Războiul cel nevăzut al lui anticrist

... O, copilaşii Mei cei mititei, astăzi pe pământ e mare praznic şi e sărbătoare mare în cer. Toate puterile cereşti se închină înaintea Maicii Mele, toţi o venerează ca pe o împărăteasă a cerului. Numai cei de pe pământ, îndemnaţi de satana, o necinstesc şi o huiduiesc. S-au înmulţit sectele, poporule mic, sectele care o hulesc pe Maica Mea. O, cum să-i mai rabd pe aceşti antichrişti care aruncă cu săgeţi în Maica Mea? Mie Îmi zic „Domnul Isus“, Mă fac Domn, dar pe Maica Mea o batjocoresc. O, fiilor, vă mărturisesc că aceştia nu vor avea iertare în veci.

Fiilor, vă las poruncă sfântă: aşa cum o cinstiţi pe mama voastră, care v-a născut şi v-a crescut, mai presus să o cinstiţi pe Maica Mea. Maica Mea este legătura între creştinii curaţi şi Mine. Pe Maica Mea, ca un Fiu ascultător o ascult, şi de n-ar fi fost Maica Mea să se roage pentru acest pământ, de mult era pedepsită lumea. Astăzi au venit la cer trei sute de adventişti şi stau la poarta raiului, dar nu-i primesc, nu-i cunosc.

O, măi copii, florile Mele, astăzi sunt mai mult ca atunci căutat de alţi irozi. Cezarul, capul irozilor, Mă caută, prin servii săi antichrişti, să-Mi ia viaţa, dar cel mai mult Mă doare că am mulţi irozi în biserica Mea, dintre slujitorii altarului Meu cel sfânt, şi aceştia Mă caută. Acela din trecut nu M-a găsit, pentru că M-a acoperit Tatăl, dar aceştia care stau în biserica Mea, Mă înjunghie mereu cu faptele lor, şi sunt destui şi slujesc cezarului. Ei vor rămâne ruşinaţi, că Eu, ce am de împlinit voi împlini, chiar de voi rămâne fără slujitorii altarelor.

... Copiilor, fiţi tari, că şi pietrele sunt contra voastră, că sunt numai draci în jurul vostru, numai antichrişti la tot pasul, că e mai greu de voi decât a fost de sfinţii ce au locuit aici înaintea voastră. Sunt numai draci care vă amăgesc. Fiţi tari şi treji, că Tatăl vă aşteaptă. Nu lasă pe îngeraş să verse potirul; mai aşteaptă Tatăl Meu.

O, măi copiii Mei! Voi ştiţi că în mijlocul vostru sunt lupi îmbrăcaţi în piei de oaie? Iată cum aruncă mărgăritarele ce le-au primit; nu le e milă. Iată cum le aruncă şi îşi bat joc de ele.

Antichrist se luptă cu Mine; vrea să stingă lucrarea Mea, lumina Mea de pe pământ. Nu-l vedeţi? Îl veţi vedea când va pieri biserica şi când va pieri preoţimea, şi mulţi se vor numi atunci înţelepţi.

Vine ceasul, tată, că n-ai să mai poţi cumpăra sau vinde fără ştampilă, dar voi, copiii Mei, să nu vă lăsaţi, că nici Eu nu vă las pe voi. Să aveţi nădejde şi credinţă că nu veţi muri de foame în nici un chip.

Fiii Mei, când primiţi durere şi n-aveţi mângâiere, cădeţi cu faţa la pământ şi cereţi, că Eu, Domnul, vă dau linişte şi potolesc furtuna. Cereţi, şi vă voi da.

... Copilaşii Mei, un tren este un şarpe cu ciocul de fier, care duce mii de oameni pe spatele lui, în toate părţile lumii, plini de tot felul de păcate: mândrie, răutăţi şi desfrâu; duce lucrarea lui antichrist. Iată că s-a împlinit ceea ce s-a spus prin proorocul, că s-a umplut pământul de păsări cu ciocul de fier, şerpi cu ciocul de fier, broaşte ţestoase, de fier.

Vine dracul şi intră în biserică, dar voi, acum, nu-l vedeţi, şi vine vremea când îl veţi vedea şi pe el, şi pe toată lucrarea lui cea rea şi murdăria lui cea rea. Merg femei în biserică bolborosind, dar nu rugăciune, ci descântând şi fermecând, să înşele şi să rătăcească de la adevăr. Iată, are dracul turme de oi, de vaci, de capre, de porci, de junci, de gâşte şi de raţe. De unde le are? De la lume, tată. Ce vei răspunde, omule? că toate acestea le-ai dat tu dracului. Au fost ale tale şi te foloseşti tu de ele. Dezleagă-le prin rugăciune. E păcat să mănânci şi să bei din ce ai dat dracului. E păcat să te foloseşti de lucrurile date celui rău. Dezlegaţi-le prin mărturisire.

Este vremea lui antichrist. Lucrează antichrist în chip nevăzut; are slugi care aleargă din om în om şi îi spun omului să părăsească pe Dumnezeu, Făcătorul cerului şi al pământului. O, poporul Meu, nu Mă părăsi, că nici Eu nu te voi părăsi.

O, copiii Mei, fiţi tari, că acum v-am spus cu cine aveţi de luptat. Iată, luaţi sabia în mână, căci cei fără sabie nu sunt tari, că iată, împăratul a avut poruncă să nu se atingă de untdelemn, dar el a călcat porunca; s-a atins. Înţelegeţi voi?

O, copiii Mei care mai păziţi poruncile Mele, păziţi-vă să nu vă pună ştampila pe mână sau pe frunte, că iată, bisericuţa Mea este goală, şi cei ce vin, unul la sută e bine; restul sunt murdari şi întinaţi. Dar saloanele de distracţie sunt pline.

Se luptă antichrist cu creştinii. Antichristul lucrează în calea lui Dumnezeu şi intră în biserică şi intră în altar, dar voi, ţineţi-vă bine. Am cerut de la Tatăl să Mă arăt în trup, ca să nu mai cădeţi.

... Poporul Meu, cunoşti tu semnele lui antichrist? Iată care sunt: lepădarea de credinţă, tăgăduirea Sfintei Treimi, Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, şi tăgăduirea lucrării sfinte. O, mai e un semn, mai e ceva. Primul semn e lepădarea de credinţă, şi al doilea este depărtarea icoanelor şi a rugăciunii din şcoli, şi al treilea semn este pustiirea casei lui Dumnezeu. Iată piatra de temelie, şi în mijlocul ei este răutatea.

Iată, vine satana în faţa Tatălui Meu şi zice că toată lumea îi slujeşte lui prin întinare şi prin copii nebotezaţi, ce trebuie curăţiţi şi sfinţiţi, căci slujesc lui satana. Voi ştiţi că mulţi slujesc şi lui Dumnezeu şi lui satana, şi merg la biserică şi se închină, şi merg şi la cârciumă şi se îmbată şi înjură şi vorbesc cuvinte porcoase şi murdare. Mulţi trec pe lângă crucea Mea şi se închină, şi merg mai departe şi înjură.

Întâi voi judeca pe antichrist.

... Pe vremea când Preasfânta Născătoare de Dumnezeu era în planul Meu, când se profeţea că Se va naşte Domnul Iisus Hristos, diavolul o urmărea să fie nimicită. Tot aşa şi astăzi, când Domnul profeţeşte ca omul să ştie planul lui Dumnezeu ca să se sfinţească, iată că un grup de diavoli urmăreşte pas cu pas să nimicească lucrarea Noastră. Şi atunci am zis: «Ia pruncul şi mergi în Egipt şi stai acolo, până se va sfârşi uneltirea». Crezi? Aşa grăiesc şi în vremea de astăzi. Înarmaţi-vă bine, să nu rămâneţi fără de Mine, că au ieşit din iad diavoli care urmăresc să nimicească această lucrare şi pe trâmbiţa Mea.

Dintre voi aveţi în buzunar ştampila lui antichrist. Vine vremea ca tot omul care are în buzunar acest lucru, să facă război cu Dumnezeu. Dacă vei zice că nu vorbeşti, tot te vei duce, că te va lua după dosar şi îţi va da arma în mână. Fiilor, să nu credeţi că veţi scăpa vreunul dintre voi ascuns, că tot pământul se va scormoni şi te va găsi, şi vei fi nimicit. Fiilor, veţi striga: „Stăpâne, nu mă prăpădi, că am fost cu Tine!“, dar nu te voi cunoaşte.

... Fiţi pregătiţi, alungaţi numele şi urmele lui antichrist de la voi. Până astăzi, până acum, nici un creştin n-a putut să trăiască fără să ţină în mână oastea lui antichrist (carnetul roşu, n.r.). În vremea care va veni, nu va putea sta cu Mine cel ce are semnul lui antichrist. Copii, cine a fost acela care va veni? Toţi care au dărâmat şi au necinstit lucrurile Mele, toţi vor pieri, nimic nu va mai fi. Fiţi atenţi ce v-am spus, căci cu Mine nu veţi fi, că aceasta nu ţi-am spus-o până acum, că nu te voi îngădui lângă Mine cu aceste semne şi numere: 666.

... Tot poporul să fie credincios că va vedea moartea lui antichrist, că tot ochiul creştinului care este cu Mine va vedea pieirea lui antichrist şi a poporului său.

... Astăzi nu mai e vremea din anul 1955 când M-am coborât, ci este anul 1975 când este vreme grea şi nimeni nu se mai uită la aceste cuvinte. În anul 1955 am sărbătorit dezgroparea unui sfânt şi a făcut slujbă minunată, căci în vremurile voastre s-a ivit un sfânt pe acest pământ românesc, şi acest sfânt a fost şi este de mare preţ pentru voi (sfântul Calinic de la Cernica, n.r.). Dar în anul 1975 nu se mai dezgroapă nici un sfânt, chiar dacă ar fi, şi mai pune pe el o greutate, ca să nu se mai dezgroape niciodată. Astăzi e credinţa nepreţuită.

... Ţineţi minte, căci câte i s-au arătat prin vedenie acestui vas, astăzi sunt.

Să aveţi grijă de copii, că mult se bucură antichrist să-i facă utecişti. Păstraţi taina şi nu vă vindeţi, că nu e de la tine acest lucru, ci e de la Mine, de la un Dumnezeu pe Care nimeni nu poate să-L vadă, decât cine e cu El. Că vine vremea să stea oştirea Mea colea, şi cea rea, colea, şi vor sta faţă în faţă, şi să ştiţi că aceştia nu se vor lupta cu sabie, şi se vor lupta cu putere nevăzută. Va sta duşmanul sub talpa ta, dar fii adevărat creştin. Nu te vopsi, tată.

... Mulţi din cei ce poartă haine sfinte, poartă pe dedesubt cuţitul.

Această vreme de azi este vremea lui Esau, cum s-a purtat el cu fratele său, Iacob. Dar Dumnezeu a luat din mâna lui întâietatea şi i-a dat-o lui Iacob. Ce ziceţi, a fost cu drept? Esau se uita la tâlhărie. Cer din partea voastră să puneţi în lucru şi în judecată şi în rumegare această lucrare.

... Fiule, ai văzut biserică socialistă? Nu a fost de când e veacul. De acum încolo va fi socialistă. Preotul îşi va schimba poporul din credincios în socialist. Va scoate omul din biserică şi îl va duce la muncă. Îl cere socialistul, îl cere republica, şi să ştii că nu vei putea să duci greutatea aceasta. Şi a fost ca să vină aceasta pentru necredinţa ortodoxului care se duce în biserică să se întâlnească cu prietenul sau cu prietena, ori să se uite la tine, creştine, să vadă cum te prezinţi tu, ca să aibă ce duce aceluia care l-a pus iscoadă pentru viaţa ta. De aceea zic: vreme necredinciosă.

... Ţine minte, că va veni în faţa ta omul acela, antichrist, şi va spune: „Eu sunt antichrist, şi această lume merge cu mine“. Să ştii, creştine, chiar dacă tu nu vei trăi să-l vezi, îl vei vedea, că sfârşitul nu-l va avea înainte de învierea ta, ca să vadă şi morţii, şi viii pe antichrist. Şi te vei mira şi vei lua în braţe pe îngerii lui Dumnezeu ca să te scape dacă tu ai fost prietenul lui. El ştie că mult nu mai are şi aleargă ca un leu să distrugă lucrul lui Dumnezeu. Mai e un pic de loc unde nu a intrat, dar rugaţi-vă cu lacrimi.

... Toţi zic că nu mai e nici o venire; că e omul şi nu e Domnul. Nu vă amăgiţi, că lumea a murit de când a venit antichrist. I-a luat duhul şi a rămas trupul, şi cu trupul face antichrist palate şi lucruri minunate şi dorite, pe care nu le mai poate uita trupul niciodată. Da, a luat antichrist chip minunat, că se închină omul la el. A venit frumosul, tată, la treaptă înaltă, dar să ştii că frumosul, urât va fi. Şi e urât, e pocit, e sulemenit şi are un chip nemaipomenit, de care îngerii fug cum fuge pasărea de vulpe. Zic îngerii: „O, Iisuse, acel frumos a amăgit pe cel de pe pământ“. Antichristul s-a făcut pe sine dumnezeu şi s-a pus în faţa publicului, la înălţime. Nu se poate pomeni câtă înălţime are. O, lume, lume, cum te-ai amăgit! Frumosul acesta care este în tine, când se va da pe faţă, vei fugi şi nu vei şti unde să te ascunzi, că şi piatra se va sfărâma ca să nu poţi intra în ea; şi pământul se va crăpa ca să nu te poţi ascunde în el. Lume, lume, dezbracă frumosul şi rupe legătura cu antichrist şi cu natura aceasta pe care a făcut-o antichrist. Tată, vine o zi când te vei mânji pe faţă ca să nu mai fii frumos, şi hăinuţa frumoasă o vei părăsi, dar să ştii, tată, că vei fi scris în carte de toate ce le-ai petrecut cu drag pe pământ.

A înviat antichrist şi nu mai e în trup, şi e în inimile tuturor. Zice că e nenea Marin, zice că e nenea Ion, că e nenea Gheorghe, zice că e ţaţa Mariţa sau că e coana Eleonora, dar uite că e antichrist în inima lor ascuns. Cine a deschis uşa? Uite omul cum huleşte! Numai antichrist prigonea şi hulea.

... Nu doriţi în vremurile de azi nimic, că iată, numărul lui antichrist, 666, e pus pe orice gard şi pe orice casă şi pe orice cărţi pe care le citiţi voi. E pus pe orice steaguri de armată şi pe orice instrument. E pus pe orice brutărie şi pe orice tren şi pe orice maşină şi pe orice om. E pus pe toţi copiii de la şcoală, începând de la patru anişori.

... Nu vă descoperiţi nici pe voi, nici mărgăritarele de la voi, că dracul s-a îmbrăcat şi în haine de argat, şi de cerşetor, şi de împărat, şi de manipulant, şi în haină de preot, şi în haine sfinte.

... Da, aşteaptă unii să-l vadă pe antichrist, şi antichrist a îmbătrânit în lume. E bătrân de zile, merge în toiag şi îl urmează mulţi, că mulţi antichrişti s-au născut dintr-însul. Dar când se va descoperi, ce jale mare va fi! că atunci se va descoperi numele; i se va spune tatăl minciunii şi tatăl tuturor lucrurilor ce sunt puse prin vitrini.

Antichrist e pe pământ şi e bătrân şi s-a făcut apropiat prieten şi cu împăratul şi cu argatul şi cu preotul. Numai cu credincioşii Mei nu se poate împrieteni, şi între ei e un mare război cu foc.

La anul pe timpul acesta va fi văzut antichrist şi va fi descoperit, şi mulţi care au purtat prietenie cu el şi nu l-au cunoscut, se vor duce la spânzurătoare. Vor fi zece ani într-un an.

... S-a umplut pământul de secte care săvârşesc fapte în afară de voia Domnului. Aceste secte care au lăsat calea cea dreaptă vor sta de vorbă cu Dreptul Judecător. Nu mai e mult, şi aceste secte care umblă pe căi rătăcite, în afară de calea dreaptă a poporului creştin-ortodox, acestea vor fi date pe faţă şi se vor numi îngerii lui antichrist.

O, Verginico, antichrist nu este în lume, ci este în biserică, este lângă Mine ca să lupte împotriva Mea. Iată, cezarul, numit şi Irod, s-a folosit de slujitorii bisericii, s-a folosit de cei ce-şi vindeau oile, le vindeau cezarului ca să le închidă cezarul şi să scape antichrist de oile Mele cele bune şi ca să poată el domni în biserica Mea. Şi de aceea te-am ales Eu pe tine din neam de jos, ca să cobor bogăţia Mea pentru oi, că dacă Mă duceam tot la oamenii bisericii, îmi închideau cuvântul, aşa cum i-au închis pe cei dintre ei pe care Eu i-am ales dintre ei ca să trâmbiţeze, şi aşa cum te-au închis şi pe tine dându-te cezarului ca să te închidă. Cezarul nu se pricepea ce fac Eu cu tine, dar oamenii bisericii cunoşteau cuvântul judecăţii Mele şi se ascundeau, că erau goi înaintea Mea. Oamenii bisericii au fost şi sunt antichriştii care stau împotriva cuvântului Meu şi Mă fac pe Mine prooroc mincinos în această lucrare de trâmbiţare. Cezarii aveau misiunea lor, iar oamenii bisericii care voiau să scape de oile cele tari şi sănătoase ca să nu crească şi să le ia locul, se duceau la cezari şi le spuneau alte lucruri decât cele de la Mine prin vasele Mele, aşa cum a fost şi cu tine, Verginico. Acum cezarul s-a făcut credincios şi s-a aşezat în frică de Dumnezeu, iar oamenii bisericii nu mai au acum închisoare pentru oile Mele şi dau să se ascundă de oi, că sunt goi şi nu sunt păstori, sunt farisei şi nu sunt păstori de oi, şi oile Mele erau fără păstori. Dar iată, Eu însumi port grijă de oile Mele, şi oamenii bisericii râd de oile Mele şi le poreclesc „sectă”, şi le zic „rătăcite” oilor Mele.

