Select Page

Cuvântul lui Dumnezeu din Duminica a treizeci și una după Rusalii

Dec 14, 2025 | Cuvântul lui Dumnezeu

Sărbătoarea Sfintei Virginia, Trâmbița lui Dumnezeu

Eu sunt Cel ce sunt, și cuprind în ființa și lucrarea Mea cerul și pământul, văzutele și nevăzutele facerii lui Dumnezeu. Eu sunt Făcătorul a toate, și Tatăl este în Mine și sunt Cuvântul Tatălui, Cuvântul lui Dumnezeu sunt.

Eu sunt Alfa și Omega și am grăit la început cuvântul facerii cerului și a pământului, și toate s-au făcut la cuvântul Meu rostit pentru facerea lor, și iată-Mă grăind spre sfârșitul timpului și împlinind prin cuvânt rostit nașterea din nou a lumii, înnoirea a toate, cer nou și pământ nou, veac nou și înviere și cuprinzând în veșnicie toate cele ce au fost făcute de Dumnezeu și stricate apoi prin semeția omului zidit de Dumnezeu, și care L-a părăsit pe Domnul pentru voia sa însăși, dar Eu sunt Cel ce vine cu viața căci sunt Stăpânul vieții, sunt Răscumpărătorul și vin să nimicesc moartea de pe pământ, cel din urmă vrăjmaș, precum este scris, și vin să dau viață făpturii care a fost și care este și care vine.

Eu sunt Cel ce este și Cel ce a fost și Cel ce vine și Cel ce grăiește ca la început și la sfârșit, căci odată cu sfârșitul vine și un început, și nimic nu se pierde, și toate făpturile lumii sunt izbăvitoare precum este scris, căci Dumnezeu nu a făcut moartea, ci numai viața, duhul vieții, și iată-i pe conducătorii și mai-marii de peste popoare, care trec ca și Lucifer peste Dumnezeu și fac moarte peste făpturi și le trimit la cântarul vieții, la Dumnezeu! Și se scrie de către îngeri pe cei ce ucid viața pe pământ, și care nu pot face viață, dar pot face moarte și se luptă de la ei dorire împotriva vieții și a duhului vieții, și iată-i pe aceștia mărturisiți de cei uciși ca nimicitori ai lor, ai celor uciși pe pământ, și care vin la Mine la cântar, la duhul mângâierii și al vieții veșnice, căci Eu sunt Calea, Adevărul și Viața și îi scriu prin îngeri pe cei ce dau cu piatra și ucid vieți și seceră în masă făpturi, și iată, cei mari se dovedesc și cei tari, când ei sunt o suflare bieții de ei, și iată lupta oarbă a omului care stă așezat pe scaun de stăpânire peste semenii lui, și aceasta se vede peste tot pe pământ, unde cei mari peste oameni zidesc fără oprire valea plângerii, blesteme și nimicire în masă a făpturilor fără de apărare în fața nimicitorului, iar Eu, Domnul, sunt Mângâietorul și cuprind în mila Mea dumnezeiască pe cei ajunși în fața tronului ceresc și le dau din cer viață și locaș mângâietor, o, și Mă frământ cu Tatăl și cu sfinții pentru cei ce nimicesc vieți puse de Dumnezeu în oamenii care se nasc pe pământ, și tot caut prin locașurile Tatălui, care sunt multe, precum este scris, și caut cu duhul dreptății ce fel de locuri veșnice să desfac pentru cei ce vor veni ca nimicitori ai vieții cu lucrarea lor mai mare ca a lui Dumnezeu între pământ și cer, căci de pe pământ și până sus spre cer și-au întins aceștia împărăția dacă pământul nu le-a ajuns pentru poftele lor omenești și diavolești și vrăjmașe Mie, o, că n-au voit aceștia să semene cu Dumnezeu, Făcătorul cerului și al pământului și al omului și a toată facerea, și și-au luat ei piele de vrăjmaș și de anchrist și stau nepăsători sub un așa înveliș pe dedesubt și pe deasupra, și iată de ce vine Dumnezeu pe pământ cuvânt, o, oameni care auziți de glasul Său care cutreieră de la margini la margini cerul și pământul și-Și pregătește cu cuvântul slava zilei arătării Sale ca Împărat al făpturii, căci a dat peste margini cupa fărădelegii de pe pământ, și toți mai-marii așezați peste oameni se cred și se visează biruitori, în timp ce ziua groazei pentru ei se apropie să dea fiecăruia după faptă, precum este scris, și de aceea în mila Mea dumnezeiască Îmi deschid graiul și le spun celor care așa de mari se simt și se vor, și care stăpânesc popoare și întinderi de pământ, și de cerul cel de deasupra, și le spun întrebându-i: O, până când voi?

