! Și iarăși, pace vouă, celor ce ați dorit să vă adunați sub cuvântul Meu aici, sub cort, în zi de sărbătoare pentru sfinți, căci au ei toți laolaltă duminica de pomenire cu sărbătoare pentru ei, o, și mai ales în vremea de apoi au ei în mijlocul lor pe trâmbița Mea Verginica, cea născută pe pământ în duminica prăznuirii tuturor sfinților, care s-a potrivit în calendarul creștinesc în anul nașterii ei între oameni, și era atunci anul dărâmării de la locul lor așezate de sfinții părinți a sărbătorilor sfinte și date mai înainte în timp, după mintea cea pământească a celor ce au schimbat pe cele așezate de sfinți, căci îndrăzneala cea potrivnică a celor fără Dumnezeu a fost și este mare, și aduce suferință în cer și pe pământ, și aduce neorânduială. O, nu se poate lua soarele de pe cer să facă omul ce vrea cu el și unde ar vrea el să-l pună să stea, și nici cele așezate de sfinți nu-și pot schimba locul și timpul numai că vrea așa omul trufaș, iar Eu, Domnul, vin și cârmuiesc din cer pe cei pe care-i pot călăuzi, vin și îndrept pe cele strâmbate de oameni îngâmfați, vin și sunt biruitor prin credința celor ce cred în lucrările Mele peste pământ și în venirea Mea cuvânt în mijlocul oamenilor

O, peste cinci zile se întoarce Iordanul, ca semn ceresc pentru sărbătoarea de Bobotează, iar oamenii nu se opresc să înțeleagă și să-i prindă frica pentru pribegia lor cea fără de Dumnezeu și fără de păstori peste ei pe pământ.

O, auziți voi, popoare necredincioase! Auziți semnul lui Dumnezeu și îndreptați-vă credința, voi, cei care dați să schimbați pe cele odată așezate și care grăiesc și mărturisesc vremea sărbătorilor sfinte, că iată, se întoarce Iordanul și arată că e sărbătoarea Bobotezei. Amin, amin, zic vouă, întoarceți-vă la părinți, întoarceți-vă la credință, la credința cea din părinți, că se pregătesc gloatele necredincioase să vă păcălească și să vă fure din piept credința și statornicia pentru credință.

O, fiilor, lumea știe că este Crăciunul în această zi, și totul este anapoda pe pământ, după ce au căzut de la locul lor sărbătorile Domnului și ale sfinților Lui. Mă zbat cu toți cei din cer să așezăm la loc pe cele strămutate de la locul lor, și lucrăm în mare taină, căci lucrăm prin cei de rea credință, nu prin cei ce iubesc pe Dumnezeu, dar va fi biruință pentru noi, căci scris este să fie așa, să biruiască Domnul și adevărul.

Iar noi ne pregătim pentru sărbătoarea Crăciunului, fiilor, și va fi această sărbătoare la locul ei din calendar, căci omului credincios i se cuvine ascultare de Dumnezeu, și va avea omul ascultare, o, fiilor. Amin, amin, amin.