Oamenii bisericii sunt împotriva Mea, Verginico. Grăiesc în cer cu sfinţii. Stau în sfat în mijlocul sfinţilor şi le spun: oamenii bisericii de pe pământ au pus mâna pe cheile împărăţiei cerurilor şi sunt împotriva Mea ca să nu vin să-Mi adun oile să le fac o turmă pe toate. Dar cheia împărăţiei cerurilor Eu sunt. Eu sunt Fiul Tatălui ceresc, şi cine va intra şi va ieşi prin Mine, va intra şi va ieşi şi păşune va afla. Amin.

Eu sunt Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, dar oamenii bisericii de pe pământ cine sunt? Ai cui sunt? Care este împărăţia lor şi unde este?

Eu sunt împărăţia cerurilor, şi sfinţii sunt cu Mine întru venirea Mea, căci vin să aşez la locul ei împărăţia Mea. Amin, amin, amin.

O, tată, se temeau oamenii, se temeau şi creştinii de omul comunist, că ziceau că stă împotriva lui Dumnezeu şi a celor credincioşi între oameni, dar acest om comunist nu ştia pe cele ale Mele decât numai de la omul antichrist care era lângă Mine şi lângă cele sfinte ale Mele, lângă cele aşezate pentru Mine şi pentru cei cu credinţă sfântă. Şi iată, omul comunist era servul omului antichrist care stătea lângă Mine ca să-Mi ia împărăţia şi ca să împărăţească el prin cele sfinte ale Mele. Nu putea fi mai mare şi mai rău cu Dumnezeu omul comunist decât omul antichrist. Duşmanul lui Dumnezeu e omul antichrist, şi după aceea omul comunist. Şi iată, cel comunist se pleacă spre tainele lui Dumnezeu care vin din cer pe pământ, dar omul antichrist nu se pleacă, şi greu se mai lasă dărâmat de la locul lui de lângă Mine, că el nu are grijă de lucrurile Mele, şi dacă are, are pentru ca să fie a lui averea Mea; a lui şi nu a Mea.

O, copilaşi ai credinţei sfinte, prin voi Eu vreau să-Mi câştig via Mea de sub robia lui antichrist, căci via Mea e via Mea, iar Eu sunt Dumnezeu. Antichrist nu voieşte ca Eu să fiu un Dumnezeu liber. El crede că voi sta mereu sub el ca să lucrez cum voieşte el, dar taina împărăţiei Mele e taină de necuprins şi de nepătruns, şi ea este cu locaşul ei în fiii credinţei sfinte. Ce-Mi foloseşte Mie împărăţie vopsită peste care să stea scris: împărăţia lui Dumnezeu? O, împărăţia lui Dumnezeu este înăuntrul fiilor ei, nu este în hotarele omului antichrist. Ce face, fiilor, omul antichrist? El s-a sculat şi s-a îmbrăcat cu haina Mea şi s-a aşezat în casa Mea şi a făcut din ea ascunzătoare pentru el şi pentru faptele fărădelegilor lui şi pentru ucenicii lui care ţin lumea în robie, că nu poate omul antichrist să ducă la împărăţia lui Dumnezeu pe om. Le-am spus ucenicilor Mei când am văzut pe antichrist că se aşează peste cele aşezate de Mine; le-am spus: «Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, ci temeţi-vă de cei ce ucid sufletul ca să-l arunce în gheenă, să-l arunce în necredinţă şi în neveghe şi în nepăsare de suflet». Aşa şi azi, omul nu trebuia să se teamă de omul comunist, ci de omul antichrist, care Mi-a luat căsuţa şi hăinuţa şi cărarea Mea spre oameni.

Iată, fiilor, cărarea Mea care ducea omul spre Mine s-a făcut cărare omenească pentru ca să ştie oamenii cărarea spre cei ce Mi-au luat via şi casa şi masa şi haina şi cărarea Mea spre oameni, şi oamenii nu mai ştiu cărarea spre împărăţia lui Dumnezeu. Nimeni nu mai învaţă pe oameni calea împărăţiei lui Dumnezeu. Ea nu este o cale de străbătut cu piciorul şi cu mersul trupului, căci împărăţia lui Dumnezeu este în om, şi omul o caută în afara lui, căci aşa l-a învăţat omul antichrist care se luptă să-i ţină în robie pe fiii lui, şi se luptă să-i robească şi pe fiii împărăţiei Mele care ştiu de la Mine locul împărăţiei Mele în om. Nimeni, tată, nu mai poate găsi calea spre împărăţia cerurilor, căci ea nu se poate găsi pe pământ. Scris este: «Cerul este scaunul Meu de domnie, iar pământul este aşternutul picioarelor Mele», şi aceasta este împărăţia şi odihna Mea. Şi pentru ce am făcut Eu cerul şi pământul? O, fiilor, pentru om le-am făcut, ca să fiu Eu Dumnezeul omului şi ca să fie omul locaş al împărăţiei Mele, scaun de domnie şi aşternut să-Mi fie. Dar omul antichrist învaţă altfel pe fiii lui, nu-i învaţă cum învăţ Eu, de vreme ce fiii lui caută altfel împărăţia lui Dumnezeu care se dă în dar şi nu pe bani. Dar astăzi, bisericile stăpânite de cei ce stau împotriva Mea prin oamenii lui antichrist, au ajuns mijloc de câştig nedrept pentru omul antichrist. Mântuirea nu se cumpără. Ea este de la Dumnezeu, Care Se dăruieşte oamenilor ca să-i mântuiască şi să-i facă fii, iar Domnul nu este un împărat care ia bir de la fii. Locaşurile de biserici care Mă au pe Mine în ele, au ajuns ca o alimentară unde Se vinde Hristos şi iertarea lui Hristos şi slujbele închinate lui Hristos, iar în locul care este numit Sfânta Sfintelor, acolo unde trebuie să locuiască Trupul şi cuvântul Meu se strecoară banul, măsura cezarului, fiilor. Iată ce este pe pământ.

O, măi copilaşi ai credinţei sfinte, omul comunist nu este atât de vrăjmaş Mie cât este omul antichrist, iar biserica Mea, adevărata Mea biserică este omul credinţei sfinte şi mulţi dintre aceştia întâlnindu-se în numele Meu, ca acolo unde sunt ei, să fiu şi Eu, iar Eu sunt cu ei, căci omul credinţei sfinte nu este înghiţit de omul bisericii din lume care stă împotriva Mea prin faptele lui şi prin necredinţa lui.

Biserica n-a voit să fie biserică a Mea, şi a rămas a oamenilor care s-au aşezat dumnezei în ea. Fiilor, am spus pe vremea trupului Meu că Eu nu voi veni mai înainte de a se arăta văzut păcatul lepădării de credinţă, păcatul iubirii făţarnice lângă numele lui Dumnezeu. Fiilor, nicăieri nu mai este Dumnezeu, că scris este: «Eu nu locuiesc cu cei ce fac fărădelegea». Eu pe oameni i-am părăsit mai mult decât în vremea lui Noe, şi oamenii se mint unii pe alţii cu numele Meu, ca orbii care nu se pot călăuzi unul de altul.

Înapoia Mea, satană, om al fărădelegii, căci Eu, Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, te vădesc cine eşti şi cu cine te uneşti ca să nu-ţi pierzi puterea şi cuvântul cu care te-ai aşezat în numele Meu în loc părut sfânt. Iată numărul tău, care este numele tău: 666. Ţi-ai făcut rost de bani şi ţi-ai făcut casă pentru bani, şi pe ea scrie numele tău şi numărul tău, şi nu eşti creştin, ci eşti antichrist sub haină de miel, sub haină de slujitor al bisericii, şi o faci pe popa prostu’, dar tu eşti fiară care te hrăneşti cu sânge. Binecuvântată să fie lucrarea trimişilor Mei împotriva ta, că i-am trimis spre tine să-ţi arate ce ai făcut de două mii de ani, şi ce faci azi. Scoală-te şi ieşi în întâmpinarea trimişilor Mei, care te vor vădi ce ai lucrat şi câţi mucenici Mi-ai trimis la cer prin lucrarea ta cea împotriva Mea, împotriva adevărului, căci pe oaia bună şi grasă n-ai iubit-o, şi Mi-ai dat-o Mie, fiindcă cel tare cu Mine este groază pentru tine şi pentru ţăruşii împărăţiei tale. Dar azi, ţie îţi zic: înapoia Mea! Cuvântul Meu este suflarea gurii Mele, şi scris este: «Dumnezeu îl va nimici cu suflarea gurii Sale». Amin, amin, amin.

Antichrist s-a făcut creştin, zice el, dar creştin nu este, că nu-i place cu cerul. El a pus mâna pe hamuri, şi zice că are în mâinile lui carul Meu, dar carul Meu este din foc, căci Duhul Sfânt, foc este. El nu ştie ce este lucrarea Duhului Sfânt, că nu a dat de ea pe nicăieri, dar acum când i-o arăt Eu, el se face asemenea Mie, zice el, de teamă să nu vin cu Duh Sfânt şi să-i iau hamurile din mână. Dar ce să fac Eu cu hamurile lui? Ele să fie asupra capului lui spre pieirea lui, că a socotit că Duhul Sfânt Se ia cu făţărnicie şi cu bani şi cu putere omenească.

O, înapoia Mea, satană, om al fărădelegii, care ai nume scris pe frunte şi pe mână şi care zici că fără numele tău nu Mă poate nimeni cumpăra sau vinde. Te-ai băgat sub mantie de oaie ca să te faci păstor de al Meu, zici tu, şi să-Mi mâi oile după cum şi tu mergi. Înapoia Mea! Amin, amin, amin. Ţi-am tot spus că biserica Mea nu este din ziduri, ci este din fii sfinţi ca şi Mine. Ţi-am trimis mereu veste să te umileşti şi să nu mai minţi că eşti slujitor al Meu, iar tu îţi lărgeşti mantia şi îţi aduni sub ea supuşi şi o faci pe prostul că nu auzi şi că nu ştii strigarea Mea. O faci pe popa prostu’, dar haina Mea pe care o ţii pe tine, te dă de gol că ştii şi că te lupţi să pui mâna pe carul Meu cel de foc ca să fii tu mai mare ca Dumnezeu. Înapoia Mea! Amin, amin, amin. Binecuvântată să fie lucrarea trimişilor Mei cea împotriva ta şi a făţărniciei tale. Amin. Binecuvântată să fie mintea şi inima şi trupul şi mâna care se scoală din porunca Mea ca să scrie ruşinea ta şi plata minciunii tale, căci «Eu întăresc cuvântul trimişilor Mei şi le împlinesc sfatul, iar înţelepciunea înţelepţilor o prefac în nebunie spre ruşinea lor», după cum este scris în Scripturi.

Înapoia Mea, satană care te dai drept înger al luminii Mele ca să înşeli, de vei putea, zici tu, până şi pe cei aleşi ai Mei. Dar cei aleşi ai Mei n-au nevoie de pecetea ta pe care o ai în mână ca să însemnezi cu ea pe supuşii tăi ca să poată ei să Mă cumpere de la tine, din potirul pe care tu îl ţii în mână ca să Mă pui pe Mine în el şi să Mă dai la oameni pe bani, că scris este: «Nimeni nu poate vinde sau cumpăra până nu are pecetea lui antichrist pe frunte şi pe mână», numărul cel sub care tu te ascunzi, dar acest număr este chiar numele tău, şi scris este: «Cine are pricepere, să socotească numărul fiarei, căci este un număr omenesc: 666». Scris este: «I s-a dat să insufle duh chipului fiarei», iar tu, om al fărădelegii, vrei să dai numele Meu chipului fiarei pe care tu vrei s-o faci ca să înşeli pe tot omul cu venirea Mea, zici tu. Dar tu eşti fiară care te ridici din pământ, nu vii din cer ca Mine. Din pământ te ridici şi grăieşti ca un miel, dar tu eşti şarpe care muşti piciorul calului ca să cadă călăreţul. Nu eşti miel, ci eşti şarpe, şi din pământ eşti, că scris este despre tine: «Am văzut o altă fiară suindu-se din pământ şi având două coarne, asemenea mielului, dar grăia ca un balaur, şi are în mână şi în faţă stăpânirea fiarei celei dintâi, şi îi face pe cei de pe pământ să se închine fiarei celei dintâi, a cărei rană de moarte fusese vindecată».

Crucea Mea, care este semn înaintea Mea, este calea voastră între cer şi pământ, iar cuvântul Meu cel cu voi tulbură pe cei ce s-au făcut nebuni prin înţelepciunea lor cea omenească.

Ridicaţi înaintea Mea jertfă de laudă pentru ziua aceasta de amintire a începutului războiului sfânt, între voi şi oamenii bisericii din lume, dimpreună cu mai-marii pământului, care slujesc fără să ştie lucrul lui antichrist, care stă în loc sfânt ca să pustiască el calea sfinţeniei, lucrul bisericii, care a fost lăsat peste fiii bisericii: postul şi rugăciunea, neamestecul cu duhul lumii, şi umilinţa cea smerită înaintea Mea. Dar Eu îl biruiesc cu suflarea gurii Mele, şi ridic cuvântul Meu deasupra tuturor, şi zic: pace celor ce slujesc poruncilor Mele cu frică de Dumnezeu şi cu iubire sfântă, iar celor ce păcătuiesc şi stau în numele Meu, zic ei, peste oameni, război le zic, amin, căci Eu am deschis procesul neamurilor, iar cuvântul Meu este judecătorul. Amin, amin, amin.

O, fii ai oamenilor, toate sfârşitu-s-au! Toată taina Mea cea scrisă în Scripturi am împlinit-o. Toate sfârşitu-s-au! Nimic nu mai am pentru voi. Am trimis tot ce am avut de trimis pentru întoarcerea voastră. Am trimis peste voi şi ultima strigare, glasul celui de al şaptelea înger, cuvântul Meu cel de azi, slujit de îngeri. Auziţi ce a spus Cuvântul: toate sfârşitu-s-au! Amin, amin, amin. De la început şi până la sfârşit am trimis tot ce a fost scris să fac pentru om. Sfârşitu-s-au toate câte am avut de făcut pentru salvarea omului. Acum este scris în Scripturi plată pentru orice faptă. Amin.

Proorocul mincinos, care se ridică de peste tot şi vesteşte pace între Mine şi omul care păcătuieşte mereu, acest prooroc mincinos este plată pentru fapta omului depărtat de Dumnezeu, că scris este în Scripturi: «Când ei vor vesti pacea, atunci fără veste va veni mânia Mea şi îi va prinde pe toţi sub ea». S-a ridicat proorocul mincinos şi s-a dat făcător de pace între Dumnezeu şi omul care păcătuieşte mereu slujind idolii veacului acesta, care sunt: mâncare şi băutură, însurat şi măritat, şi toate câte ies din acestea ca rod al pomului morţii. Proorocul mincinos se dă prieten al lui Dumnezeu înaintea oamenilor, dar Eu îl vădesc şi îi spun că nu este prietenul Meu, ci este vrăjmaşul Meu, ca şi omul cel dintâi, care a răsturnat scaunul Meu din el ca să stea el şi să mănânce din pomul oprit, pomul morţii, care l-a omorât pe om.

Mă voi scula şi voi rosti cuvântul adevărului Meu împotriva omului mincinos care s-a dat prietenul Meu slujind la idolii veacului acesta, vrând, zice el, să-i clatine şi pe cei ce-Mi slujesc Mie cu viaţa lor. Voi lua apoi cuvântul Meu şi îl voi trimite până la toate marginile şi pe la toţi cârmuitorii sufletelor şi trupurilor oamenilor de pe pământ, ca să-i încunoştiinţez Eu de lucrarea proorocului mincinos, cel cu haină creştină, şi voi rosti adevărul cel despre lucrarea lui cea cu faţă ascunsă, lucrarea lui antichrist, cel ce vine înaintea Mea, şi care este fur şi tâlhar de oi, şi al cărui glas nu este ca glasul Meu, şi a cărui viaţă nu este ca viaţa Mea. Voi rosti cuvântul Meu peste tot pământul pentru cei curaţi care aşteaptă venirea Mea priveghind, şi le voi spune: «Să stăm bine, să stăm cu frică şi să luăm aminte!», că izbăvirea este cu cei ce se tem de Dumnezeu. Amin, amin, amin. încă o dată se va auzi acest cuvânt îngeresc: «Să stăm bine şi cu frică şi cu luare-aminte la glasul Domnului, la venirea Domnului!». Eu voi veni ca fulgerul care se arată de la răsărit până la apus. Eu voi veni când nimeni nu se aşteaptă să vin. Nu voi veni când omul dă să Mă aştepte, şi voi veni precum este scris despre venirea Mea, când nimeni nu se aşteaptă să vin, şi voi da fiecăruia după fapte, şi altfel nu va fi. Atunci proorocul mincinos îşi va sfâşia de ruşine veşmântul lui cel mincinos, că el Mi-a furat forma veşmântului Meu şi s-a pitit sub ea, sub haină mincinoasă, că nu asta este haina lui. Haina lui e haină din multe culori şi e dată cu parfum, ca să nu miroasă de sub ea, şi nu este ungerea Mea peste haina lui, căci mirul Meu cel preamirositor este pentru sfinţi, nu pentru cei păcătoşi care-şi ascund păcatele ca să fure inimile oamenilor şi să le dea rătăcirea de la calea adevărului care se apropie de pământ odată cu venirea cuvântului Meu cu sfinţii şi cu îngerii şi cu zile de praznic sfânt peste pământ. Care este praznicul acesta? Cuvântul Meu este, şi se numeşte praznic sfânt peste pământ. Amin.