Amin, amin zic vouă, până când veți da deoparte cerul și pe Dumnezeu, pe Cel ce a făcut cerul și pământul și omul?

De șapte mii de ani și mai bine strică cei ce stau mari peste pământ și peste semenii lor, de atâta vreme strică ei prin duhul trufiei lor și tot strică truda și viața oamenilor stârpiți de ei, de parcă ei înseamnă totul sub cer și le trebuie supuși fără de drepturi sub ei.

O, vine ziua judecății faptelor, vine Stăpânul vieții, al cerului și al pământului și al omului, vine Domnul cuvânt de facere nouă, vine Cuvântul lui Dumnezeu, căci a sosit vremea acestei Scripturi și de aceea Mă apropii cuvântând și întrebând peste cei ce se dau și se vor așa de mari între pământ și cer și îi întreb: Până când voi? Timpul s-a sfârșit și se tot sfârșește și vine cerul pe pământ, iar voi până când? O, unde vă este strânsura, unde v-ați strâns-o și ce înseamnă ea? Întrebați-vă și voi pentru când veți ajunge la cântar, căci Eu, Domnul Iisus Hristos, Stăpânul Care Se întoarce, Eu vă întreb, și stau și vă aștept la cântar și pun și tot pun îngerii să vă facă socoteala vieții voastre de pe pământ, și unde v-ați strâns și ce v-ați strâns cu faptele vieții. De aceea vă îndemn cât mai este o fărâmă de vreme, să deschideți Scripturile și să căutați în această carte și să credeți în ea acum și să faceți pocăință de tot ce ați făptuit împotriva lui Dumnezeu și a semenilor voștri, lucrând voi după mintea voastră lipsită de înțelepciunea cea de sus a lui Dumnezeu, Făcătorul cerului și al pământului și al omului.

O, ridicați-vă ochii spre cer, voi, conducători peste popoare și meleaguri! Așezați-vă față în față cu Mine, Cel ce am venit din cer pe pământ cu trup omenesc și M-am lăsat biruit prin cruce și am așteptat de la Tatăl biruința Mea și am înviat dintre cei morți și am dat nădejde și mângâiere și până atunci, și după ce am biruit dușmanul vieții prin învierea Mea.

Iată lucrarea Mea și iată lucrarea voastră! Sunt plin de milă pentru voi. Răscumpărați-vă viața cea de la Dumnezeu dată și faceți aceasta cât mai stați în trup și uitați-vă spre cer și ridicați-vă spre duhul căinței și al lacrimilor părerilor de rău și urmați-Mi Mie. Auziți ce vă spune Stăpânul vieții, Iisus Hristos Cel înviat? Auziți voi pe Domnul grăindu-vă vouă?

O, ridicați-vă de pe scaunele voastre de conducători și dați-le lui Hristos Cel bun, Păstor din cer venit pe pământ și cuvântându-Și venirea și lucrul ei cel mult, și are El cetate de venire pe plaiul pământului român, țara în care Hristos Se întoarce de la Tatăl la oameni, aducând cu graiul Său duhul de Păstor ceresc, duhul mângâierii, duhul veșniciei și mângâierea lui. Amin, amin, amin.

