5.6. Lucrarea bisericii: slava Noului Ierusalim

Sunt cu ucenicii Mei de acum două mii de ani și se umplu ei acum de duhul iubirii venirii Mele cu slavă de cuvânt la voi, o, fiilor, și vă spun ei odată cu Mine la masa Mea cu voi și cu ei, și iată mărturisirea lor:

— Pace vouă, pacea pe care Domnul ne-a dat-o nouă, după biruința Lui cea mare asupra morții Lui pe cruce! Pace, fiilor, pace, fraților, pace peste voi la masă cu Domnul și cu noi și cu Paștele cel nou, după făgăduința Lui cea de atunci!

Nu este îngăduit să pricepeți acum întru totul această împlinire așezată de Domnul la masă de Paști nou alături cu ucenicii Lui cei de atunci la voi aici, o, frați iubiți și doriți să vă arătați acum nouă, celor ce v-am dorit să fiți arătați și să se împlinească această așa de așteptată Scriptură a gurii Domnului, Care ne-a făgăduit atunci Paștele cel înnoit cu El și cu voi la sfârșit de timp.

Ne dă Domnul trecere spre voi cu mărturisirea și vă spunem că n-am știut să pătrundem atunci taina pe care a spus-o Domnul la masa cinei cu noi mai înainte de patima Sa, și când ne-a spus de acest Paști nou și de împărăția Lui pe pământ cu Paști înnoit după două mii de ani, și iată-ne cu voi la masă de Paști nou, și iată-vă cu noi împlinindu-se această Scriptură, și de aceea bucurați-vă și vă veseliți în duhul împărăției cerurilor cu voi și cu noi pe pământ ales de Domnul încă de la facerea lumii pentru această masă nouă, Domnul Iisus Hristos cuvânt și trup, hrană dulce, masa prefacerii Lui trup și cuvânt, nu numai trup pentru hrană așa cum ne-a lăsat-o acum două mii de ani s-o avem la masă, dar iată, la sfârșit de timp vine Domnul cuvânt pe pământ la voi și Se împarte peste tot de la margini la margini, ca apoi să-Și descopere la vedere ziua slavei venirii Lui cu dreptatea a toate, precum este scris, o, fii și frați iubiți.

Așadar, fiți statornici cu toată credința și puterea cea sfântă și stați veghind sub această slavă măreață, cu care Domnul Se lasă peste voi în zilele venirii Lui cuvânt pe pământ la voi, căci toată taina Lui lucrează cu toată puterea prin statornicia celor ce-L poartă pe El până la împlinirea împărăției văzute a Sa pe pământ între oameni, și care se va arăta ca la facerea lumii când s-a făcut lumina prin cuvântul Lui și s-au arătat cerul și pământul și cele dintre cer și pământ și omul apoi ca să le moștenească, dar pierzând el prin nestatornicie pe Domnul și moștenirea Sa, iată, încă o dată facerea, cer nou și pământ nou, după cum s-a scris această făgăduință că va veni și se va împlini la vedere, și iată de ce se cere statornicie nezdruncinată și credință fără cusur și iubire ca a celor din cer în inimile și în lucrările voastre cu Domnul în vremea aceasta a Lui cu voi!

Binecuvintez acum lucrul care începe să se ivească pic cu pic pentru mărgăritarul de la fântâna sfinților arhangheli în grădina întâlnirii, în livadă, fiilor. Așezăm pas cu pas la vedere această împlinire, iar în ziua de praznic pentru mama Mea Fecioara când se strâng oi la izvor, vom unge cu mir și vom pecetlui acest mărgean, și tot așa la fiecare sărbătoare în cetate binecuvântăm unul după altul și încă unul mărgean după mărgean minunile frumuseții cuvântului Meu împlinit pe pământ cu voi, fiilor. Eu sunt mereu cuvânt peste voi și mereu vă păstoresc cu lecții noi de viață și de întărire a vieții voastre cu Mine, iar lepădarea de sine să fie din partea voastră puterea Mea peste voi și între voi, căci unde sunteți lucrând în numele Meu, Eu sunt cu voi, fiilor, și mereu sunt, și mereu lucrăm lucrarea facerii cuvântului Meu împlinit prin voi, și-Mi las acum numele Meu peste grăirea dintre Mine și voi, și numele Meu se cheamă Cuvântul lui Dumnezeu, o, fiilor. Amin, amin, amin.

Am încă iarăși să vă amintesc că este de luat în seamă folosirea timpului, căci timpul se scurge și sunt încă multe de așezat în ființă și așteaptă acestea după voi, că numai pe voi vă avem, fiilor. Fiți mari și tot mai mari pentru vremea care vine și fiți harnici toți, ca să avem cu ce să dăm ființă mărgăritarelor care așteaptă la rând să primească ființă și îngeri și pecete cerească, fiilor.