Să fie veghe în calea cuvântului Meu care se pregăteşte pentru rostire peste lucrarea lui antichrist, cea cu faţă ascunsă. Amin. Iar voi, îngeri şi arhangheli, mergeţi şi culegeţi pe cei sfinţi şi daţi-le din praznicul cuvântului Meu ca să se ospăteze din masa nunţii Mele, că iată, vin, şi hrana Mea este cu Mine ca să dau celui ce flămânzeşte după Mine. Amin, amin, amin.

Antichristul se va sui la cer, zice el, ca să se coboare din cer în locul Meu şi să zică la tot omul că el este Hristos, Cel ce vine. Antichristul şi-a pierdut de tot mintea. El s-a uitat în Scripturi şi zice că s-a uitat bine şi că a văzut; a citit în prooroci despre slava Mea şi despre venirea Mea şi s-a pus pe lucru. Ce a făcut dacă s-a pus pe lucru? A făcut dintr-ale lui, din mintea lui, a făcut din fier şi din minciună slavă ca a Mea, zice el, şi aşa a făcut om desfrânat din duh de om şi din trup de om, şi s-a îmbrăcat cu puterea minciunii lui şi a făcut făcătură ca să facă slavă ca a Mea, trup ca al Meu, zice el, trup care s-a înălţat la cer şi care se coboară din cer. El a luat cuvântul îngerilor cerului care au zis: «Acest Iisus, Care S-a înălţat de la voi la cer, tot aşa va şi veni, precum S-a suit». A luat acest cuvânt şi s-a învârtit pe lângă el ca să-l împlinească el prin om născut din om, om desfrânat. O, bietul de el! Şi-a pierdut mintea şi a uitat că este păcătos şi că nu poate fi Dumnezeu în locul Meu. A luat cuvântul proorocilor Mei, dar aceia erau prooroci, nu erau păcătoşi. Să-l fi luat şi pe al Meu, că Eu am cuvântat peste cei pe care i-am pus să vestească cu putere multă cuvântul Meu. Să fi luat şi cuvântul Meu care a spus că «hristosul mincinos va veni înaintea Mea şi va face semne în cer şi pe pământ şi va înşela pe mulţi, şi apoi Domnul îl va nimici cu puterea venirii Sale cu slavă şi cu mii de îngeri întru venirea Sa». Dar Eu vin înaintea lui şi îi dau de veste, lui şi îngerilor lui care-l slujesc, că-l voi nimici cu suflarea gurii Mele, cu cuvântul Meu, care suflă peste grădina Mea, şi din ea peste el, şi apoi voi veni precum M-am suit, şi Mă voi arăta Dumnezeul Cel adevărat, şi voi veni venind din cer, precum M-am suit la cer, slujit de îngeri, îngerii cei fără de trup întru slavă văzută, aşa cum îngerul Meu a venit şi în chip văzut M-a acoperit când M-am suit la cer, trăgându-Mă din ochii celor ce Mă vedeau trup, Dumnezeu întrupat.

Eu, pe pământ cât am stat, Mi-am acoperit slava. Am fost Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, dar am stat între oameni ca un om, am stat fără de slavă. M-am arătat când şi când cu putere, ca un Dumnezeu, făcând lucrările cele peste fire ale Tatălui Meu Cel nevăzut. M-am arătat când şi când Fiul Tatălui ceresc prin mărturisirea Tatălui, Cel de deasupra Mea şi Cel dinăuntrul Meu. M-am arătat când şi când, însoţit de lumina îngerului Meu, ca să Mă mărturisească îngerii, nu Eu. Venea îngerul Meu şi Mă cuprindea în lumina lui de jur împrejur, şi apoi se ascundea pentru smerenia Mea şi a lui. Şi a venit îngerul Meu când Tatăl M-a ridicat la cer, şi s-a făcut nor îngerul Meu şi s-a aşezat între Mine şi cei ce Mă priveau când Tatăl Mă ridica. îngerul Meu cel fără de trup M-a acoperit mereu când lucram lucrarea Tatălui înaintea omului, înaintea lui Israel, aşa cum astăzi stă iar între Mine şi cei ce primesc cuvântul Meu, că este îngerul Meu din care Eu, Domnul, sun peste pământ trâmbiţa a şaptea, după cum este scris în Scripturi de trâmbiţarea celui de al şaptelea înger pentru deschiderea cărţii judecăţii.

Voi veni numaidecât la voi, copii din grădina Mea, şi voi grăi cu voi despre îngerul Meu. Acum însă voiesc să-i spun lui antichristul că nu se poate face îngerul Meu, şi că Eu voi veni, precum M-am şi suit, cu îngerul Meu. Amin, amin, amin. îngerul lui e din duhul lui făcut, iar el şi-a pierdut mintea şi nu ştie ce este înger şi nu ştie ce este Hristos, şi ca să ştie, îi spun Eu. Amin. îi spun Eu: Eu sunt foc mistuitor, care arde pe antichristul. Eu sunt sabie bine ascuţită la amândouă capetele, care taie până la os pe antichristul, care nu poate să facă ce fac Eu. Eu sunt nor de acoperire pentru fiii cerului pe pământ, aşa cum am şi fost. Eu sunt Hristosul Tatălui, iar el este diavol. Eu sunt Judecătorul, iar el este judecatul; el, şi toţi slujitorii lui, care sunt îngerii lui, îngerii lui antichrist cel roşu, roşu peste tot, aşa cum s-a născut şi a trăit din sabia lui, nu de la Mine, că dacă trăia de la Mine, nu se făcea antichristul împotrivitorul Meu şi al lucrului Meu cel binecuvântat mai înainte de a se naşte el.

Antichristul a luat din Scripturi de peste tot cuvântul cel pentru venirea Mea, şi se uită în el şi vrea să-l împlinească, dar Eu vin cu îngerul Meu, nu cu al lui, şi iată, rostesc cuvântul lui cel pământesc pe româneşte, şi spun: proorocii Mei cei din Scripturi, Iezechiel, Daniel, Zaharia şi toţi cei care au descoperit prin cuvânt slava Mea şi venirea Mea, ei au spus: «slava Domnului», şi nu au spus OZN, precum vrea să grăiască antichristul despre slava venirii Mele. El Mă aşteaptă pe Muntele Măslinilor, dar şi Eu îl aştept tot acolo, ca să-l mistuiesc, că sunt foc mistuitor, şi îl voi nimici prin venirea Mea şi prin îngerul Meu. Amin.

Ilie, proorocul Meu, a fost luat la cer cu foc, cu trăsură trasă de cai de foc, nu cu OZN. Iezechiel a arătat slava Mea cea arătată de Mine lui, slavă vie, slavă de foc, slavă din care curge foc, roţi de foc, îngeri fără de trup, vedenie de foc, nu OZN, iar Eu stând în mijlocul focului, nu în mijlocul făcăturilor omeneşti. Eu umblam pe mare cu piciorul, nu cu vaporul, cum umblă antichristul care se dă mai mare ca Mine, că nu e greu să mergi cu vaporul, ci e greu să mergi cu pasul pe deasupra apei, aşa cum am mers Eu şi sfinţii Mei. Eu umblu pe cer cu trupul şi cu slujire de îngeri, nu cu avionul, nu cu racheta, nu cu OZN-ul, cum umblă antichristul, că nu e greu să umbli pe cer cu avionul sau cu OZN-ul, ci e greu să umbli cu pasul şi cu norii în suire şi în coborâre şi pe aripile vânturilor, precum umblu Eu şi sfinţii Mei. Dar iată, precum omul cel mincinos a căzut din cer la cuvântul Meu rostit de cel sfânt pe pământ, şi precum acela care se dădea dumnezeu peste oameni s-a zdrobit căzând din cer pe pământ după ce s-a suit, tot aşa minciuna cea de azi va fi mistuită în foc nestins, rostit prin cuvântul Meu, căci antichristul se va sui în curând în cer ca să vină pe pământ, în locul Meu, şi să se facă rege. Se va ridica până la cer şi se va prăbuşi, că în cer este Dumnezeu. Dar el nu crede, bietul de el, că şi-a pierdut mintea mai înainte de a se fi născut, şi încă din pântece s-a bătut cu cel credincios Mie (Iacov şi Esau, n.r.).

Antichristul nu lucrează împotriva Mea, că nu poate, fiindcă Eu sunt Dumnezeu în cer şi pe pământ. El lucrează împotriva lui, el îşi sapă prăpastia lui, că el este pe pământ şi este neputincios pentru el şi pentru tot omul, căci este în întuneric, fiindcă lumina lui este minciună, nu lumină. Curând, curând lumina cea făcută de el se va stinge de însăşi mâna lui. Când el se va sui ca să vină din cer, aşa cum zice el că va face, atunci îngerul Meu va lua foc din focul slavei Mele şi îl va arunca pe pământ, şi va lua foc lumina cea făcută de mâna omului antichrist. Atunci va înceta tot lucrul făcăturilor omului şi se va stinge înţelepciunea cea strânsă de om, şi omul va zice că n-o mai vede şi că n-o mai ştie, fiindcă ea a fost făcătură, nu înţelepciune, făcătură mai înţeleaptă ca omul, mai harnică decât omul, aşa cum a făcut-o omul cel semeţ.

Vor cădea mulţimi şi iar mulţimi sub lucrarea minciunii care dă să se facă trup şi să vină înaintea Mea şi să vină în numele Meu, dar Eu spun aşa: cel ce vrea să vină înaintea Mea, să facă ce am făcut Eu dacă voieşte să vină în numele Meu. Să se răstignească şi să moară pe cruce, şi să învieze, şi să se înalţe la Tatăl, şi aşa să vină. Dar el vine ca el, nu ca Mine; vine pentru cei ce n-au primit iubirea adevărului, vine să cadă aceştia sub lucrarea minciunii, care dă să se facă trup şi să nimicească pe fiii minciunii,

Eu Mă îmbrac în haina urgiei şi stau la pândă în calea omului înşelător, care dă acum să înşele pe tot omul. Am spus vouă din timp că antichrist, omul fărădelegii, vine înaintea Mea pentru cei ce nu fac voia Mea, dar am la voi cuvântul Meu, suflarea gurii Mele, care pârjoleşte pe cei fără de lege, căci scris este în Scripturi: «Se va arăta cel fără de lege pe care Domnul Iisus Hristos îl va ucide cu suflarea gurii Sale şi îl va nimici cu strălucirea venirii Sale». Amin. Adunaţi-vă tot mai cu dor lângă gura Mea, care vă învaţă şi vă mângâie, căci lepădarea de credinţă aduce după ea pe cel ce se înalţă mai presus de tot ce se numeşte Dumnezeu. El, prin lucrarea lui satan, amăgeşte pe păcătoşii care n-au primit iubirea adevărului spre mântuirea lor.

Am venit la vreme şi am rostit cuvânt împotriva lepădării de credinţă, dar n-a luat aminte nimeni, pentru că toţi dau crezământ minciunii şi toţi cad sub osândă, iar vouă v-am spus răspicat să vă izbăviţi de oamenii răi, căci credinţa nu este a tuturor. Iată, antichrist îşi pregăteşte sfârşitul odată cu minciuna sa, căci cine se ridică împotriva Mea, cade sub osândă. Pieirea lui este cuvântul Meu, suflarea gurii Mele. Osânda lui este venirea Mea cea cu strălucire. Plata nelegiuiţilor şi a tuturor celor ce n-au primit iubirea adevărului spre mântuire, plata acestora este ivirea lui antichrist prin lucrarea lui satan, însoţită de semne şi de minuni mincinoase.

Împăraţii pământului şi oamenii bisericii lor îşi dau daruri şi stele şi medalii unii altora în numele mormântului Meu din Betleem, ca pe vremea răstignirii Mele, şi ei nu ştiu ce fac, şi împlinesc ei vrând-nevrând Scriptura care a spus din vremea ei despre această lucrare. Iată, la Betleem s-a împlinit Scriptura care zice: «Am văzut o femeie beată de sângele sfinţilor şi al mucenicilor lui Iisus. Iar apele pe care şade aceasta sunt popoare şi neamuri şi limbi. Şi cele zece coarne şi fiara vor urî pe desfrânată şi o vor face pustie şi goală, şi carnea ei vor mânca-o, şi pe ea vor arde-o cu foc; pentru că Dumnezeu a pus în inima lor ca să facă voia Lui şi să se întâlnească într-un gând şi să dea fiarei împărăţia lor până se vor împlini cuvintele lui Dumnezeu. Şi femeia este cetatea cea mare care are stăpânire peste împăraţii pământului».

S-au întâlnit la Betleem împăraţii pământului şi s-au închinat fiarei şi femeii care şade pe fiară, femeia care are stăpânire peste împăraţii pământului, şi ea le-a dat lor daruri, stele şi medalii. Dar ea se prăbuşeşte prin desfrânarea ei, iar sfinţii Mei se ridică şi mărturisesc din cer şi de pe pământ lucrarea adevărului sfânt şi venirea Mea cu judecata: judecata prin cuvânt. Amin, amin, amin.

Ce lucrare de frăţie poate fi amestecătura bisericii cu lumea cea plină de voile ei? Ce lucrare de biserică poate fi aceasta? O, este scris în Scripturi: «prietenia cu lumea este vrăjmăşie cu Dumnezeu».

Numai prin cruce poate omul să fie urmaşul Meu, căci Eu altfel nu am fost. Cine nu stă prin cruce înaintea oamenilor, acela nu este urmaşul Meu, ci este fur şi tâlhar, şi este antichristul care vine înaintea Mea ca să facă semnele lui pentru cei ce va să-şi primească plata lor prin această unealtă, prin lucrarea lui antichrist care înşeală cu venirea lui pe tot omul care nu ştie să Mă aştepte pe Mine aşa cum am zis Eu să fie aşteptarea aceasta.

Antichrist era şi atunci băgat în biserică şi îmi prigonea turma, iar apoi s-a îmbrăcat în haină de sfânt şi şi-a făcut lucrarea până azi, căci lucrarea lui cea omenească are ce are cu lucrarea Mea, cu biserica Mea. De două mii de ani de când el s-a pitit în biserică şi şi-a tot făcut fii cu trupul ca să-i prigonească pe cei ce se nasc cu duhul pentru Mine, el s-a îmbogăţit de slavă pe urma bisericii. O, puţină, puţină de tot a fost biserica Mea, iar biserica lui abia mai încape în casa ei. Asuprit şi strâmtorat a fost cel ce M-a urmat cu adevărat. în biserica lui n-a încăput omul care a călcat pe urmele Mele. Aşa este şi azi, că el n-are nevoie de om sfânt, căci la rugăciunea omului sfânt au căzut mereu zidurile necredinţei care ascund în ele pe omul minciunii, pe antichrist, care-şi are viaţa în biserică. Cine se face păstor trebuie să aibă bani, şi acela se face păstor pentru ranguri, pentru bani se face păstor. Adevăratul păstor nu-şi strânge nimic decât oi, ca să îngrijească de ele, şi ele să prăsească oi şi să le dea păstorului, iar el să le dea Mie.

Pace vouă, copii din porţi! Duhul Sfânt Mângâietorul vă mângâie pe voi pentru zdrobirile de peste voi. Nu spun aceasta pentru voi, ci pentru duhul rău spun, ca să audă el din gura Mea cuvântul puterii Mele şi să se depărteze de la voi cu toată lucrarea zdrobitoare pe care o aduce peste voi. Vă numesc mereu copii, pentru cei mari vă numesc aşa, căci cei mari nu ştiu să fie copii ca voi. Voi aveţi iubire de copil, iar cei mari au altceva în ei, şi sunt chinuiţi cei mari, şi tot aşa şi văd, şi tot aşa şi aud, şi tot aşa şi cred aceştia, dar inima şi aşezarea cea dinăuntrul omului n-o ştie decât omul şi Dumnezeu, iar ce este în afară de aceasta este de la diavol, care-i strică omului ochiul, şi apoi tot trupul, precum Eu, Domnul, am spus că dacă ochiul omului este rău, tot trupul lui este rău, iar duhul trupului este mintea.

O, ce de necredinţă pe pământ! O, poporul Meu, cobor la tine cu sărbătoarea naşterii Mele din mamă Fecioară şi îţi spun cuvântul durerii lui Dumnezeu. O, ce de necredinţă pe pământ, tată! O, cât de mult se înteţeşte acest duh rău pe pământ, tată! O, cum să te scap Eu pe tine de acest duh rău, omorâtor de om pe pământ?

Te-am învăţat, fiule, să nu te uiţi pe fereastră, că afară e numai moarte, tată. Te-am învăţat să ieşi din lume şi i-am spus duhului lumii să iasă din tine, şi te învăţ mereu Duhul lui Dumnezeu, poporul Meu, căci duhul cel potrivnic lui Dumnezeu e sculat acum cu sculare mare şi intră cu carele lui în ţara Mea şi a ta ca să semene în ea sămânţa lui cea rea, neghina lui cea neagră, care înnegreşte sufletul omului. E vremea lepădării de credinţă pe pământ. A venit acest pârjol şi în ţara Mea de azi, căci iată unde Mi-am făcut casă de venire acum, la sfârşit de timp!