 

***

Și acum, Eu, Domnul, binecuvintez ziua aceasta de hram în cetatea cuvântului Meu pe pământul român, căci acum patruzeci și cinci de ani și-a luat locul între sfinți trâmbița Mea Verginica, din care Eu, Domnul, am sunat și am trâmbițat cuvântul Meu vreme de douăzeci și cinci de ani peste un popor care se strângea când Eu sunam din trâmbiță ca să audă glasul Meu cei ce veneau lângă trâmbița Mea. Mai este încă lângă această zi adăugată amintirea zilei când Eu, Domnul, am rostit pecetluirea grădiniței cuvântului Meu și a pietrei de mărturie așezată în ea acum treizeci și patru de ani, slujit de poporul cel rămas credincios venirii Mele cuvânt pe pământ prin trâmbița Mea Verginica.

Și iată-Mă acum cu cei din urmă cu care am rămas, și lângă ei cei ce s-au ivit pe cale spre cer, spre Mine și cu Mine, și punem masă de serbare în cetate, fiilor străjeri ai venirii Mele, când voi Mă întâmpinați și-Mi deschideți și-Mi așezați în carte graiul gurii Mele și îl împărțiți apoi peste pământ.

V-am învățat, fiilor, să stați mici ca să pot să rămân și să merg cu voi peste pământ cu cuvântul Meu scris, căci dacă stați mici rămâne Domnul cu voi, și voi cu El, și aceasta nu au priceput cei ce n-au putut să stea și ei mici ca și voi, ca să nu se piardă de Mine, ca să nu piardă ei locul de lângă Mine și de lângă voi și să se risipească iar și iar întru ale lumii, fiilor.

O, copii care vă place să stați copii sub mâna Mea, sub glasul Meu de Păstor, v-am învățat pe voi cum să Mă împliniți cu tot ce Eu cuvintez ca să împlinesc apoi. V-am învățat și pe voi să lucrați ca Mine, fiilor, căci Eu spun și scriu cuvântul și îl împlinesc apoi, și Mă uit în cetate la voi cum povața Mea este urmată de voi, căci v-am învățat să scrieți și voi ceea ce veți lucra și veți împlini, că așa se împlinesc cele ce se împlinesc mai întâi în scris, așa cum în toată vremea Eu, Domnul, am lucrat lucrul Meu prin profeții Mei, și apoi vine împlinirea.

O, scrieți, fiilor, scrieți și voi tot lucrul pe care îl aveți de lucrat, și urmăriți ceea ce scrieți ca să se poată împlini cele scrise, cele ce Eu vă dau să scrieți și să împliniți, căci Eu sunt cuvânt scris între voi și așa lucrez ca să împlinesc. Așa și voi, tot lucrul pe care vi-l dau să-l împliniți, voi mai întâi să-l scrieți și să credeți, și apoi el se împlinește, iar voi vedeți puterea cuvântului scris, căruia îi urmează împlinirea.

O, fiilor, așa am lucrat Eu între voi. Am rostit cuvântul Meu, și voi l-ați scris luându-l din gura Mea, iar Eu l-am împlinit apoi prin voi.

