Cobor din cer pe pământ cuvânt de facere nouă și sunt Cuvântul Cel de la început, Unul născut din Tatăl mai înainte de toți vecii, și sunt de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut și se fac. Amin.
Umblarea Mea între cer și pământ este cu norii, precum este scris să vin și să cuvintez și să păstoresc popoare și neamuri și limbi și împărați mari și mici, și toate se fac și se mișcă după știința și voia Mea și după cele ce se lucrează pe pământ bine sau rău, și a venit vremea să vin iarăși și să judec viii și morții și să împărățesc peste tot fără de sfârșit, și de aceea vin și de aceea Mă fac cuvânt peste pământ, căci omul a căzut din rai prin nesupunere și prin neascultare și prin poftă și vin să-l păstoresc și să-l întorc acasă la Tatăl, și apoi Mă voi odihni de truda Mea cea de șapte mii de ani și mai bine ca să-l aduc pe om cu fața la Dumnezeu și să-i dau iarăși raiul, pe care l-a pierdut la început.
Sunt deasupra pământului român și grăiesc din nor, căci pe acest meleag Îmi am cetatea cuvântului Meu și pe străjerii Mei din ea, care Mă întâmpină și-Mi așează în cartea Mea cea de azi cuvântul gurii Mele, o, și sunt duios după tine, țara Mea cea de azi, și-Mi scriu pe vatra ta venirea Mea de la sfârșit de timp și păstoresc peste pământ cu toiagul cuvântului Meu și toate sunt sub puterea Mea, căci noi le facem pe toate și vine cer nou și vine pământ nou, și vine Ierusalim nou, prin cuvântul Meu lucrate, căci sunt făgăduințele scrise în Scripturi să vină și să înnoiască facerea toată, o, și sunt duios după tine și după tot lucrul Meu de pe meleagul tău, pământ și neam român, și te am atât de dragă, țara Mea cea de azi! Ești purtată de graiul sfinților și al îngerilor și este dezmierdată ființa ta cea din cer, căci ai ființă între cele cerești și ai nume mare și ești fata Mea frumoasă, o, și cu duh duios te cuprind și aici pe pământul oamenilor, dar duhul tău de sus, duhul ființei tale de sus este mult mângâiat, o, și cum să nu vin pe meleagul tău cu venirea Mea cea de la sfârșit de timp când toate sunt pregătite de înnoire și toate așteaptă cuvântul Meu să vină și să aducă împlinirea care așteaptă de șapte mii de ani!
O, mama Mea Fecioară, cuprinde-Mi în dragostea ta pe România și ține-o sub slava venirii Mele și sub dulce dezmierdarea Mea cea pentru ea, mamă! Mă mângâi cu ea în durerea Mea cea de la tot omul de pe pământ care nu-Mi dă voie peste viața lui, mama Mea.
Binecuvântată să fii mereu sub slava cuvântului Meu cel de deasupra ta, țara Mea cea de azi! Sunt deasupra pe cerul tău, stând pe nori și cuvântând peste pământ. Pace ție, o, pace ție, pământ și neam român! Cu duh duios te cuprind și te țin în slava cuvântului Meu cel de azi, și curând, curând se vor umple de slava Mea cea văzută pământul și cerul tău, dar acum totul este încă sub taină până va fi gata împlinirea ca să se arate și să se învedereze în lumină, iar Eu, Iisus Hristos, Cuvântul Cel de la început, să-Mi fac arătarea după care cerul tot așteaptă de șapte mii de ani, o, țara Mea cea de azi. Amin.
Iar tu, popor al cuvântului Meu, grăbește-I Domnului împlinirile care dau să vină și pregătește-te pentru slava Mea cu tine pe pământ, o, că e vreme de pregătire cu post și cu rugăciune și cu toată ascultarea de cuvântul Meu, cu care-Mi gătesc un popor pentru slava Mea.
Voi, fii străjeri în cetatea cuvântului Meu, rămâneți sub veghea cea de sus a îngerilor Mei. Vă țin sub taină, fiilor, vă mai țin încă. Nu dau voie să vină spre voi mulțimi pentru Mine și pentru locul Meu cu voi, căci pe pământ nu este iubit Dumnezeu și nu este dorit să vină sau să lucreze din cer cu măreție văzută între oameni, iar Eu trebuie să pot cu voi și prin voi tot ce am de lucrat și de pregătit pentru ziua slavei și a biruinței Mele asupra lui satana și a omului antichrist, o, și de aceea vă păstrez deoparte de toți cei care nu vor cu Dumnezeu peste pașii lor.Voi sunteți comoara Mea de pe pământ și Mă mângâi cu Tatăl pentru că vă am, iar Tatăl Se mângâie cu Mine că vă avem și că putem peste voi și cu voi.