O, fiţi dulci, dulci, voi, copii străjeri în calea venirii Domnului. Voi îi faceţi Domnului ucenici, voi îi puneţi pe cale şi îi îngrijiţi prin vremea cea cu strâmtorare şi cu necredinţă, voi sunteţi sprijinul Fiului lui Dumnezeu. Spuneţi-i diavolului să-şi piardă puterea, şi şi-o va pierde, dar staţi voi întru toată puterea Domnului, căci vremea este cu mult duh rău în ea! Spuneţi-i duhului potrivnic care bate în voi ca să vă îmbrace în întunericul lui cel rătăcitor de oameni, spuneţi-i în numele Domnului şi cu numele Domnului spuneţi-i să tacă! Să tacă! Iar sculele lui să se întoarcă la pocăinţă şi la umilinţă şi la credinţă, nu la voi, căci nu cel ce este cu trupul lângă voi este cu voi, ci, din contra, cei ce vă poartă în inimă pentru că sunteţi ai Domnului, pentru că luptaţi pentru mântuirea oamenilor, căci aveţi în voi de la Domnul duh iubitor de oameni, duh dătător de viaţă. Fiţi plini de credinţă că Domnul va fi biruitor. Amin.

O, Doamne, dulce şi milos mi-a fost duhul înaintea omului credincios şi iubitor de Dumnezeu, dar aspru şi tăios mi-a fost cuvântul şi fapta asupra celor necredincioşi şi şovăielnici şi neascultători, care atât de mult Te-au chinuit şi m-au chinuit pe vremea trupului meu cel slab de tot, şi tot mai slăbit din pricina atâtor, atâtor întristări, şi bucurii n-aveam de pe niciunde, decât de la dorul să fie frumoasă şi curată turma Ta, biserica Ta, şi cu acest dor m-am mângâiat, căci mângâietori nu găseam, şi duhul lumii din om mă duşmănea, căci diavolul mă duşmănea adânc. L-am duşmănit şi eu pe el şi i-am scris carte şi l-am pus să asculte de ea prin cei ce au în ei puterea Ta pe pământ, prin cei ce seamănă cu Tine între oameni, dar nu prin înfăţişare, ci prin Duhul Sfânt, Care cârmuieşte lumea, Care fuge de vicleşug, Care Se depărtează de cei fără pricepe de sus şi Care fuge dinaintea fărădelegii, martor al gândurilor celor mai ascunse, cunoscând înainte şi auzind toate cuvintele, cuprinzându-le pe toate până la o şoaptă, iar cel ce grăieşte nedreptate nu poate să se ascundă, căci dreptatea nu-l uită pe el dacă nu se întoarce, precum este scris. L-am duşmănit pe diavolul şi i-am scris hotar, cu numele Tău am scris aceasta, şi i-am ajutat pe oameni să scape de duşmanul diavol, punându-le în inimă pocăinţa şi nădejdea şi învierea şi mărturisirea, şi până la groapa care m-a primit în pământ au mărturisit cei ce au văzut lucrarea cea măreaţă a numelui Tău prin slujitorul Tău, căci Ţi-am fost ucenic cu Duh Sfânt şi cu foc în inimioară, chiar dacă eram atât, atât de slab cu trupul meu cel plin de întristare zi şi noapte din pricina defăimării de la oameni, de la slujitorii de altare, care nu puteau îndura măreţia Ta cea dăruită mie, o, Doamne. O, întristată mi-a fost inimioara pe pământ! Tânjeam după mângâiere în durere şi nu ajungeam la ea, şi ea nu ajungea la mine. Mă mângâiam cu Grigorie, dar cât pe ce era să mă creadă şi el smintit, căci lupta de la cei ce mă duşmăneau era multă, şi era cu mare defăimare peste lucrarea mea, peste Tine, Cel întreg, Cel adevărat Dumnezeu, ca şi Tatăl.

O, arhiereul Meu Vasile este în coborârea Mea de azi cu ceata sa, căci fiecare este în rândul cetei sale, şi cei cereşti stau cete-cete, şi acolo sunt şi Eu, sunt unde sunt împreună cei ce sunt ai Mei, şi acolo unde sunt Eu, sunt şi ei; şi acolo unde sunt ei, sunt şi Eu, precum a fost promisiunea Mea când M-am dus la Tatăl pentru ca să pregătesc loc celor ce sunt ai Mei. Amin, amin, amin.

– O, şi pe pământ şi în cer eşti Tu acolo unde sunt ai Tăi, Dumnezeule ai celor ce sunt! Cei ce sunt, sunt vii, Doamne. Tu eşti viu în vecii vecilor, şi tot aşa sunt şi cei ce sunt, căci sunt ai Tăi cei ce sunt, numai ai Tăi, Doamne. Duhul rău, potrivnicul Tău şi al omului, dacă duhul acesta este şi lucrează atât de mult, o, cum să nu fii Tu? Tu eşti mai înainte de a fi duhul rău, căci duhul rău s-a născut din om, şi s-a născut din om împotriva omului. Eu când am văzut multul şi întunecatul lui război împotriva omului neajutorat înaintea acestui duh, care îl slăbeşte şi apoi îl zdrobeşte pe om biruindu-l, după ce îl minte cu faţa lui, care nu se vede, m-am ridicat atunci şi am rostit în numele Tău, cu numele Tău legătură asupra lui şi numire a lui pe locuri neumblate de oameni, şi l-am învăţat să asculte. O, ca să asculte de om şi să se supună acest duh potrivnic Ţie şi omului, îi trebuie puterea Ta celui ce se luptă cu acest duh, iar eu i-am spus lui: «Să te certe pe tine Domnul, duhule potrivnic!», şi i-am numit apoi toată lucrarea lui cea rea ca să i-o descopăr,

Numai Eu sunt Cel ce-l pot ajuta pe om să se lase de păcat dacă găsesc în el putere pentru dragoste şi pentru credinţă apoi şi pentru liniştea cea împotriva relelor de pe pământ, căci toate câte sunt pe pământ între oameni îndeletniciri stricătoare de viaţă sunt mânuite de duhurile rele, care-i pun omului la picioare împărăţia cea trecătoare a lumii ca să-l ţină pe om departe de iubire, departe de sânul Meu cel cald şi curat.

O, e mare războiul prin cele ce nu se văd ale lui! O, e vreme de îndemnare la luptă prin sfinţenie şi prin credinţă şi prin rugăciune, căci satana e îmbrăcat pe deasupra cu haină de sfânt şi lucrează cu ascundere mare aşa cum numai el lucrează, iar ascunderea este întuneric. Treziţi-vă! Vrăjmaşii sunt îmbrăcaţi în haine de oaie şi vor fi descoperiţi de sub haina lor, căci vine lumina, şi Domnul scurtează zilele de întuneric, le scurtează pentru cei aleşi ai Săi, precum este scris prin însuşi cuvântul Său cel de acum două mii de ani rostit ca să fie împlinit peste cei ce vor fi salvaţi de El. Sfinţenie cu duhul şi cu trupul, post cu strigare la Domnul, credinţă şi nădejde şi multă iubire, pe acestea le hărăzim vouă tuturor. Arme cereşti sunt ele. Pe ele le-am purtat şi noi când Domnul ni le-a dat pentru biruinţă, când Domnul ne-a îmbrăcat întru El ca să fim ca El, biruitori să fim şi nu biruiţi, şi am fost aşa cum El a spus, biruitori am fost, şi suntem acum lângă El. Amin.

E multă nevoie de pace pe pământ şi în mijlocul poporului Meu de azi, şi e mare taină pacea Mea cu el, căci diavolul s-a încordat cu tărie asupra lucrării venirii Mele cuvânt pe pământ şi dă să-Mi culce la pământ pe cei ce stau la masa Mea.

Duhul cel rău, care nu poate îndura lucrarea Mea de peste tine, şi pe tine, o, iată, bate acum cu strâmtorare peste lucrarea Mea, din vreme în vreme bate, căci neascultarea celor ce s-au dat Mie în vremea cuvântului Meu de azi aduce furtună peste mersul Meu cel greu, aduce strâmtorare şi jale, durere şi îngrijorare, dar fericiţi sunteţi voi dacă răbdaţi cu credinţă, fiilor, căci omul nemulţumit şi neliniştit nu ştie ce face, şi trebuie să răbdăm, tată.

Eu, Domnul, am grijă de tine, poporul Meu, şi de lucrarea Mea cu tine, tată, iar cei ce pleacă de lângă Mine şi de lângă tine, întorcându-se la părinţii lor cei după trup, în pământul din care au ieşit când au venit la Mine pe vremea credinţei lor, aceia sunt ruşinaţi de nestatornicia lor şi de drumul lor cu Mine pe vremea credinţei lor, căci iată, neascultarea îl trage pe creştin de la Mine; ea, şi nu îndoiala sau sminteala îl scoate pe el din planul Meu cel de azi. Farmece şi vrăji li se presară în cale acestora, căci n-au voit să stea cu binecuvântarea, iar tu, poporul Meu, ia în mână mereu, mereu cruce cu busuioc, muiate în apă sfinţitoare şi curăţitoare, şi stropeşte-ţi calea şi unge-ţi, fiule, tălpile picioarelor cu untdelemn vindecător şi fă-ţi semnul crucii toată ziua şi toată noaptea pe trupul tău şi peste toate lucrurile tale şi peste toate hotarele Mele cu tine, şi strigă la Mine cu rugăciune ca focul, ca să ard Eu cu ea răul care bate spre tine ca să te muşte, iar Eu voi porunci oricărui rău să se abată de la tine şi să se destrame cu totul, iar tu să biruieşti ca David, ca Iosua şi ca toţi binecuvântaţii Mei, căci tu stai sub binecuvântarea Mea, fiule, aşa cum a stat Avraam.

E praznic de Duh Sfânt în cer şi pe pământ, iar în mijlocul poporului Meu de azi sunt Eu, Domnul, cuvânt mângâietor şi trezitor spre veghe şi spre lucrare cu veghe pentru mântuirea cea de la Mine peste tine, poporul Meu, căci tu ai nevoie de Mine şi de sfinţi şi de îngeri acum mai mult decât oricând, fiindcă duhul rău dă să lovească în tine şi în Mine, căci cine loveşte în tine, în Mine se loveşte, căci Eu te ocrotesc cu mare milă, poporul Meu.

O, popor de la izvor, şi cu care îmi port greul pentru ca să hrănesc pe cei ce vin la izvorul Meu de cuvânt, o, Mi-e milă de tine, tată! Am spus la cea din urmă întâlnire cu cei mulţi care s-au strâns, am spus binecuvântarea Mea pentru strângerea cea de azi a celor ce vin adesea la izvor şi le-am binecuvântat călătoria ca să vină. Duhul rău s-a pus apoi să ne îndurereze, pe Mine şi pe tine, ca să nu mai fie strângerea cea de azi, dar cuvântul Meu cel rostit din vreme îşi cere împlinirea sa, şi am dat de veste să se deschidă porţile grădinii întâlnirii şi să vină cei ce vin. O, grea Mi s-a făcut coborârea cuvântului Meu cel din zilele acestea! Binecuvântarea Mea însă răzbeşte prin toate neputinţele care se aşează în calea Mea şi a ta, dar să nu ne lăsăm biruiţi, tată. Voi sunteţi familia Mea din zilele acestea şi vă preţuiesc, tată. Preţuiţi şi voi învăţătura Mea, iar dacă vreţi să nu pierdeţi credinţa în venirea Mea, luptaţi-vă din răsputeri să nu vă judecaţi unii pe alţii, fiilor, căci unde este judecată pentru neputinţele firii omeneşti, acolo este cădere în judecată apoi. O, căutaţi cu mare veghe să nu cadă cineva din învăţătura Mea, căci cei fără de învăţătură cad mereu, cad în nepăsare, cad în necredinţă, şi orice sculare este cu putinţă omului care cade, dar căderea în necredinţă nu are sculare, ci are numai şi numai răzbunare apoi, şi numai judecată are în fire cel care cade din lumină. Eu însă am spus: «Cui îi este sete, să vină să bea, căci cel ce crede în Mine, râuri de apă vie vor curge din pântecele lui», precum a zis Scriptura, şi am proorocit atunci pe Duhul Sfânt, pe Care aveau să-L primească acei ce cred în Mine şi am spus pentru ei: «Cel ce vine după Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii». Amin.

Dar iată, lucrarea Mea de azi este biciuită, este lovită de duhul cel rău, care se încuibează în omul cel nestatornic cu credinţa şi cu inima, dar Eu, Domnul, caut să-Mi cruţ de cădere calea Mea spre om. Mai e puţin, puţin timp, şi voi birui cu slavă cu această cale a Mea de azi, dar până atunci calea cuvântului Meu e bulgărită pe faţă şi pe ascuns, şi sunt biciuiţi cu duşmănie cei cu care Mă port de la Tatăl la om. Duhul invidiei se face duhul necredinţei în om, iar necredinţa întăreşte răutatea omului şi îi aspreşte faţa şi inima şi limba şi lucrarea, dar Eu vă învăţ pe voi, cei ce Mă daţi cuvânt oamenilor, vă învăţ, tată, să vă feriţi de lovituri, să fugiţi de cuvintele cele pline de răutate ale celor ce atât de murdar vă lovesc, iar pe Mine să nu Mă lăsaţi jos, căci dacă ei vă ştiu pe voi păcătoşi în ochii lor, Eu le spun lor că Eu sunt Cel ce iert păcatele voastre şi pe ale lor, şi că Mă sprijin pe credinţa voastră şi pe inima cea sfântă în voi pentru Mine, că sfântă vă este credinţa şi inimioara, fiilor copii. O, diavolul a stricat ochii celor ce vă prigonesc, căci ceea ce caută, aceea le dă diavolul, şi uită ei apoi că pe omul cel dinăuntru nu-l ştie decât Dumnezeu, dar voi să fiţi blânzi şi smeriţi cu inima, că mulţi din cei de demult credincioşi ai Mei căutau cu lumânarea batjocuri şi îşi făceau rost de ele, făcându-se ei privelişte păcătoasă ca să fie defăimaţi pe pământ, şi n-au pierit aceia, ba au câştigat pe mulţi lui Dumnezeu, căci mare este iconomia Mea pentru mântuirea multora din cei credincioşi, care Mă ascund în taina inimii lor, dar cum să înţeleagă aceasta cei ce se bizuie pe mintea şi pe vederea lor? O, povăţuiţi, tată, cu lucrarea Duhului Sfânt credinţa şi neclătinarea celor ce beau din izvorul Meu de la voi! învăţaţi-i să se uite la Mine, nu la voi, căci de la Mine voi aveţi, şi voi frumos îi învăţaţi pe ei. O, nu vă temeţi sub lovituri. Ele se opresc în Mine, şi de la Mine vor lua răspuns cei ce lovesc în voi ca nişte drepţi, cum se cred ei. Pomul în care se aruncă cu zburătura e pom cu roade, nu e pom sterp, şi după roadele lor se cunosc şi cei ce dau în voi cu ocară, tată, căci aşa se dovedeşte aluatul omului. Voiesc să fiţi mereu gata să-i îmbrăţişaţi, şi fiţi ca şi Mine, nepomenitori de rău cu răutate, căci una este să vorbeşti despre răul omului, şi alta este să-l vorbeşti de rău pe om, căci când vorbeşti despre răul care este, înseamnă veghe şi luare aminte, iar când îl vorbeşti de rău pe om, aceasta este din răutate, din răzbunare, din duhul trufiei, tată. O, fiţi umiliţi, şi aşa învăţaţi poporul şi pe cei ce vin la izvor, şi daţi-le putere să Mă urmeze, tată. Fiţi cuminţi şi răbdaţi cuminţi, spre mântuirea şi spre iertarea celor ce vă dispreţuiesc, şi aşa voi veţi semăna cu Mine, şi aşa vom arăta, Eu şi cu voi, ai cui fii suntem, şi cine ne este nouă tată, şi aşa, prin răbdarea şi credinţa noastră să se mântuiască şi cei necredincioşi, fiilor. Amin.

O, poporul Meu cu care-Mi port sarcinile Mele cele pentru lucrarea Mea de cuvânt şi cele pentru îngrijirea noii Mele împărăţii cu voi! îţi dăruiesc duhul veghii sfinte ziua şi noaptea, tată. Fiţi veghetori, fiilor, căci diavolul nu doarme, şi dă să vă atace. Vegheaţi peste locurile Mele cu voi şi peste voi, şi unii peste alţii, unii pentru alţii, tată. începeţi veghe mai multă, mai trează, căci între voi sunt dintre cei care se fac lupi cu colţi, şi Mă doare că nu le place să fie oi până la sfârşit, ci le place să muşte şi să latre şi să împrăştie nelinişte, tată. întăriţi veghea la hotare, căci s-a dat la o parte această veghe, şi nu este bine aşa. Puneţi înapoi orânduielile date de Mine vouă! Fiţi străjeri curaţi cu inima, iar cine nu are inima curată să nu fie între cei de strajă, ci să stea ei străjuiţi dacă vor să stea. Eu am spus: «Privegheaţi!», dar omul necredincios vă spune: „Nu privegheaţi!”, căci se vrea liber, şi vrea ca nimeni să nu ştie ce face el, şi iată, aşa iese din planul Meu cel ce lucrează aşa. Dar celor ascultători le spun Eu, Domnul, să vegheze ziua şi noaptea rând pe rând, şi niciodată numai unul să vegheze, ci să vegheze cu orânduială, căci locurile Mele cu voi sunt veghea Mea peste pământ, şi stau sfinţii şi îngerii de veghe aici pentru tot pământul, şi sunt plini de ochi. Aşa să fiţi şi voi pentru locurile Mele cu voi şi pentru mersul Meu cuvânt peste pământ, fiilor. Amin.

O, poporul Meu, ai grijă, tată, de puterea inimii celor ce îţi dau ţie de la Mine! Ai grijă, tată, de pacea lor, de mângâiere pentru ei, căci Mie Mi le faci pe acestea, nu lor, iar ei să poată pentru Mine şi pentru tine, tată. Amin.