Iată ce vă spun: O, fiilor, mult am așteptat, de mult Mi-am pregătit venirea Mea pe pământ cuvânt. Mi-am pregătit calea, Mi-am pregătit trâmbița deșteptării, Mi-am dat din cale duhul vrăjmaș și am dat lupta cu el ori de câte ori Mi se punea pieziș în cale ca să-Mi oprească pregătirea și venirea, iar făgăduința venirii Mele se tot apropia și-Mi trebuia credință și o mână de inimi pentru credință ca să vin, o, și nu găseam alin și mângâiere la greu, decât de la Tatăl, căci grea Mi-a fost calea și lucrul cel pentru ea, iar sătuțul cuvântului Meu și toți cei de acolo de la Maluri Îmi stăteau potrivnici și-Mi prigoneau trâmbița, iar râul cuvântului Meu aștepta și dădea peste margini să curgă și abia mai aștepta printre potrivnici, o, că am avut popor rece, ca și acum două mii de ani rece, și Mă părăsea poporul pentru cele de pe pământ și pentru cei de pe pământ Mă părăsea, și-Mi era grea împlinirea și rămâneam fără sprijin de atâtea ori, o, fiilor. Mă părăseau creștinii care veneau să audă pe Domnul, Mă părăseau ca și Adam, Mă părăseau pentru femeie cei mai mulți, căci precum florile pomilor înfloriți se scuturau primăvara după înflorire, tot atât de puțin ținea și dragostea celor ce veneau să Mă urmeze și să-Mi împlinească voia și cuvântul.

Șaptezeci de ani am cuvântat peste un popor rece cu împlinirea și am rămas cu voi, fiilor, cu voi și cu lacrima Mea de la cei ce n-au stat până la capăt pentru împlinirea Mea peste pământ ca să vin și ca să pot, căci toți așteptau împliniri, iar Eu așteptam de la ei împlinirea lor întru Mine, și pe care și ei trebuia s-o aștepte, și nu altfel să fi stat ei cu lucrul cuvântului Meu venit pe pământ.

O, am rămas numai cu voi, cu cei ce au răbdat, iar Eu iar și iar vă povățuiesc pe voi, cei care ați rămas, și iarăși vă spun: Feriți-vă, fiilor, feriți-vă de diavol și de îndemnurile lui ascunse, căci precum Duhul Meu vă veghează din cer și prin cei din cer și vă îndeamnă să vegheați și voi și să luați numai din cer, la fel și duhul diavolului veghează zi și noapte să vă cadă în ascunderi și să le faceți să nu se audă, să nu le dați pe față, ci, din contra, să le tot lucrați și să cădeți apoi prin descurajare cum că nu sunteți vrednici să stați de partea lui Dumnezeu în lumină. Spun aceasta că așa au pățit cei care au lucrat după dorirea inimii lor și s-au ascuns în ei și unii după alții apoi și au izbutit fără să se aștepte să se dea pe ei înșiși și unii pe alții îndemnului vrăjmaș pentru fiii lui Dumnezeu care dădeau să meargă după Mine.

O, nu așa să lucreze cei care au rămas cu Mine, și de aceea voi să stați mereu numai în lumină, fiilor, mereu în lumină, căci Eu, Domnul, locuiesc în nor între voi ca să pot fi cu voi mereu, și mare Mi-a fost așteptarea Mea cea de două mii de ani, și tot cu dor am dorit și atunci să Mă dau la cină ucenicilor Mei și să rămân cu ei până la sfârșit și din neam în neam prin ei, o, și cu mai mare dor am dorit să ajung la vremea Mea cu voi, și pe care am făgăduit-o atunci când am spus că voi lua iarăși Paștele cu ai Mei de atunci lângă cei de acum, Paște înnoit prin cuvânt și prin cină nouă întru împărăția Mea și venirea Mea cu ea și cu Paștele cel înnoit prin cuvânt, Eu Însumi la masă cu voi ca și acum două mii de ani cu ucenicii Mei cei puțini, ca și voi puțini, puținii Mei cei de azi, cei de la venirea Mea, căci sunteți ai Mei după credință și după viață plăcută Mie în voi și cu voi, și de la voi spre cer cu inima din voi, cu lepădarea de sine ca să-Mi urmați, fiilor, căci cine nu este sărac de toate cele de pe pământ nu poate fi numai al Meu, nu poate dacă are și ale lui și nu numai ale Mele de lucrat și de purtat cu Mine pe calea lui spre Dumnezeu.