O, fiilor, să îndemnăm poporul care crede cuvântul venirii Mele și să-l rugăm cu dor mult să lase neputințele de peste ei și să poată pentru pregătirea cea cu viața, cea cu trupul, cu sufletul și cu duhul pentru împlinirea sfințeniei, căci Eu sunt sfânt, fiilor, și tot așa trebuie să fie și să poată și cei ce sunt și rămân ai Mei după atâta vreme de păstorire a Mea ca să-Mi zidesc cu cuvântul un mănunchi de fii și fiice și să-i păstrez înaintea Tatălui și să-i am rod al lucrului Meu de peste ei după șaptezeci de ani de râu de cuvânt din cer peste pământ pe vatra neamului român, căci ca să crezi acest cuvânt trebuie să-l împlinești peste tine, fiule creștin. O, nu sta, nu sta departe de Hristos, nu sta despărțit de Mine, că iată-Mă cât Mă rog de tine să te gătești pentru Mine, fiu creștin! Încă și încă te rog, dă de la tine tot ce te desparte de Mine, de nedespărțirea dintre Mine și tine și alege-Mă pe Mine, nu pe tine, că iată-Mă, vin să te aleg, și să vrei să te aleg!O, nu-ți trebuie pentru tine atâtea câte tu dai să ai și să-ți pierzi vremea ta cea pentru viața ta cu Mine. Ție-ți trebuie pe Hristos, fiule creștin. Dacă El îți lipsește ce poți să mai fii? Ai grijă, așadar, căci duhul lumii și al diavolului vrăjmaș și viclean și ispititor te împiedică să fii de partea Mea și-ți tot dă de lucru pe ogor străin de pașii tăi cu Hristos, căci tu ai văzut ce ușor se moare când cad creștinii de lângă poporul cârmuit de povața Mea de pregătire pentru slava care vine, și iată, cele vremelnice îți ies în cale mereu și-ți risipesc timpul vieții și te smulg mereu spre ele, iar tu ai de împlinit voia Mea pentru partea ta cu Hristos, fiule creștin al acestui cuvânt care vine din cer să te aleagă lui Dumnezeu, căci pe pământ e cernere mare și lipsă de pace și pierderea vremii de mântuire peste oameni, și iată, trebuie veghe mare și mereu.
O, fiilor, stați în brațul Meu de Păstor și alegeți-vă pentru ascultare cu sfințenie, că nu merge cu jumătatea, nu merge și cu Dumnezeu și fără Dumnezeu pe calea ta cu Domnul. E vremea postului mare pentru întâmpinarea praznicului învierii Mele și trebuie să aveți dragoste mare, o, că nu mai țin post cei de pe pământ și nu mai știu de nicio rânduială creștinească și nu mai dă omul deoparte păcatul, dar poporul cuvântului Meu are povața și îndemnul Meu prin care să poată cu dragoste pentru sfințenie, căci dragostea Mea e cu el pe pământ ca să-l ajute tot timpul, iar el tot timpul să se dea lui Dumnezeu așa cum Eu Mă dau lui ca să-i lucrez salvare și mântuire și slavă lângă Mine, numai să vrea creștinul să se aleagă de-a dreapta Mea, cu oile Mele care ascultă și Mă au de Păstor al lor pe pământ spre cer. Așadar, împlinire întreagă, așa cum Eu v-am povățuit și vă povățuiesc mereu, fiilor, iar voi așa să împliniți. Amin.
Și acum binecuvintez iar și iar pregătirea poporului cuvântului Meu, căci slava Mea cea pentru el se va arăta, iar lumea va vedea un popor de fii ai lui Dumnezeu ca rod al cuvântului Meu cel din vremea aceasta, și va mărturisi acest popor că adevărat a fost și este acest cuvânt de Păstor venit din cer pe pământ în acest timp de mari împliniri, mai întâi tainice, și apoi mărturisind în lumină. Amin.
Și am păstorit în zi de duminică pe meleagul neamului român și am îmbrățișat țara Mea română cu Duhul Meu duios după ea, căci am peste ea râul cuvântului Meu și am nume mare și nou peste ea, acum, la sfârșit de timp, și numele Meu se cheamă Cuvântul lui Dumnezeu. Amin, amin, amin.