Iată zvârcolirea fiarei aflate în agonie în zilele Mele cu tine, poporul Meu de azi! Mi-e tot cerul în veghe pentru biruinţa Mea asupra ei şi pentru biruinţa ta, căci tu eşti cel credincios şi te-am pecetluit cu pecetea pentru cei credincioşi, dar ai grijă mare de credinţa ta, şi mereu ţi-am spus aşa, căci afară e vremea lepădării de credinţă, poporul Meu, şi iată, biserica cea de afară s-a înveşmântat toată în roşu şi a făcut legământ cu fiara şi nu mai este acum biserică pe pământ, căci s-a umplut de cei ucişi ai ei, fiindcă a dat stăpânirea ei fiarei şi n-a vegheat când Eu am strigat de pe tronul cuvântului Meu peste ea pentru trezirea ei înaintea Mirelui Care vine.

Îmi voi strânge tot mai mult pe pământ sub ocrotirea Mea tărâmul împărăţiei Mele şi Mi-l voi sfinţi şi Mi-l voi întări pentru cei sfinţi, pentru cei ascultători şi umiliţi şi plini de duhul pocăinţei înaintea Mea, căci pe pământ este peste tot omul fărădelegii, care-l despoaie pe tot omul de puteri şi îl îmbracă în neascultare şi în slăbiciuni fel de fel, căci peste tot antichrist împărăţeşte şi tot dă să prindă sub el până şi pe cei aleşi ai Mei, care n-au voit şi care nu vor să stea sub ocrotirea Mea, în staulele Mele, şi în care din greu îl împrejmuiesc pe om ca să-l pot ocroti pe el de cele rele de pe pământ.

Satana, rivalul Meu, stă de şapte mii de ani împotriva omului şi îl trage la el, căci s-a supărat pe Mine şi pe om după ce şi-a pierdut frumuseţea şi locul lui de lângă Mine cu slujirea sa, după ce s-a dorit întâiul peste toate, mare şi peste Dumnezeu, Cel ce a făcut lumea, văzutele şi nevăzutele şi pe îngerii Lui slugi ale Lui şi ale omului între pământ şi cer.

vremea este grea, este cu necredinţă, iar diavolul, potrivnicul Meu, împrăştie peste tot duhul dezbinării, căci vremea lui este în toi, dar şi capcana lui este gata, fiindcă prin toate el şi-o lucrează, căci nu poate avea fărădelegea altă plată decât focul cel pregătit ei.

O, pace ţie, poporul Meu! Te-ar înghiţi în el duhul lumii dacă Eu n-aş avea mereu în mijlocul tău cărarea cuvântului Meu cu care tu te hrăneşti ca să fii credincios. Am grijă de tine, tată, căci lupul cel flămând după tine pentru că eşti al Meu te-ar lua de lângă Mine şi ţi-ar da apoi sămânţa cea rea, nepăsarea de Dumnezeu, şi ai cădea apoi în otrava despărţirii de Dumnezeu, tată. Îţi dau în ajutor sfinţii lângă cuvântul Meu, care te ţine în viaţă, şi îţi dau puteri cereşti ca să te învăluie în ele zi şi noapte, că satana e flămând după agoniseala Mea cea de azi. O, ai grijă să fii credincios, căci satana ne este duşman, fiule. De când Mi-am început cuvântul Meu prin trâmbiţa Mea Verginica, satana a fost mereu pitit la masa Mea ca să nu-i lase creştinului statornicia şi credincioşia, şi nu-i trebuie mult omului ca să cadă în mreaja lui satana şi să i se întunece ochii şi mintea şi credinţa şi căutarea lui după izvorul Meu de cuvânt.

Rugăciuni de dezlegare de vrăji şi de farmece să aduceţi înaintea Mea şi înaintea sfinţilor rugători pentru voi, că multe curse s-au tot ivit şi s-au tot lucrat mereu ca să doboare mersul lucrării Mele cu voi şi să oprească din curs râul cuvântului Meu în mijlocul vostru! Au căzut mulţi, tată, în lupta lor împotriva Mea şi a voastră, căci au gândit să nimicească şi să nu mai fie lucrul Meu prin voi, dar Eu nu pot să las lucrarea cuvântului Meu să stea din cursul ei, că este scris să crească rod mult pe urma Mea cu voi pe pământ, şi este mersul Meu, nu este al vostru acest mers pe care-l merg Eu azi cu voi, după cum scrie în Scripturi să merg şi să împlinesc.

O, am dureri adânci, căci neumilinţa şi neascultarea unora i-au prins pe ei în cursa diavolului, care toarnă mereu în calea poporului Meu descântece şi vrăji, căci altceva nu mai fac oamenii, şi toţi îşi fac unii altora piedici prin mijlociri diavoleşti, cerându-i diavolului să facă lucrarea lui lor, căci sunt plini de răutate în inimi oamenii, şi unii împotriva altora se răzbună, şi cer ajutor diavolului pentru aceasta, căci Eu nu pot să fac rău, ci numai iertare pregătesc şi tot pregătesc pentru om, şi nu răzbunare lucrez cum lucrează inima omului răzbunător şi slujitor diavolului prin acest păcat.

E sărbătoare de înviere, iar zilele Mele de sărbătoare cu tine se fac învăţătură peste tine din partea Mea, tată, căci ce lucrare mai mare poate avea un părinte decât aceea de a-şi învăţa mereu, mereu pe ai săi ca să fie ai săi mereu, mereu, iar duhul cel potrivnic dacă nu vede învăţătură pe masă într-o casă şi veghe pentru casa aceea, vine el şi sparge casa şi o destramă apoi, ca semn că duhul cel rău a avut loc de intrare să-şi facă lucrarea sa cea rea, aşa cum el pândeşte de şapte mii de ani pe urmele omului ca să-l doboare dinaintea lui Dumnezeu dacă el a căzut de la Dumnezeu prin neveghea omului pentru ascultarea de Dumnezeu, după ce Dumnezeu l-a făcut pe om.

O, fii ai oamenilor, nu luaţi de la voi pe Fiul lui Dumnezeu, ci luaţi-L din cer, din venirea Lui cuvânt peste pământ, că vă ies în întâmpinare ca să nu vă rătăciţi pe voi înşivă neştiind cum să-L cunoaşteţi pe Domnul şi luând din voi fără să fiţi povăţuiţi de sus pentru aceasta.

O, e mare primejdie aceasta peste pământ şi peste om. Nu ştiu oamenii care-L caută pe Dumnezeu, nu ştiu de unde să ia şi să aibă pe Domnul. O mulţime de obiceiuri strâmbe s-au ivit în calea oamenilor spre ispitirea şi spre rătăcirea şi mai mare a lor, faţă de calea Domnului cu omul. Eram în mijlocul poporului Israel acum două mii de ani şi grăiam celor credincioşi şi celor necredincioşi şi le spuneam celor făţarnici care se bizuiau pe Moise: «Eu slavă de la oameni nu primesc, dar v-am cunoscut că n-aveţi în voi dragostea de Dumnezeu, căci dacă aţi fi crezut pe Moise M-aţi fi crezut şi pe Mine, căci el despre Mine a scris, iar dacă în scrisele lui nu credeţi, în cuvintele Mele cum veţi crede? Şi iată, are cine să vă învinuiască: Moise, în care voi v-aţi pus nădejdea», şi le-am mai spus lor: «Eu am venit în numele Tatălui Meu, şi voi nu Mă primiţi, şi dacă va veni un altul în numele său, pe acela îl veţi primi».

O, l-au primit şi îl vor primi mulţime de suflete pe antichrist, care vine în numele său, care dă să şteargă urmele şi numele Meu de pe pământ şi din oameni, şi acela vine în numele său şi nu vine în numele Tatălui Meu aşa cum am venit Eu şi aşa cum vin şi azi. O, e uşor de cunoscut acest vrăjmaş, căci Eu i-am învăţat de atunci şi până azi pe oameni şi, iată, şi azi spun tuturor celor ce vor vrea să nu se lase amăgiţi, şi le spun: «îi veţi cunoaşte după roadele lor, căci pomul bun nu poate face roade rele şi nici pomul rău roade bune».

I-am povăţuit pe cei ce cred venirea Mea cea de azi şi le-am spus să nu-l primească pe cel necunoscut lor, să nu-l primească în numele Meu, fiindcă Domnul nu lucrează cu cel necunoscut ca să-i iasă omului în cale şi să-l călăuzească pe pământ. În toată vremea M-am descoperit din cei cunoscuţi a fi ai Mei celor sfinţi şi n-am lucrat cu necunoscutul în calea lor, ci am folosit chip şi grai cunoscut când am grăit şi M-am descoperit celor adevăraţi, celor ce M-au iubit, iar cei ce au luat de la străin, aceia nu L-au aflat pe Domnul, căci a venit un altul în numele său şi l-au primit pe acela, precum Eu am spus că vor păţi cei care n-au în ei dragostea de Dumnezeu.

O, fii ai oamenilor, deschideţi Scripturile şi veţi vedea în ele învăţătura Mea, care este înţelepciunea lui Dumnezeu, căci Eu când l-am tocmit pe Samuel cel mic ca să crească sub călăuzire şi să-l ridic prooroc al Meu şi să-l călăuzesc prin el pe Israel cel neascultător, am grăit copilului Samuel prin glas cunoscut lui şi l-am strigat din cer, şi nu prin glas străin am venit spre el, şi aşa M-am descoperit Eu preotului căruia i-a fost încredinţat Samuel ca să crească şi să slujească Domnului cu viaţa sa apoi, iar preotul a crezut că Domnul striga pe Samuel ca să-i grăiască lui şi celor spre care era el trimis cu cuvântul lui Dumnezeu în numele lui Dumnezeu şi nu în numele său, şi era cunoscut Samuel poporului Israel.

I-am povăţuit pe cei ce au cu ei venirea Mea în cuvânt în numele Meu şi le-am spus lor să nu primească în numele Meu pe cel necunoscut lor, să nu ia pe Domnul şi să nu grăiască de Domnul cu cei necunoscuţi lor. I-am învăţat să ia numai de la Mine povaţă pentru lucrarea Mea cu ei şi să se ferească de primejdia de care nu pot fi feriţi cei ce umblă fără povaţă pe câmp deschis şi fără ocrotire din cer peste credinţa lor, pentru învăţătura de peste ei.

O, fii ai oamenilor, nu oricum puteţi fi voi călăuziţi dacă voiţi să fiţi fii ai lui Dumnezeu şi să primiţi această putere de a fi ai Lui apoi. O, ies în calea voastră oameni cărora nu le ştiţi gândurile şi purtările şi dau să vă înveţe şi să vă tragă spre Domnul, zic ei, dar voi nu cunoaşteţi gândurile lor, trufia lor de farisei făţarnici, şi pe care Eu nu-i trimit spre voi, ci vin ei, vin în numele lor şi vin cu aluatul lor. O, nu-i primiţi pe aceştia, nu-i mai primiţi! Amintiţi-vă de cei din vremea trupului Meu, şi mai apoi de după învierea şi întoarcerea Mea la Tatăl, căci erau de toate felurile şi se certau pentru mintea lor, şi unii credeau în înviere, iar ceilalţi nu credeau, sau unii credeau în înger, iar ceilalţi nu. O, numai duhul descoperirii este duhul care lucrează venit de la Dumnezeu şi care se adevereşte apoi, şi toate cele de la Dumnezeu stau pe baza mărturiei, toate se zidesc prin mulţi martori şi se descoperă lucrând apoi spre mântuirea multora.

O, păziţi-vă de cei ce nu le ştiţi cugetul şi purtarea şi lucrarea. Eu sunt Cel ce ştiu gândul omului, iar omul să ia de la Mine, nu de la om, că iată, vin în calea omului şi-i grăiesc lui, iar Duhul lui Dumnezeu este duhul mărturiei, şi am spus că pe cei ce vin în numele lor îi veţi cunoaşte după roadele lor, Eu aşa am spus.

O, trebuie tot timpul învăţătură ca în cer peste cei credincioşi, iar ei să fie cuminţi şi să mănânce de pe masa lor, căci vremea este cu multă minciună prin cei ce sunt fiii minciunii, fiii lui antichrist, împăratul acestui veac trecător. O, fericiţi sunt cei ce rămân în cuvântul Meu, care îi poartă pe ei spre cer, spre împărăţia cea de sus, şi iată, am grăit în ziua aceasta şi am lăsat învăţătură pentru pază sfântă, pentru smerenie sfântă, ca nu cumva duhul rătăcitor de om să aibă putere să lucreze peste om împotriva lui Dumnezeu înăuntrul omului.

Acum, pace ţie, poporul Meu care Mă sprijineşti pentru venirea Mea cea de azi cuvânt de veghe peste cei de pe pământ, care Mă primesc în numele Tatălui Meu când vin! Eu nu lucrez prin acest cuvânt în chip necunoscut. Venirea Mea cea de azi este bine aşezată pe mărturia ei şi pe martori şi are putere, căci Eu sunt acest cuvânt, Eu sunt Cel ce sunt, şi grăiesc în acest cuvânt în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, în al Cărui nume grăiesc peste pământ, iar numele Meu este Cuvântul lui Dumnezeu.

O, fiilor, numai dorul îl aduce pe om în stare să-L cunoască pe Domnul și să-L dorească pe Cel așteptat apoi și să-I cânte venirea și iubirea și dorul de El. Pe vremea când se lucra la zidirea bisericii lui Hristos a fost să fie aleși niște ziditori iscusiți, care să lucreze cu Dumnezeu la zidirea trupului bisericii, a turmei Domnului, la nașterea din nou a omului, și erau destui care se apropiau pentru facerea cea de sus. Și văzând apostolii cei doisprezece această râvnă pentru zidire, au numit pe șapte dintre cei iscusiți în ale Scripturilor sfinte de atunci și le-au dat lor această dregătorie, și era Ștefan cel plin de dor, de focul dorului de Hristos, și era pătruns de iubire, căci știa Scripturile și lucrarea lui Dumnezeu din ele cu părinții poporului Israel și avea grijă de Duhul Sfânt, Care Se cobora peste turma cea care se tot mărea, și care trebuia îngrijită cu cele de sus și cu cele de jos, și era destoinic foarte acest ucenic.

Dar, o, cum ar fi putut îndura duhul rău această înfrângere, și cum s-ar fi putut supune cărturarii și fariseii și saducheii vremii, cei plini de duhul slavei deșarte până în dinți? O, aceștia au plănuit numaidecât pierzarea lui Ștefan și s-au ridicat farisei și saduchei cu minciună lucrată și au plătit ei bărbați care să spună că l-au auzit pe Ștefan hulind pe Moise și pe Dumnezeu, și ca să-l poată pedepsi pe el apoi de blasfemie în felul acesta și să-l scrie pentru pedeapsă cu moartea. El însă, ajungând înaintea Sinedriului i-a înfruntat pe toți, și așa au putut aceia să ceară uciderea cu pietre a lui Ștefan.

O, iată lucrarea cea țesută a minciunii, a oamenilor mărunți ai duhului urii! Ștefan însă le-a spus lor cum Îl vede pe Hristos de-a dreapta lui Dumnezeu Tatăl și cerurile deschise deasupra privind nedreptatea lucrată de cei mincinoși.

O, cât munceau de mult cei aleși atunci dintre cei cu Duhul Sfânt lucrători și cunoscători cu multul ai Scripturilor așezate de Duhul Sfânt pe pământ! O, și cât de străini de duhul Scripturilor erau mai-marii Sinedriului și atunci, fiilor, și țeseau minciuni ca să curețe de creștini meleagurile lui Israel, și în neînțelepciunea lor dădeau la moarte pe cei plini de dor după Hristos, după Cel ce S-a arătat în vremea aceea în Israel, neamul lui Avraam, Isaac și Iacov!

O, tot așa lucra și lucrează Sinedriul de după aceea prin vreme, că au murit și mor ucenicii Duhului Sfânt dați la chinuri și la moarte pentru numele Meu purtat de ei, pentru dorul lor de Domnul, fiilor. Iată, în neamul român mulțime de mărturisitori ai înțelepciunii de sus, ai umilinței Mele lucrate de ei, au pierit în închisori și în munci grele, dați la moarte fără de cruțare, în vreme ce pe scaune împodobite cu scumpătăți stăteau și stau cei ai Sinedriului fiecărei vremi, iar Duhul Sfânt suspină în cei asupriți pentru numele Meu.

O, fiilor, dacă Eu, Domnul, cu toate suitele cerești n-am fi cu pază mare peste voi și peste lucrarea cuvântului Meu, o, ce n-ar fi încercat de peste tot cu minciuna țesută pieirea cărării cuvântului Meu peste pământ acum vreme de peste șaizeci de ani, de când Eu, Domnul, am lucrat din cer și Mi-am făcut cărare să vin să-Mi las cuvântul și sfatul și porunci asupra răului și binecuvântări pentru cele din cer pe pământ!

O, fiilor, sunt cu veghe mare pentru mersul Meu de azi. Fiți plini de grijă mare ca să stați sub mantia Mea, căci cine vrea să stea este ocrotit, fiilor, iar cei ce nu vor și nu stau, se fac potrivnici și-Mi umblă cu viclenie apoi la pașii Mei cu voi, și dracul le insuflă vedenii și vise și răutăți, căci vai celor ce nu se lasă ocrotiți de Dumnezeu, și care cad în ispita duhului rău ca să-i câștige el lucrători potrivnici pe ei!