O, nu vă îngrijorați! Cei cu inimă mare și cu dor în ea și cu dăruire, aceia pot și cu trupul, iar altfel trupul este neputincios, și nu se poate să fie neputincios templul lui Dumnezeu, și de aceea nu lăsați timpul să treacă, nu, fiilor, căci avem de așezat în el lucrările Domnului, toate câte așteaptă să se ivească la vedere, și așa se lucrează la sfârșit, cu trupul și cu duhul în nedespărțire, căci lucrăm ca în cer pe pământ, nu altfel, fiilor.

Binecuvintez acum lucrările cu care începeți iar și iar lucrul vostru cu Mine în cetatea cuvântului Meu din loc în loc, peste tot pe unde Eu, Domnul, voi însemna, iar voi veți da ființă celor așteptate să se ivească, și vom putea, fiilor, așa cum și până acum toate s-au putut cu putere și har de sus.

Pe pământ toți lucrează cu pământul și cu cei de pe pământ, iar voi lucrați cu cerul pe pământ, o, și poate Domnul cu cerul Său și cu voi, și sunt duhovnicești toate cele lucrate de Mine cu voi, și nu sunt pământești, fiilor. Așadar, pace vouă pentru lucrările Mele cu voi! Inimă mare în care să încapă Domnul cu cerul Său, aceasta este binecuvântarea în care vă așez pe voi acum, când iar începem lucrul pe mai departe pentru cele ce vor lua ființă la vedere în curând, și care acum sunt prin cuvânt și așteaptă să se arate.

Eu prin cuvânt lucrez mai întâi, și numai apoi lucrez la vedere cuvântul Meu, și numai așa a lucrat Dumnezeu din veac și până în veac, și nu vă cer decât iubirea, o, fiilor.

Lucrez cu cei necredincioși cu mersul cuvântului Meu și Mă folosesc de calea pe care merg și ei să ajung și la ei, o, și nu știu aceștia ce fac Eu, căci Eu lucrez tainic și Îmi fac din ei slujitori Mie și nu știu ei aceasta. Lucrez cu multă taină lucrarea Mea cea de azi, numai să vă am pe voi ca să-Mi scrieți cuvântul venirii Mele, o, fiilor. Stau tot într-o uimire cei din cer când văd ei cât lucrez de minunat cu voi între cei de pe pământ atât de necredincioși și depărtați de Dumnezeu și de calea dreptății lucrurilor toate și a luminii care lucrează tainic și descoperă pas cu pas mersul Meu cel tainic de la cer la pământ, și pe pământ din loc în loc apoi cu slava cuvântului Meu.

Toate cuvintele rostite de Mine pe pământ între oameni, toate se împlinesc și-și dovedesc adevărul lor dumnezeiesc, o, și nu va mai fi necredință. Un picuț de timp mai este până ce necredința va fi alungată dintre oameni, căci vor sta toți față în față cu cuvântul Meu cel împlinit, o, și știu ei Scripturile că le-au citit și le citesc ca să le știe și cei prea mult păcătoși, așa cum le știau samarinenii când a fost să Mă descopăr lor la fântâna lui Israel și Mă mărturiseau ei apoi celor necredincioși mari și mici, și au făcut ei aceasta cu prețul vieții lor și au fost adăugați mărturisitorilor Mei din vremea aceea de necredință a celor ce știau de Dumnezeu, dar nu-L voiau peste ei Stăpân și Domn, căci așa este omul, bietul de el, și se vrea mare mereu din pricina păcatului de care este biruit, și pentru care omul nu poate să stea de partea lui Dumnezeu cu credincioșie, chiar dacă știe și crede el în Dumnezeu.

Fiilor, fiilor, scrieți acum în cartea Mea cea de azi cu voi binecuvântare multă și mare pentru intrarea cuvântului Meu mărturisitor în casa cea de sus a neamului român, și cu care Mă vestesc de pe înălțimi cu istoria venirii Mele pe pământ cuvânt vreme de șaptezeci de ani pe vatra neamului român, căci în anul 1955 Mi-am început trâmbițarea acestui cuvânt prin trâmbiță pregătită de Mine ca să-Mi las cuvântul scris pe pământ, o, și a mers calea cuvântului Meu până azi, și s-a scris acum un an serbarea celor șaptezeci de ani de cuvânt deasupra pământului român, și Mă vestesc acum de pe înălțimi cu acest timp al cerului pe pământ lucrând, și așa se adeverește tot ce am vestit Eu, Domnul, prin cuvântul Meu în această vreme măreață, cerul pe pământul român lucrând, și Domnul cuvântând peste acest plai binecuvântat și la sfârșit de timp ca și la începutul facerii lumii, când din lutul acestui pământ am luat cu mâna și l-am zidit pe om și, suflând peste el duh de viață, am fost atât de fericit în ziua aceea, și atât de odihnit o clipă apoi, până ce omul zidit de Dumnezeu s-a voit liber și n-a mai stat mic și n-a mai avut pe Domnul de Stăpân al său și a dat de peste el pe Făcătorul său.