Și iată azi zi de hram în cetatea cuvântului Meu cu trei zile întru una, fiilor, căci acum treizeci și patru de ani am pecetluit grădinița cuvântului Meu cu legea sfințeniei și am așezat la vedere pietricica cea albă în grădină, iar apoi a doua zi am sărbătorit pe apostolul Andrei, martor din cer lângă Mine în ziua pecetluirii grădiniței Mele alături de cei trei ierarhi, Vasile, Grigorie și Ioan, toți cu Mine și cu voi pentru ungerea cea de peste cetate și de peste voi pentru slujire sfântă în grădina Sfintei Sfintelor Noului Ierusalim, iar apoi ziua a treia, ziua suirii între sfinți a trâmbiței Mele Verginica, toți la masa Mea cea de azi cu voi mărturisitori în cer cu zi de hram peste cetatea Mea cu voi și binecuvântând ei masa de serbare a Mea cu ei și cu voi, și toți mărturisind într-un cuvânt și spunând:

— O, slavă Ție, Doamne, că ai început să împărățești și să păstorești și să cârmuiești peste pământ oameni din toate semințiile și popoarele și limbile și neamurile, precum este scris!

Toți întru același cuvânt mărturisim venirea Ta cu noi și cu sfinții în zeci de mii de mii sub numele Tău cel nou, Cuvântul lui Dumnezeu! Avem la mijloc între noi pe trâmbița Ta Verginica, în același cuvânt toți, și binecuvântăm cetatea și toate mărgăritarele ei și pe toți cei cu care ai ajuns până azi mărturisitori ai venirii Tale cuvânt pe pământ, și prin toate lucrările Tale din cetate binecuvântăm pe România și o ocrotim de la margini la margini, alături de ocrotitoarea cea dintâi a pământului și neamului român, mama Ta Fecioara Maria, și mama tuturor celor ce Te iubesc în cer și pe pământ, Doamne cuvinte, iar această zi este acum scrisă de îngeri în cer, și pe pământ de străjerii Tăi așezați de veghe pentru venirea Ta, o, și Te rugăm cu tot cerul: Doamne, Doamne, caută din cer și vezi și cercetează via aceasta și cetatea aceasta și țara venirii Tale, pământul și neamul român, și vino să mântuiești acest neam prin venirea Ta cuvânt pe pământ, prin cei din urmă mărturisitori ai Tăi, căci mântuire vii să lucrezi și să împarți, Doamne, și numele Tău cel nou se cheamă Cuvântul lui Dumnezeu. Amin.

— O, pace vouă la masa Mea aici cu Mine pe pământ, în cetatea cuvântului Meu, vouă, martori din cer pentru venirea Mea cu înnoirea a toate acum, la sfârșit de timp!

Pace și vouă, celor așezați în ziua aceasta la masă lângă cei care străjuiesc cetatea și poporul, o, fiilor!

O, pace și celor ce lucrează numai război peste pământ! Ce pot să le doresc acestora mai mult decât pace din cer peste lucrarea celor care ucid pacea?

Pace din cer pentru voi, stăpânitori de popoare și de meleaguri! Plecați-vă fruntea înaintea Celui ce vă grăiește din ceruri și vă amintește cuvântul Său cel de acum două mii de ani prin care a spus: «Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema!»

O, iată ce vă povățuiesc: Părăsiți lăcomia și trufia și faceți-vă fii ai lui Dumnezeu! Oare veți vrea voi aceasta? O, pace vouă! Să se împlinească acest cuvânt grăit și scris, că vine pe pământ împărăția lui Dumnezeu și nu va mai fi o altă împărăție, ci numai Domnul, numai Eu voi fi și voi împărăți și peste voi dacă Mă primiți, numai Eu voi fi, Eu și numele Meu cel nou peste pământ: Cuvântul lui Dumnezeu, Eu și lucrarea Mea de Păstor între cer și pământ, după două mii de ani de când aștept ca să vin. Amin, amin, amin.