O, fiilor, împărăția lui Dumnezeu cu oamenii pe pământ este mereu primejduită de cei ce păcătuiesc și duc viață fără temere de Dumnezeu între oameni, și aceștia sunt primejdie pentru cei ce iubesc și cinstesc pe Dumnezeu pe pământ, și iată de unde vin primejdiile și de unde se nasc când vin! Eu însă îi ocrotesc în mijlocul celor păcătoși pe cei ce stau sub ajutorul Meu cu viața și cu nădejdea lor, și vreau să-i fac și pe cei păcătoși să-și îndrepte și ei viața spre Domnul, spre cumințenie, spre sfințenie, și să nu rămână ei de partea diavolului prin păcatele lor grele și fără de astâmpăr în ei și între ei. Căci dacă această încercare ivită nu s-ar fi ivit, toate locașurile cele pentru săvârșirea păcatelor erau acum pline de fărădelegile celor ce iubesc și caută păcatele și plăcerile păcătoase, la care Domnul Se uită cu cei din cer și suspină ca deasupra Sodomei și a Gomorei odinioară, cetăți desfrânate, care au atras focul cel curățitor de păcate peste pământul lor.

O, când văd câtă zbatere este pentru legiferarea desfrâului pe pământ, Mă prinde jalea. Oameni fără Dumnezeu în ei dau să aducă, fără să știe ce fac prin facerea lor, să aducă foc și pucioasă peste pământ și peste cei mult mai puțin păcătoși la Dumnezeu decât cei ce lucrează desfrâul zi și noapte față în față cu Domnul, cu puterile cerești și îngerești ale slavei Domnului, grăbind ei prăpăd peste oameni. Dar Eu, Domnul, pot să stau și să nu-i opresc pe aceștia? Pot să Mă las răsturnat de pe tronul slavei cerești și să-i las să-și facă de cap în numele popoarelor lor, peste care ei atrag mânie și blestem? O, nu, nu pot! Și vine Ilie proorocul și-și face lucrarea sa cea plină de râvnă pentru Dumnezeu, ca să întoarcă inimile copiilor către părinți, și ale părinților sfinți către urmașii lor, precum este scris despre venirea și lucrarea sfântului Ilie la sfârșit de timp, că altfel blestemul vine, vine, că nu pot să-i mai rabd pe cei ce calcă peste Dumnezeu. Iar pentru cei aleși ai Mei de pe pământ scurtez aceste zile și lucrări satanicești, precum este scris, și am de împlinit Scripturi scrise să se împlinească, și am de lucru mult mai mult decât au cei care se tot încearcă cu puterea Mea cea veșnic neclătinată.

O, omule robit de păcat, ce ușor ți-ar fi ție să dorești să fii condus de Dumnezeu pe pământ pe calea vieții tale! O, ce ușor ți-ar fi, ce fericit te-ai simți că ești! O, iată, iată ce pățești dacă te lași condus de oamenii cei cu inima împietrită pentru Dumnezeu, și care te mint tot timpul și care te umplu de teamă, de deznădejde, de tristețe tot mereu!

O, Mi-e tare milă de toți oamenii, toți sunt conduși de minciună și de lucrarea ei cea prin oamenii sus-puși de duhul cel străin de Dumnezeu.

Strig la oameni ca să le spun lor cuvânt din cer, cuvânt adevărat.

O, ascultați-Mă voi, oameni! Grăiesc din cer peste voi. Vă strig și vă spun: totul e o minciună pe pământ. Nu mai luați de pe pământ! O, nu mai căutați să mai credeți în știrile care vi se împart, ci fiți deștepți de la Dumnezeu și pentru Dumnezeu, că la cârma a toate stă Dumnezeu, iar El știe toate, și toți oamenii primesc ceea ce-și lucrează, iar Dumnezeu Se adeverește tot mai mult, și totul se sortează la dreapta și la stânga, pentru slavă sau pentru foc, iar omul va crede și va asculta de voia lui Dumnezeu pe pământ vrând-nevrând, săracul.

O, ridicați-vă voi, cei cu duhul slăbănogit și hrănit de duhul minciunii, care vi se împarte drept adevăr! O, fugiți de amăgirea care vi se împarte cu televizorul, cu știrile care vă îmbolnăvesc mintea, viața și credința cea bună, și care vă umplu de tulburare, de deznădejde, de frică. O, nu stați fără Dumnezeu, că e greu fără Dumnezeu pe pământ. E gol de putere și de har tot omul care nu are lumină în el pe Dumnezeu mereu, și cu care să vadă duhul minciunii care mișună peste tot prin oameni care împart peste oameni. O, nu stați la masă cu ei, nu stați la televizor cu ei, nu mâncați ce mănâncă ei cu sufletul din ei! Vă strig ca să Mă auziți că vă strig, și ca să mâncați de la Dumnezeu, de la Duhul Cel de sus, Care vede de deasupra toată lucrarea minciunii, că va fi dată de gol toată.

Celor împietriți cu inima le spun și lor ca și celor de acum două mii de ani împietriți, și le spun așa: Voi nu vreți să Mă primiți, dar Eu am venit în numele Tatălui Meu, și vă descoperiți singuri că n-aveți în voi dragostea de Dumnezeu ca să iubiți slava Lui, nu slava cea de la oameni, iar dacă n-aveți dragostea lui Dumnezeu, iată, împărțiți și voi ce aveți, împărțiți minciună și amețiți cu ea pe toți, pe toți. O, nu Mă primiți din pricina împietririi inimii voastre, dar dacă vine un altul în numele său, pe acela îl primiți. Și vă spun și vouă aceasta, așa cum le-am spus-o și celor de acum două mii de ani, care nu M-au primit. Da, îl primiți pe cel pe care nimeni din cer nu-l trimite să vină la voi, ci vine de capul lui și face de capul lui tot ce face, și pune peste oameni lucrarea celor ce dau să conducă lumea de capul lor.

O, iată și păstorii bisericii neamului român, că și ei s-au lăsat mințiți, cumpărați, conduși de cei ce dau acum să le ia din mână lucrul și turma și casa Mea. Și dacă nici acum nu se trezesc și nu se unesc pentru viața lor și pentru viața turmei, vor rămâne cu mâinile goale, iar omul antichrist își va da aere în locașurile de biserică, în care creștinii nu vor mai avea loc. Dar vine Domnul pe pământ cuvânt, și le va da El celor ce sunt cu El, și iată, le dă din gura Sa și Se grăbește cu ziua slavei Lui, căci scris este despre cei credincioși Domnului că ei nu se vor rușina în vremea cea rea, și în zilele de foamete se vor sătura, fiindcă Domnul va purta grijă de ei când nu mai este nimeni să le poarte de grijă de pe pământ.

O, e mare orbirea pusă peste toți oamenii. Dau să vin cu vindecarea de orbire și să poată ea peste cei cu duhul umilit, și fericiți vor fi cei ce se vor lăsa vindecați, că pe pământ e omul antichrist și oștenii lui, toți cu fața ascunsă sub mască de binefăcători, dar ei sunt cei vicleni, și vine Domnul să vindece orbirea peste oameni pusă de minciuna lui satana, și vai, vai și iar vai conducătorilor de popoare și mai-marilor lumii, vai celor care au de lucrat lucrarea întunericului lumii, și care vor să dea deoparte pe Dumnezeu ca să domnească lucrarea lui antichrist pe pământ și ca să facă un papalâc peste toate popoarele pământului! Vai căpeteniilor care s-au adunat într-un gând împotriva lui Dumnezeu și a bisericii Sale ca s-o ia în stăpânirea lor! O, îi chem la sfat cu Mine pe ei. Să stea aceștia cu degetul pe filele Scripturii și să citească la lumină cum Domnul îi va rușina, și nu se vor ridica ei la judecata drepților, și va veni urgia peste ei și-și vor atrage tulburări, și mai bine le-ar fi lor să ia învățătură și să se cutremure aplecându-se și învățând de la Mine calea vieții. O, dar cum să învețe ei de la Dumnezeu?

O, stați cu degetul pe rândurile scrise în Scripturile care anunță această vreme a Mea și a voastră, voi, cei care vreți să înțelegeți și să învățați de la Domnul, și ca să vedeți cum rând cu rând se împlinesc toate cele vestite să vină, și că nu-s vise sau minciuni, de vreme ce se împlinesc întocmai.

Să facă ochii mari de tot cei ce-și zic că văd și care zic că Scriptura nu mai este la modă și că este o modă nouă acum, dar să stea și ei cu degetul pe Scriptură, că este scris că toate, toate, cerul și pământul, toate vor trece, dar nu și cuvintele lui Dumnezeu și împlinirea lor întocmai, și nimic, nimic nu este minciună în Scriptură, căci Dumnezeu este adevărat, iar cei ce sunt ai lui Dumnezeu vor fi biruitori cu El, căci sunt închinați pe frunte cu numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh pe veci de veci, și vor cânta ei cântarea biruitorilor lui antichrist și ai fiarei, precum este scris.

Celor însemnați cu numele lui Dumnezeu, Eu, Domnul, le dau din cer, îi învăț din cer și le spun lor așa: Candela arzând mereu cu untdelemn și cu rugăciune scrisă în ea, și muiat în ea pentru însemnare cu semnul sfintei cruci pe frunte, pe mâini, pe tălpi, pe toate încheieturile, așa să împliniți voi, cei credincioși Domnului, cei ce faceți voia Lui pe pământ. Până ce mânia va trece intrați și stați cuminți, cu ușa trasă după voi, căci așa este scris să lucrați acum, să ieșiți din lume este scris, fiilor, ca să nu beți din vinul ei, din pedepsele ei, ca să nu cădeți în cursa lui antichrist, căci cei care vor fi prinși și înșelați cu semnul lui antichrist, aceia vor primi prin îngerii mâniei o bubă dureroasă apoi, fiindcă ei se închină fiarei roșii, beată de sângele celor drepți și însetată mereu după sânge.

Voi, cei ce v-ați închinat Domnului viața și faptele ei, o, fiilor, stăruiți mult și tot mai mult în sfințenie, în credință, în rugăciune cu foc în ea, și fiți cu nădejde. Voi aveți pe frunte un nume mare și veșnic: numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, și în fața acestei peceți dumnezeiești se face pulbere toată puterea lui antichrist când ar da să treacă el hotarul, căci s-a mai făcut o dată încercarea aceasta asupra lucrării Mele, a cuvântului Meu de azi, și Dumnezeu a biruit pentru voi, iar voi ați fost feriți de încercări.

Fuge satana, fuge antichrist de puterea acestui semn, se teme de sfințenia Mea din om, și de aceea dă el să ia puterea pe pământ și peste oameni, și de aceea dă să se așeze în biserică și să fie crezut că este trimisul care izbăvește de dureri și de necazuri pe oameni. Eu însă lucrez cu întreită putere și sunt Mielul lui Dumnezeu, sunt Cel ce luptă cu fiara vremii, cu antichrist și cu oamenii lui ascunși sub văl, dar Eu îi dau de gol fățărnicia și va fi biruit prin cei ce-și fac semnul sfintei cruci tot timpul, și vor fi biruitori cei ce împlinesc toate rânduielile sfinte, creștinești: post, rugăciune, curățenie față de patimi, iubire sfântă între ei și Domnul, umilință, sfânta împărtășanie, Hristos Însuși dându-li-Se lor, și le spun lor așa:

Fiți împreună toți cu rugăciunea, voi, fii credincioși cuvântului Meu. Uniți într-un gând, așa să citiți cu evlavie mare cartea psalmilor, toată într-o zi fiecare, și toată rânduiala rugăciunilor creștinești din cartea ortodoxă numită Ceaslov. Apoi acatistele către sfinți, căci sfinții sunt cete-cete în jurul și în folosul creștinilor sfinți de pe pământ, dar sfințenia să se înmulțească tot mai mult, tot mereu să fie ea, căci Domnul sfințirea voastră o așteaptă mereu, ca să biruiască Domnul cu voi, fiilor.

— O, câtă trudă între cei din cer pentru cei de pe pământ, și care nu socotesc vremea și starea și lucrul cel împotriva lui Dumnezeu și al omului, lucrarea lui antichrist și a diavolului dușman, căci voi, sfinți iubiți ai Mei, trudiți cu Mine la împărăția cerurilor pe pământ s-o așezăm, o, și n-avem loc de om, măi scumpii Mei, că scumpă v-a fost lucrarea pe pământ, și scumpă e și în cer și sunteți voi oștirea Domnului.

O, popor al cuvântului Meu, caută înțelepciunea cea pentru zilele acestea s-o știi, dar caut-o în cer, că pe pământ potrivnicul Meu și al tău te atrage ca să nu-L iubești pe Dumnezeu cu toată supunerea ta de zi cu zi, și te îndeamnă la amestecarea cu cele din lume, și iată, este de vegheat pentru ocrotirea de duhul lumii, fiilor.

O, cum să facem să fie pace între om și Dumnezeu, mamă? O, e lungă așteptarea și tot așteptăm, iar Eu stăruiesc în vremea aceasta de beznă groasă, și care nu se mai ridică pentru seninul Meu peste lume, mamă, căci omul își alimentează duhul minții cu cele de la duhul lumii din noapte în noapte, și nu mai este loc și timp curat pentru așezarea celor din cer în urechile și în mintea celor ce se vor a fi cu Dumnezeu, dar la doi domni nu se poate sluji, nu se poate cu jumătate de măsură, cum e în lume cu cei ce muncesc cu jumătate de normă în două locuri pentru înmulțirea avuțiilor de pe pământ.

O, e tot o infecție în creștere în om, ba și în creștin, mamă. Statul cu ochii și cu mintea pe duhul și pe lucrarea lumii, hrana minții cu duhul lumii, cu fața lumii, aceasta e tot o infecție, și totul e încurcat pentru Dumnezeu în mintea unuia care stă și ia din lume, o, că a biruit atâta de ușor lumea această lucrare satanică, ochii și urechile tuturor spre ferestrele și spre lucrările demonilor, care-i lucrează pe oameni din noapte în noapte prin știri, prin vedere, și aceștia sunt agitați, neliniștiți, neastâmpărați, încordați, nemulțumiți, reci pentru Dumnezeu, aspri și tari la cerbice, străini pentru iubirea cea din cer, și iată-l pe satana biruitor asupra omului, mamă!

O, duhul lumii n-a fost niciodată decât minciună, ca minciuna aceea plătită cu bani ca să se împartă cu martori mincinoși peste tot că Eu am fost luat din mormânt de ucenici și nu că am înviat și că sunt viu în vecii vecilor, iar cine se ajută cu minciuna se ajută cu diavolul, și se cunoaște apoi aceasta după cum ies lucrurile pe gustul diavolului, și iese rău pentru cei ce lucrează minciuna împărțită cu gând să se ajute cu ea, sau să se ascundă prin ea, dar diavolul te ascunde până ce te dă de gol că l-ai ascultat, că ai lucrat cu uneltele lui între frate și frate, și măcar de ar fi fost pentru propășirea cea bună a lucrurilor împotriva dușmanilor lui Dumnezeu, măcar de ar ieși de partea smereniei tale, omule, ca să-l păcălești pe diavolul cel viclean, dar tu n-ai minte înțeleaptă ca să-l poți birui pe diavol, și n-ai nici aplecare ca să te lași ajutat și ca să se îngrijească de sufletul tău Dumnezeu și îngerii Lui, Care să doboare pe îngerii întunericului, cu care tu te ajuți de atâtea ori, fără teamă că te pot ei doborî din fața lui Dumnezeu apoi.

O, e nevoie de ajutor și de mângâiere peste vremea asta de încercare, mamă. E vreme de strâmtorare pentru mers la biserică și e încercare mare peste pământ, iar Eu veghez cu cei din cer și cu tine, mamă. Am rugat nu demult pe preoții bisericii să mângâie, să vegheze, să îmbărbăteze pe cei apăsați de vremea asta grea, și unii fac aceasta pe cât pot ei de mult, iar alții mulți nu tot așa fac, o, și e nevoie de post și de rugăciune, de Duhul Sfânt este nevoie pe pământ, mamă. Eu stau cuvânt din cer peste vremea asta grea, dar nu e omul învățat cu Dumnezeu, fiindcă dacă Eu am mers cu cuvântul să le dau din el slujitorilor bisericii și să-l împartă ei spre viața sfântă a bisericii, ei nu M-au primit, iar acum nu au sprijin nici ei, dar Eu tot strig, tot dau mângâiere, tot aduc și tot dăruiesc puteri de biruință peste vremea grea, dar trebuie credință, mamă, că numai ea curăță răul și îl duce în pustiu.

Iată, se merge greu la biserică, e strâmtorare. A pătruns minciuna diavolească la poarta și la ușa bisericii și se bucură diavolii minciunii de biruința lor, dar dacă s-ar ruga creștinii în duh și în adevăr odată cu preotul din biserică și n-ar sta nepăsători, sau chiar dormind în pat în vremea slujbelor din biserică, o, ar ajunge la Dumnezeu strigarea cea cu durere și ar sosi lumina și ar risipi negura și s-ar adeveri minciuna care caută să-L doboare pe Dumnezeu și pe om, că iată, nu la biserică se moare, ci se moare în lume, iar la biserică se citesc rugăciuni spre Dumnezeu, o, și fă și tu, creștine, așa la casa ta și aprinde o lumânare și cere-L pe Dumnezeu pe pământ cu tine, că iată, duhul lumii te minte din noapte în noapte, și tu iei de la acest duh pentru duhul tău, dar de la Dumnezeu când vei lua? O, roagă-te odată cu preotul din biserică, chiar dacă ești acum surd și nu auzi glasul Sfintei Liturghii, care-L pune pe Domnul pe masa creștinilor spre iertarea păcatelor lor, jertfă coborâtă din cer pe pământ pentru hrana dumnezeiască, și nu oricum hrană.