O, a venit însă vremea să se așeze toate și să vadă cerul și pământul ce este Dumnezeu și ce este omul și să lucrez Eu, Domnul, înnoind și îndreptându-le pe toate câte omul le-a clătinat din pricina duhului lui de mărire deșartă, dacă nu i-a plăcut cinstea pe care i-o dăduse Dumnezeu la facerea lui din lutul pământului român.

Iar și iar binecuvintez locul în care Îmi sunt așezate spre vedere cuvântul și mărturiile acestui timp de când Eu, Domnul, am venit și vin pe pământul român cuvânt grăit și scris ca să-l împlinesc apoi, căci mai întâi rostesc, și apoi împlinesc.

Binecuvintez pe martorii Mei și ai cuvântului Meu între Mine și cei necredincioși de pe pământ, dar cu care, iată, lucrez cu și fără voia lor, cu și fără știrea lor tainele lui Dumnezeu așa cum sunt ele scrise să se împlinească și să vină la vedere după atâta vreme de vestire a lor.

Fiilor, fiilor, duh de umilință să avem, căci Tatăl lucrează prin Fiul Său și prin voi și între voi, și numele Meu se cheamă Cuvântul lui Dumnezeu, cuvântul cel de la început, și prin care s-au făcut toate, cerul și pământul și omul, și iată, toate se fac iarăși, căci trebuie înnoirea a toate, și lucrăm tainic și grăim cu cuvânt de taină ca să fie priceput prin împlinirea lui apoi, și iată ce mare împlinire a cuvântului Meu, găzduit la sfârșit de timp în ograda românească, la români, o, fiilor, și toate se lucrează minunat prin puterea pe care Tatăl Mi-a dat-o în cer și pe pământ după ce am biruit prin cruce moartea și iadul și lumea toată, și de când numele Meu mare a despărțit veacurile în două, veacul de până la Hristos și veacul de după Hristos, și numai Eu am acest nume mare și minunat în cer și pe pământ, și numai Mie se pleacă toate la timpul lor cel scris în Scripturi să se împlinească.

O, sunt cu voi și voi fi cu voi până la sfârșit, fiilor, și sunt cu începutul cel nou cu voi în lucrare, și duhul umilinței să ne fie mult și mare, căci Tatăl lucrează minunat în vremea aceasta a Mea cu voi pe pământ, unde-Mi am casa Mea de venire iarăși de la Tatăl la oameni, o, fiilor.