Toți cei ce sunt cu adevărat creștini știu ce se întâmplă acolo, la Sfânta Liturghie, că e acolo ziua Golgotei îndurerate, e ziua venirii Domnului, e ziua învierii, e tot ce a fost atunci, și trebuie prezență, dar trebuie viață creștină după datină, măi creștini, măi, și e sărăcie mare de tot pe pământ de viață creștină în cei botezați cu numele lui Iisus Hristos pe creștetul vieții lor, căci aproape toți nu trăiesc creștinește și nu-i cine să-i poarte de mânuță spre calea sfântă a celor ce merg prin biserică cu Domnul pe cale.

Putere sfântă să așezăm mereu peste fiii cuvântului Meu și să le dăm din cer, mamă. Slăbește puterea omului antichrist, slăbește mereu, căci Eu îi spun mereu să plece din moștenirea Mea, căci țara română are două mii de ani de biserică a lui Hristos așa cum a fost ea așezată la începutul ei și a fost păstrat adevărul ei prin vreme, și voi lucra prin biserică precum este scris să lucrez, că am fii credincioși după rânduiala cea de la început, și am și vor tot fi, căci Duhul Sfânt Mângâietorul vine și suflă și vor lua Duh Sfânt mulți, și inimile curate se vor înmulți, și dorul din ele va chema pe Domnul cu lucrare mare peste pământ, o, și sunt mulți, mamă, și tot mai mulți se vor trezi cu dorul și cu iubirea și Mă vor ajuta să pot cu biruința Mea, căci credință trebuie să găsesc pe pământ și să pot prin ea, prin cei credincioși să pot, mamă.

Îți grăiesc cu mângâiere, popor al cuvântului Meu din toate colțurile țării. Nu te mâhni că nu ești cu trupul aici, la izvor, căci Eu, Domnul, lucrez odată cu potrivnicul Meu și pun omul la depărtare de păcat și de dor de fărădelegi, și am bucurie mare când oricând se mai poate, se mai taie din multul păcat de pe pământ.

Bucurați-vă, fiilor! Eu sunt în tot ceea ce se ivește peste pământ și-Mi fac lucrarea împotriva potrivnicului Meu, satana, și spun apăsat: Ia mâna de peste țara întoarcerii Mele de la Tatăl, ia mâna, satană, ia-ți planul tău ascuns, cu care te dai de gol fără să știi ce faci, și dă-te în lături! Crucea răstignirii și învierii Mele te-a biruit și te-a judecat atunci. Acum, cuvântul venirii Mele pentru nașterea din nou a lumii te vestește că ești și vei fi biruit de puterea cuvântului, că iată-Mă cu sfinții venind și cuvântând și făcându-Mi cărare să vin, și tu dă-te în lături, că așa este scris! Amin.

Pacea Mea o dau vouă, fiilor care-Mi stați înainte ca să-Mi deschideți cartea și să intru! Am de biruit lumea și duhul ei și lucrarea ei, și-Mi trebuie pace pe cărare ca să vin și să lucrez lucrarea Tatălui Meu, Scripturile vremii care se arată afară cu adeverirea lor și cu lucrarea lor pentru vremea aceasta. Trebuie înțelepciune din cer pe pământ acum, și trebuie multă, dar duhul lumii stă la pândă peste tot din toate laturile, căci satana e în mare neliniște și umblă cu șireteniile lui și cu oamenii lui mascați, luptând împotriva lui Iisus Hristos, Care l-a biruit pe satana acum două mii de ani prin răstignirea pe cruce și prin înviere, căci prin duhul umilinței am lucrat Eu atunci Scripturile cele despre Mine înaintea mai-marilor pământului și așa am călcat peste lucrarea lui satana și l-am prins sub judecată grea, dar acum încape greu înțelepciunea cu care vin din cer s-o așez pe pământ și să se găsească ea, și greu se mai lasă omul de dulceața zilelor lui pământești, chiar dacă se apleacă omul să creadă pe Domnul și vestirile Lui, cu care veghează peste pământ. Eu însă zidesc mereu pace proaspătă pe cărare ca să vin, căci toate, toate de peste tot sunt apăsătoare și toate dau să-Mi slăbească mersul.

O, și vă rog pe voi, cereți-Mă de sprijin, fiilor, strigați la Mine cu umilință ca a Mea și strigați biserica cea din cer să lucreze pentru Mine și pentru voi, căci gata sunt sfinții să lucreze biruință mare, de care lumea de pe pământ nu se așteaptă, de vreme ce nu se uită spre cer, spre puterea care așteaptă între cei din cer să aducă pe pământ biruința Domnului Iisus Hristos, a Celui iubit și slăvit de biserica cerească, nădejdea celor ce așteaptă pe pământ slava cea de sus, care să pună jos puterea duhului minciunii, atât de întunecatul duh al satanei, că iată, numai minciuna mai poate peste lumea oamenilor, iar adevărul este strâmtorat întru arătare, dar Eu, Domnul, aștept strigare de pe pământ ca să intre la lucru mult biserica slavei de sus, sfinții cu care vin să-Mi fac lucrarea, armata cea sfântă în frunte cu Domnul ei, și pentru care El biruiește, și pentru care ea luptă și iubește, o, și va avea Domnul biruința, căci oștiri din cer se poartă cu El, puteri cerești lucrează lângă El, iar duhul lui satana va amuți și se va trage în lături și-și va înțelege rodul cel rău, căci poate satana avea ceva curat?

Cu duh blând și cu blând cuvânt Mă așez în ziua aceasta în cartea cuvântului Meu ca să-i păstoresc pe cei ce stau sub glasul Meu de Păstor din cer, că de pe pământ nu-Mi mai păstorește nimeni turma Mea așa cum Eu Mi-o păstoresc și-i dau din cer, și Mă fac carte de cuvânt sfânt ca să Mă aibă pe masa lor cei ce M-au aflat cuvânt pe pământ, o, și cu blândețe grăiesc, ca să-i învăț să lucreze ca Mine și cei ce iau cuvântul Meu de la izvorul Meu de aici, că am cetatea Mea pe pământ, aici, și am tron de cuvânt în ea și păstoresc de pe el, așa cum Tatăl Mă trimite să împlinesc voia Sa pe pământ, o, și nu stă Dumnezeu din lucrul Său nici o clipă, și este la veghe mereu, și este de grăit peste pământ în acest timp, când duhul de satană se crede biruitor și stăpânitor, și lucrează orbește ca să stăpânească el tot și peste tot.

O, dar nu uita, satano, nu uita că este Dumnezeu împotriva ta de șapte mii de ani, și că El biruiește, nu tu, iar tu îți vei primi partea cea scrisă de Dumnezeu în Scripturi prin servii Săi umbriți de Duhul Sfânt, și vei fi biruit prin Cuvântul lui Dumnezeu, că așa este scris, iar Eu, Domnul, repar în urma ta tot ce tu Mi-ai stricat cu răutatea ta de satană, că tu ești răutatea care urăște pe Dumnezeu și pe oameni, iar satana este numele răului, este răul care l-a îndemnat pe om să asculte de rău, ca să piardă omul binele său cel de la Dumnezeu. Dar vin Eu, și am în lucrul Meu nașterea din nou a lumii, și totul va fi iar, și va fi nou, iar tu te vei sfârși și nu vei mai fi, că nu va mai fi răul, ci numai binele lui Dumnezeu va fi și tot lucrul Său ceresc, toată slava Sa cea de la început și de la sfârșit de timp, și va rămâne numai începutul cel nou și bucuria lui și moștenitorii lui, care au biruit prin sângele Mielului, așa cum este scris.

Mă uit durut, Mă uit ce este pe pământ și ce face omul antichrist prin apucăturile lui, cu care poate prin cei ce nu iubesc pe Domnul cu viața lor și sunt biruiți de duhul lui satana, vrăjmașul lui Dumnezeu în om.

E zi de duminică. Duminica se merge la biserică, nu la târg, nu la plimbare, nu la culcare, nu la treburile pământești, nu la plug, nu la bâlci, nu la petreceri, ci se merge la biserică, la rugăciune, la pocăință pentru păcate. O, dar acum unde mai mergeți voi, cei ce vă știți creștini prin biserica lui Iisus Hristos? Iată, slujitorii bisericii au uitat lucrarea și puterea credinței și cuvântul Meu, care a spus creștinilor că de vor bea ei și băuturi otrăvitoare nu vor fi vătămați, căci au credința și crucea și botezul și viața de creștin plăcut Mie, și toate acestea sunt pecetea lui Dumnezeu pe cei ce sunt ai Mei între oameni, dar omului antichrist nu-i place aceasta, căci el are pregătită pecetea lui, și pe care și-o dorește până și pe cei ce sunt cu Dumnezeu pe pământ, dar Eu îi spun așa: Pune-o pe cei ce sunt ai tăi, că dacă nu asculți de Dumnezeu îi vei pierde și pe ai tăi, care nu știu puterea lui Dumnezeu ce mare este ea!

Vin creștini să întrebe ce să facă și cum să se ferească de cele aduse de vreme, iar Eu, Domnul, le spun ce este scris în Scripturi să facă acum ca să rămână ei ai Mei, ocrotiții Mei de cele ce umblă pe drum ca să-i fure de la Mine pe cei ce se străduiesc pentru viață sub cruce, sub pecetea mântuirii omului.

O, se merge la biserică duminica, dar iată, sunt cu lacăt pe ele locașurile de rugăciune și de adunare frățească, iar preoții ascultă de duhul neorânduielii, căci se tem de oameni și se lasă cumpărați fără de preț, și uită ei, bieții de ei, că poporul Domnului în Egipt a fost ocrotit când îngerul morții umbla numai la cei potrivnici lui Dumnezeu și poporului Său, iar poporul Domnului era sub pecetea sângelui de miel, pus pe ușorii ușii și pe pragul de sus, și nu se apropia îngerul rău de acest semn ocrotitor. Și iată, nu sunt de partea lui Dumnezeu preoții din biserici și stau cu bisericile goale, că așa îi place lui satana, care vrea slăbirea turmei Mele, turma ortodoxă, cu care are el ce are fiindcă e a Mea, e calea Mea cea de nebiruit, e calea crucii, iar crucea e semnul cel creștinesc, sub care se adăpostesc fiii lui Dumnezeu, că mare putere are acest semn când creștinul îl așează frumos cu mâna dreaptă pe trupul său, rostind numele lui Dumnezeu, și apoi amin: în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, și apoi amin, Tatăl pe frunte, Fiul pe piept, Duhul Sfânt pe umeri în dreapta și în stânga, și apoi amin acestei peceți, și iată ocrotirea, pecetea ocrotitoare împotriva lui satana, care umblă cu pecetea lui pe drum!

Dar du-te, satană, nu te apropia de cei ce-ți știu șiretlicul tău murdar! Du-te, că dacă nu asculți, vei da de puterea sfintei cruci și te vei duce învârtindu-te vrând-nevrând, și se va vedea aceasta pe pământ curând, curând, spre pedeapsa celor ce te-au urmat cu patimă împotriva voii lui Dumnezeu, Care spune omului: Să iubești, omule, pe Dumnezeu din toată inima ta, din tot cugetul tău, din tot sufletul tău, din toată virtutea ta, și aceasta este ceea ce are omul de lucrat pe pământ, nu voia lui satana, o, că vreau să-l biruiesc pe satana, vreau să-l întorc pe om acasă, căci omul este făptura Mea, lucrarea mâinilor Mele, peste care am suflat apoi și i-am dat duh de viață și l-am dorit pe el odihna Mea, ziua Mea de odihnă și dragostea Mea în el, și asta doresc să fie omul, și va fi, căci satana nu va mai fi, și va fi Dumnezeu și omul și voia Domnului cu omul. Amin.

O, măi satano măi, de două mii de ani te tot zvârcolești, tot dai să te încolăcești pe trupul bisericii Mele, iar Eu, Domnul, Mă gătesc acum să te biruiesc și să te rușinez, chiar dacă nu am acum ajutor de la creștini și de la mai-marii de peste ei, că iată, România Mea, țara Mea de venire a doua oară de la Tatăl cuvânt pe pământ, ea are pe divanul de sus dintre cei ce nu iubesc pe Domnul, căci ei iubesc mărirea lor, și nu sunt mărturisitorii lui Dumnezeu așa cum erau odinioară voievozii creștini ai acestui neam. Că iată-l pe voievodul românilor, pe mărturisitorul cel cu toată casa lui pentru credință și pentru cruce, pe vodă Brâncoveanu, mucenicul cel înconjurat de copiii cei muceniciți în fața lui de către păgâni pentru credința lor în Iisus Hristos, în cruce, în lucrarea bisericii străbune și în tot adevărul cel sfânt.

Iată ce frumos, creștin în fruntea țării, voievod cu Hristos în suflet și în faptă pentru neamul lui, neamul românesc, adevărat conducător credincios poporului său, căpetenie care și-a pus viața pentru țară și popor, și care nu s-a lepădat de această înaltă cinste de mucenic întru apărarea bisericii și neamului!

O, și iată ce fac cei de azi stătători pe divanul țării, că vând țara la străini cu tot cu popor! Dar cu toate aceste dureri, Mă gătesc să te rușinez și să te biruiesc, satano, care dai să-Mi culci la pământ via și gardul ei, și fac aceasta ție pentru că este scris în Scripturi să te biruiască Hristos, Mielul lui Dumnezeu, și apoi să-i biruiesc pe toți cei care se împotrivesc lui Dumnezeu, pe toți antichriștii mari și mici, și să strig cu glas tare că este Dumnezeu și că ei sunt cei potrivnici, și va fi ca atunci când voievodul român, Mircea, i-a spus vrăjmașului care-i cerea să i se închine și să-i închine țara, i-a spus că-i este vrăjmaș și că va fi biruit, și așa a fost, că acești voievozi aveau crucea și aveau biruința prin ea.

O, mai sunt suflete mari în neamul român, mai sunt, și-i voi trezi la veghe și la rugăciune cu putere în ea, și vei fi biruit, satană, și vei fi rușinat de Mielul lui Dumnezeu, de Iisus Hristos, de al Cărui nume te temi tu și nu vrei să-l mai auzi pe pământ, dar, ce să-ți fac? Soarta ta aceasta este: să fii biruit de Hristos, de Cel pe Care tu nu-L poți birui, o, și să fii biruit de creștinii cei statornici, de cei cu crucea pe piept, de puterea crucii, care luptă pentru ei împotriva ta. Ai auzit? O, și vei tot auzi pe Cel Care are biruința asupra ta, satană, și nu uita că țara Mea de azi, la care vin cuvânt pe pământ acum, e țara în care tu pierzi, că așa este scris, și de aceea du-te departe, du-te în locuri pustii de Dumnezeu, du-te și așteaptă-Mă acolo ca să-ți dau ce ți-ai lucrat! Ai auzit? Du-te, îţi spune ţie Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt! Amin.

O, dar iată ce potrivire în ziua aceasta, fiilor! Am lângă Mine acum pe ucenicul cel iubit, pe Ioan.

Cu mare dor am rămas la porți și am așteptat să intru la voi cu Domnul iubirii, cu Mirele dragostei cerești. Și acum să vă spun vouă să cereți Domnului înțelepciunea sfinților și a deslușirii tainelor Scripturilor de apoi, ca nu cumva să vă pierdeți veghea cea sfântă pentru cele ce sunt și vin acum peste oameni pe pământ. O, căutați înțelepciunea cea pentru zilele de acum mai mult decât orice ați vrea să știți, că vremea cea satanică lucrează pe furiș ca să prindă sub pecetea despărțirii de Dumnezeu chiar și pe cei ce au cuvântul lui Dumnezeu de veghe peste ei în vremea aceasta plină din toate laturile de duh de satană bine îmbrăcat în duhul facerii de bine, dar cu puterea cea rea peste pământ, iar fiii oamenilor nu știu aceasta și merg mulți chiar de bunăvoie să fie pecetluiți cu pecetea pierzării veșnice, cu care satana umblă acum peste pământ s-o pună pe cât mai mulți și să-i aibă apoi sub numele său și sub paza sa.

Domnul însă înștiințează acum pe cei ce cred în El și în iubirea Lui pentru ei prin acest râu de cuvânt, iar cei necredincioși își iau plata lor, se apropie de ei plata necredinței, satana cu acul lui în carnea lor, după ce atâta vreme a tot căutat el prilej să-i însemneze pe cei ce fac voia lui ca să nu-i piardă, o, dar nu e mulțumit cu atât, că dă să întindă haina lui neagră și peste cei ce nu fac voia lui.

O, să se tragă acum din calea lui satana toți cei ce se aleg de partea Domnului Iisus Hristos, Biruitorul fiarei apocaliptice! Amin.

Voi, iubiții Domnului, voi, cei ce iubiți pe Domnul, auziți strigarea mea spre voi: ieșiți din lume, iubiților, ieșiți, copii ai lui Hristos! Ieșiți și fiți biruitori cu Domnul, biruind lumea ca și El, că fiii oamenilor, iată-i, se lasă prinși de bunăvoie și sunt fricoși! O, fugiți din calea lui satana cu numele lui cel de azi, antichrist, care se zbate de două mii de ani să smulgă biruința lui Hristos, după ce Domnul a biruit prin cruce și l-a judecat vinovat pentru veci de veci și biruit de tot, precum este scris. Acum biruiți-l și voi, copii ai lui Hristos, și trageți-vă lângă Domnul, iar crucea Lui să vă fie pecete peste trupuri și peste inimi, împotriva peceții lui satana, care a găsit acum prilej cu care să înșele toate neamurile pământului, și ar da chiar și pe cei aleși ai Domnului să-i înnegrească cu neagra lui pecete pusă peste cei ce se clatină și nu știu unde să-și oprească privirea și să vadă bine pe Dumnezeu și pe satana și să aleagă apoi.