Am ieșit cu duhul Crăciunului, am ieșit cu voi în oraș și v-ați jertfit pentru mărturisirea Mea și v-am însoțit cu anotimp umed, cu fulgi de nea și cu cete de îngeri între fulguți, și a fost așa de plăcut Nouă, celor de sus, căci toate poveștile despre Mine cu oamenii pe pământ sunt vii și atât de vii de nu s-ar mai sfârși dorul de ele și frumusețea lor de taină, iar timpul a cusut pe pânza lui atâtea frumuseți și povești ale Mele odată cu venirea Mea Prunc pe pământ, începând de la ieslea nașterii, de la locul cel dulce Mie și îngerilor Mei când am avut însoțitori și mărturisitori de pe pământ oile și vitele, care vorbeau între ele despre Mine și suflau asupra Mea fără să știe ce fac când suflau și Mă încălzeau în ieslea cea săracă de cele de pe pământ, o, că numai cerul era acolo însoțire, și tot un basm ceresc se petrecea și mărturisea, și nimic pe pământ nu este mai frumos ca Dumnezeu și cu Dumnezeu pe cale, numai să aibă omul duh să vadă și să înțeleagă, numai să aibă el timp pentru Dumnezeu, fiilor.
Și acum, în zi de serbare în cer și pe pământ pentru amintirea ierarhului Spiridon, cel minunat prin minunile lui despre mărturisirea Mea, am găsit acum prilej scump să vă grăiesc cu toată iubirea Mea și să lăsăm în carte scrise ieșirea Mea cu voi în oraș și cu duhul Crăciunului și cu dorul Meu de om, și vă am pe voi mărturisitori, și prin voi lucrez apropierea Mea spre cei așa de străini de Dumnezeu și de multa frumusețe a tainelor Mele între oameni pe pământ, și de cele ce vor veni să ia locul celor atât de vremelnice ca și pașii cei fără Dumnezeu ai vieții omului, nedând să știe el îndeajuns de taina vieții lui și de Dumnezeu Făcătorul și de toată facerea văzută și nevăzută, și iată taină neștiută de oameni, căci animalele vorbesc cu Mine, și Eu cu ele, și ele între ele, căci ele văd dincolo de cele văzute și grăiesc unele cu altele și știu tainele cerești pe pământ, și că ele nu știu nimic mai mult ca și de Dumnezeu, de la Care au hrană și sprijin, și apoi odihnă ca în cer pentru greul vieții lor de pe pământ, după ce ele laudă mereu pe Domnul, precum este scris.
Să se înduioșeze omul cel nemulțumit de multe și să-și aducă aminte de Mine, Prunc născut pe pământ într-o iesle a animalelor, când ele Mi-au fost însoțire și mângâiere și veghe și grai și tot ce a fost acolo când Eu, Domnul, M-am născut Prunc mic între oameni.
Și acum, fiilor, vă veți pregăti cu duhul Crăciunului și cu ieslea cuvântului Meu, care se naște la voi ca să Se împartă Domnul peste pământ prin voi, și iată, vine praznicul nașterii Mele cu timpul lui din calendarul creștinesc și vom petrece în cântări de colinde, și toate de la voi sunt bucurie și mângâiere pentru Noi, cei din cer, fiilor, iar cerul stă tot timpul aproape nedespărțit aici la voi și cu voi, precum umbra vă însoțește pe voi pe cale cu soare, fiilor.
Binecuvântate să vă fie vremea și lucrul vostru până la praznicul nașterii Mele, și toate să fie bucurii de la voi pentru Noi, cei din cer, și pentru cei de pe pământ, căci se duce vestea petrecerilor Mele cu voi și merg spre căutare după voi cei de pe pământ care Mă știu cu voi în petreceri sfinte, fiilor.

Iar acum la masă arhierească pentru pomenirea ierarhului Nicolae între cei din cer pun peste voi binecuvântare nouă și ridicați-vă să gătiți bucuria duhului Crăciunului și s-o împărțiți în oraș peste gospodarii care vă așteaptă pe la porți ca să le împărțiți bucurii de sus, fiilor. Așadar, gătiți-vă pentru ieșire cu binecuvântare și cu alai de sărbătoare și cu daruri dulci și cu dulceață cerească pentru cei care o așteaptă de la voi, și se va auzi spre margini lucrarea Mea cu voi, duhul Crăciunului, pe care lumea îl cunoaște cum știe ea, dar duhul acestui praznic numai Eu și cei păstoriți de Mine îi știm gustul și locul lui din calendar, căci acum o sută de ani s-a ivit un vrăjmaș cu numele de antichrist, ascuns sub haină de păstor de oi, și a scos din calendar două duminici și a zdruncinat de la locul lor din vreme sărbătorile creștinești, și de atunci sfinții nu mai sunt pomeniți în zilele lor de serbare ca în strămoși, dar am venit Eu la voi și am reparat în mijlocul vostru această clătinare a vremii serbărilor sfinților și depășite cu treisprezece zile pentru sărbătoarea cu ținere, o, și așa lucrăm repararea și serbăm în ziua aceasta pe marele ierarh al turmei creștine, pe Nicolae cel milos cu cei lipsiți de ajutor, și apoi mâine pomenim pe copila Filofteia, miloasă și ea pentru cei săraci, o, și așa de frumos este în cer cu sfinții Mei cei frumoși la suflet și la faptă, și binecuvintez acum lucrul vostru cel pentru duhul Crăciunului și cereți, fiilor, cereți la cer să fie timp prielnic și să se strângă norii în dreapta și în stânga și să se strângă spre duh de bucurie de naștere a Mea pe pământ toți cei dornici de bucurii sfinte de pe meleagul acestui oraș cu împrejurimile lui, o, și vom sta deasupra cu sfinții și vom însoți calea voastră și vom stârni adierea mângâierii de sus peste toți cei strânși pe lângă voi pentru măreția și numele Meu de peste voi, fiilor.

Așadar, cu pace cerească să pregătiți acum popasul de poveste de naștere, povestea Mea cea de acum două mii de ani, când am avut însoțitori ai nașterii Mele oile și vitele în jurul ieslei cu paie în care am venit să Mă nasc Prunc pe pământ între oameni, și iată amintire și poveste sfântă, fiilor!