Așadar, câți în Hristos v-ați botezat, rămâneți îmbrăcați cu Hristos, rămâneți cu pecetea botezului lăsat prin părinți de la Domnul pentru fiii bisericii Lui! O, și spuneți la cât mai mulți că satana umblă cu pecetea morții, și Domnul umblă cu pecetea viului Dumnezeu, iar omul să aleagă. Amin.

Iar tu, vrăjmașule, omule antichrist, tu, și toți slujitorii tăi, înfricoșați-vă toți de Cel ce a făcut cerul și pământul și omul! Vine Domnul cu oastea cerească și sună din trâmbițe cu putere, ca să cădeți la zgomotul trâmbițelor și să vă apuce frica și cutremurul și orbirea, căci vine împărăția cerurilor, nu voi, ci Domnul vine, vine cu oștiri de sus, cu cei îmbrăcați în alb, precum este scris, iar cei din întuneric vor fi scoși deasupra cu toată neagra lucrare a lor, cea împotriva lui Hristos, căci vine Hristos cu ce este scris să vină și vine!

Și iată-Mă în luptă asupra ta, vrăjmașule antichrist, bătrânule în rele noi și vechi de două mii de ani, și vai ție, că te întâlnești acum cu Cel ce a înviat nimicind moartea pentru toți cei care iubesc învierea Mea și viața veacului ce va să fie, și când vrăjmași nu vor mai fi!

O, lasă-te înfrânt, satană neagră la faptă și la duh! Îți voi da pe față toată șiretenia ta, toată minciuna ta. Îți voi strica tot ce ai pus la cale, îți voi zdrobi munca ta toată, că de două mii de ani te lupți în gol, că Eu am fost și sunt mereu biruitorul tău ca atunci prin cruce, când nu te așteptai să vezi tu aceasta atunci.

O, binecuvântat să fie neamul creștinesc de pe tot pământul! Iar ție și slujitorilor tăi anatema! Ai auzit, satană? Să audă tot pământul și omul de pe el, și să auzi tu și ai tăi, căci Domnul spune acum peste cei necredincioși: Anatema!

Ne odihnim acum de osteneala pregătitoare a praznicului Rusaliilor, Noi și voi, căci și Noi am fost în lucru, și Noi, cei din cer, că am avut grijă și tot grijă am avut să puteți voi, să aveți voi putere și ajutor și bucurie în lucru și nădejde și tot sprijinul cel din părți pentru pregătirea cea atât de mare și de frumoasă din partea voastră pentru oaspeții cerului la voi, fiilor din cetate, o, că aveți frățiori și frățioare care vin lângă voi sub crucea Mea cu voi și se fac una cu voi la greu, și la bucuriile de după greu apoi.

Și iată, fiilor, încă inimile celor veniți la masă, toate au rămas sub fiorul sfânt al zilei de praznic, și au privit la voi cu nesaț, ca și cei din cer sosiți. Și chiar dacă ați fost puțini voi, și cei alături vouă prin împlinirea voii Mele ca și voi, totul a fost o iubire, o bucurie sfântă, mai ales pentru cei din cer sosiți la serbare.

O, dar a fost, fiilor, mare vaiet în împărăția satanei, măi fiilor, măi. Se teme satana, și toți ai lui se tem de glasul de trâmbiță, de duhul bucuriilor sfinte. S-a văitat tot iadul, așa cum un balaur amețit s-ar văita când ar juca pe pieptul lui vrăjmașii lui.

O, a fost o zi de groază pentru satana, fiilor. Avem mereu de lucru ca să-l speriem de tot, căci Eu sunt Mielul Tatălui și am datoria față de Tatăl să-l biruiesc pe satana, pe antichrist, pe proorocul mincinos, pe balaur, pe cine mai este de biruit între dușmanii veșniciei cu Dumnezeu a celor ce se învrednicesc de ea între cer și pământ, fiilor.

Acum ne odihnim o clipă, dar nu lăsăm mult armele jos, nu lăsăm să scoată satana capul de sub picioarele biruitorilor fiarei cu multe capete. Ne strângem cu voi la rugăciune în ziua a doua de Rusalii și ne rugăm Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și facem bucurie Preasfintei și de o ființă și de viață făcătoarei Treimi, a Cărei pomenire o săvârșim în ziua aceasta, a Dumnezeului Celui întreit sfânt, Dumnezeul vostru, Dumnezeul creștinilor cu viața întreagă, cu Mine întreg, fiilor.

O, măi satano, măi, nu poți să-L biruiești pe Împăratul Dumnezeu. Povestea cu împăratul căruia i-au furat păcălicii perna de sub șezut, slobozind ei un purice să-l piște pe împărat ca să se ridice de pe scaun și să-i fie smulsă perna de sub el, o, nu merge așa cu Împăratul Dumnezeu. Zadarnic tot visezi tu scaunul măririlor toate. Nu meriți tu, cel mincinos, cel vrăjmaș pe Dumnezeu și pe turma Lui, pentru că tu meriți doar focul, pe care ți-l pregătești, și altceva nu mai știi să faci, decât să-ți dorești și să-ți clădești tot mai sus tronul rușinii care te va doborî pe veci, căci așa este scris în Scripturi cu cel ce se luptă să-L biruiască pe Dumnezeu. Așadar, vrând-nevrând tu ești supus lui Dumnezeu și voii lui Dumnezeu, Care te biruiește în lupta ta asupra Lui, și iată, ești cel biruit, ești judecat de însăși lucrarea ta cea rea.

Îndrept acum cuvântul, îndrept sabia Mea cea pentru vrăjmași ca să-i spun omului antichrist să-și vadă de calea lui cu cei ce îl ascultă pe el, și-i spun așa:

Tu, cel ce te împotrivești lui Hristos fără de astâmpăr, iată, ești îndărătnic încă și-ți spun: Teme-te de Dumnezeu! Auzi ce-ți spun? Nu-ți iau din mână ce este al tău, pe cei ce-ți slujesc doar ție, dar îți dau peste mână ca să te doară și să te tragi în părți de peste ce este al Meu, de peste cei ce Mă așteaptă pe Mine să vin, nu pe tine, căci tu vii pentru ai tăi, iar Eu pentru ai Mei. O, dar și pentru tine vin, ca să-ți dau plata cu cei ce au făcut înaintea ta ce faci tu acum, antichristul zilelor de acum, și plin de zbucium mare pentru cât ai îndurerat tu pe Dumnezeu șapte mii de ani, căci Adam a stat cinci mii de ani în dureri și lacrimi pentru ce Mi-a făcut în rai, dar tu nu mai ai izbăvitor, căci Eu am înviat pe veci de veci, și nu mai mor și pentru tine, căci tu ai cunoscut pe Domnul mai mult ca Adam, și M-ai disprețuit, și M-ai blestemat, iar acum tot ce ai aruncat asupra Mea se întoarce asupra ta, antichristule de peste tot, o, că nu tu Îmi scrii Mie afurisanie ca să Mă dai afară de pe pământ și din om, ci Eu rostesc asupra ta și zic: Ieși și te depărtează de peste tot pe unde este al Meu, căci Eu sunt Dumnezeu, iar tu ești satana și căpetenie a minciunii și a mincinoșilor tăi, și mai ai un picuț și-ți umpli cupa singur, și ea se va vărsa peste tine pentru veci de veci cu tot răul pe care l-ai împrăștiat peste tot prin slujitorii tăi vicleni sub masca lor, dar acum du-te, du-te, și nu te apropia de țara venirii Mele cuvânt peste pământ, căci Eu sunt Iisus Hristos, de Care tu te temi, și-ți știu planurile ascunse și toate mașinăriile tale și totul se va întoarce asupra ta curând.

O, cine mai știe, cine ar mai fi să vrea să știe că Dumnezeu cârmuiește totul între cer și pământ, și nu oamenii? Oamenii sunt potrivnici lui Dumnezeu cu toate îndeletnicirile firii lor și ale dorințelor lor cele fără Dumnezeu și altceva nu fac ei. Eu însă veghez la cârmă ca să țin cerul și pământul, ca să rămână deasupra oamenilor planul lui Dumnezeu, lucrarea pe care o întocmesc cu cei din cer, și mai ales veghea cea sfântă peste nebunia celor fără Dumnezeu, o, că e mult prea multă și prea mare despărțirea de Dumnezeu a omului, iar duhul lui satana, lucrarea omului antichrist se zbate din răsputeri să mai poată peste oameni în fel și chip ca să aibă oameni prin care să mai poată, dar să se știe din cer și până pe pământ că biruința cea mare este a lui Dumnezeu, a Fiului lui Dumnezeu, venit pe pământ asupra lui satana ca să-l scoată pe om de sub pierzare precum este scris, și de aceea Eu, Domnul, vin pe pământ cuvânt, iar cuvântul o dată rostit și scris, are putere, căci Dumnezeu este Cuvântul, o, fiilor.

O, fiilor din cetatea cuvântului Meu, am nevoie de putere în voi. Nimeni nu știe să vă păzească pe voi pentru ca să pot numai Eu prin voi. Ocrotiți-vă și voi, fiilor, și vom pune hotar de îngeri de jur-împrejur și vom scrie numele cetelor îngerești și numele sfinților Mei pe toate hotarele așa cum am spus, că dor le este celor din cer să-Mi lucreze, să Mă ajute să împlinesc Scripturile și să le fac bine celor ce Mă iubesc și Mă așteaptă să biruiesc, să-l culc pe satana sub picioare și să răscumpăr vremea cât el a lucrat și a stricat ajutat de oamenii lui, de cei învinși de el ca să-Mi fie potrivnici.

Și iată, Ioan Botezătorul aude măreția cuvântului Meu din ziua lui de serbare a intrării între sfinți și ia îndemn să se așeze lângă Mine cuvânt și să spună el la masa de azi despre odihna Mea pierdută de omul cel neiubitor de Dumnezeu în rai, și binecuvintez Eu, Domnul, grăirea sa cea de azi.

— O, Doamne Mieluț, lucrarea cuvântului Tău cu poporul Tău de azi este biruința Ta cea de la sfârșit de timp, este lupta Mielului cu fiara care țipă rănită și își stârnește puii la lupta asupra Ta, dar vine sfârșitul luptei, nu ca și cel de acum două mii de ani, și vine slăvit ca la sfârșit, o, Doamne, căci antichrist uită că Tu ești Cuvântul Cel de la început, când Dumnezeu a fost Cuvântul și când la Dumnezeu era Cuvântul și toate prin El s-au făcut.

Antichrist a dat să facă om pe pământ fără de păcat, zicea el, și a dat și dă să facă din bărbat femeie și a dat să se zbată în fel și chip să facă ce a făcut numai Dumnezeu, dar orbirea lui e multă și lungă de șapte mii de ani și prin trufie se tot zbate să-și ia locul în om, dar va fi rușinat prin toți martorii din cer, care au biruit împotriva lui pe pământ, și apoi prin cei de pe pământ, care vor rămâne statornici până la sfârșit pentru slava Ta cu ei, fie ea și numai suferința cea pentru Tine, o, Doamne biruitor prin cruce, și nu fără de cruce, căci fără de cruce nu este biruință.

O, pe pământ se desfășoară potrivnicul Meu de două mii de ani, iar acum, la sfârșitul luptei, își scoate atacul din plin peste tot pământul ca să-i doboare pe mulți de partea lui, și de va fi cu putință să-i culce jos pe cei aleși în dreapta pentru credință, mai ales în țara română, țara Mea de două mii de ani creștină, la care, iată, poposesc cu râul cuvântului Meu și Mă împart cu el până la margini și-Mi ocrotesc cu puterile cerești calea venirii Mele și-i rușinez prin cuvânt pe cei pitiți sub cojocul de oaie bună, care împrăștie fără de răgaz erezie de tot felul, lovind în biserica lui Hristos, în sfinți, în cruce, în cuvântul Meu, în Mielul lui Dumnezeu, cuvântul Tatălui peste pământ, și care dă lupta cea de la sfârșit, lupta Mielului cu fiara care sfâșie, și voi fi biruitor, căci așa este scris.

Oamenii lui antichrist sunt orbi, sunt fără de carte de sus, nu văd și nu vor să cunoască decât ura lor asupra Mielului lui Dumnezeu, și vor păți aceștia ca și cei de acum două mii de ani, care s-au împotrivit venirii lui Hristos, și au ajuns ei apoi de plâns și de ocară rușinoasă, o, și așa vor păți toți cei care fac ca ei de la ei citire și voire, și nu se poate spune despre ei: Tată, iartă-le lor că nu știu ce fac! O, nu se poate spune așa, că aceștia nu vor să cunoască atât cât este de cunoscut și de știut, și vor numai și numai ceea ce a rămas de atunci în Scriptură. O, dar cei de sub harul Meu nu se lasă dezrădăcinați, și stau cu credință în rădăcină, căci credința le este lor de ajutor și de mântuire, precum este scris.

Iată lucrarea lui antichrist, el are ce are cu crucea, cu icoanele sfinților, cu tainele bisericii, cu ce îi tot încurcă biruința lui, dar Eu, Domnul, Îmi ocrotesc cu putere calea venirii Mele cuvânt peste pământ, cu cât lucrarea cea ascunsă a omului antichrist ar da să caute să lovească în țara venirii Mele și în tainele Mele cu ea, dar cu cât se ascunde să nu fie văzut și prins, cu atât puterea lui este culcată jos, căci țara Mea de azi și neamul Meu român de pe acest meleag, aceasta înseamnă locul în care Eu, Domnul, lucrez cu tot cerul ca să pun pe fugă, să nimicesc cu totul planul omului antichrist, cel pitit sub masca binelui, dar țara aceasta nu-i pe mâna lui, căci aici, Eu, Domnul, am lucrarea cea multă asupra lui ca să-l dobor, căci sunt Mielul Care biruiește fiara, precum este scris.

Dar tu, care dai să răstorni pe cele neclătinate și ieși la drum să vânezi oi care nu-s ale tale și atragi turma cu glasul tău de lup, mai bine ți-ar fi să stai îngenuncheat în fața crucii și să cauți să ceri cu lacrimi iertarea păcatelor pe care le-ai făcut și le tot faci cu bună știință, o, și mai vrei să te dai că știi ce spui. Dar de unde știi tu că știi ce spui și că e așa ce spui? Te dai deștept, mai deștept ca sfinții care au suferit în viața lor sub cruce și au ajuns în cer pe calea pe care am mers Eu, calea crucii, și iată, rugăciunile sfinților stau înaintea Mea în cupe pline, precum este scris, dar tu citești cum vrei tu, nu cum trebuie citit, citești și te dai deștept și spui la alții ce ai de spus, dar tu ești hoțul ieșit la drumul mare după vânat, îmbrăcat bine după moda lumii, și dai să ologești oile slabe și să le tragi apoi de pe calea cea din părinți lăsată, calea crucii, o, și le minți și le cumperi și le vinzi, căci ești vânzător, ești trădător, ești călău, ești lupul care atacă strunga de oi, asta ești, înșelător de meserie, turnător, străin de adevăr, și Dumnezeu te știe, te vede, te măsoară, și vei primi de la El plata după fapte, precum este scris.

Mă uit peste pământ. Nu se mai poate ajuta om pe om împotriva lui satana, care bagă teamă peste tot. Acest voievod al tărâmului întunecat de duhul necredinței și al netemerii de Dumnezeu, iată, iar și iar se scoală asupra Mea, dar Eu sunt Fiul lui Dumnezeu și am venit pe pământ ca să nu biruiască satana, ci Eu să biruiesc și să-I aduc Tatălui biruința pentru care M-a trimis, căci am venit să-l biruiesc pe satana ca și acum două mii de ani, ba și mai crunt îl voi birui acum, când lovește de peste tot în turma creștină, de teamă lovește, căci este fricos și-și întărește slugile la luptă și le păcălește de partea lui, și toate slugile lui vor vedea curând, chiar și cele care s-au strâns în luptă asupra lui Dumnezeu vor vedea curând că nu poate fi biruit Dumnezeu, și că satana îl biruiește pe om de partea sa, dar vine clipa acestui vrăjmaș să stea față în față cu puterea Mea cea sfântă și să-și ia papara cea pentru șapte mii de ani de ură asupra lui Dumnezeu și a celor ce Îl iubesc pe Dumnezeu pe pământ, și cărora satana le pregătește vrăjmași prin slugile păcălite de el să lupte cu Dumnezeu, prin oameni care uită cât de mărturisit am fost și sunt prin puterea pe care am arătat-o în toate vremile pentru adevărul dumnezeiesc, care l-a rușinat mereu pe satana, dar lupta e scrisă să fie, și de aceea să se ridice la luptă fiii lui Dumnezeu cu post și rugăciune împotriva diavolului și a îngerilor lui cu trup și fără trup, căci vremea este să se arate biruința cea deplină a Mielului lui Dumnezeu, și sus armele sfinte, popor creștin, popor ortodox de peste tot, căci tu păstrezi datinile părintești pentru viața bisericii lui Hristos, dar dacă nu veghezi cu post și rugăciune în vremi de cumpănă, o, nu se poate să fie biruit satana.

Am strigat mereu peste pământ, am strigat peste turma creștină să părăsească păcatul și faptele lui toate, căci păcatul aduce prigoană, aduce furtuni apoi. Privesc cu Tatăl lupta împotriva lui Dumnezeu, nu împotriva bisericii Lui, căci satana are ce are cu Dumnezeu, și de aceea caută să-l deprindă chiar și pe creștin potrivnic voii lui Dumnezeu. O, nu! Mă ridic la luptă cu sfinții, cu armata cerului, cu cea de sus, că Mă doare câtă prigonire Îmi face satana cu slugile lui.

O, nimeni nu cere în rugăciune ajutor și biruință asupra lui antichrist, vrăjmașul Meu și al omului. Nu este rugăciune bisericească să ceară ea la Dumnezeu dezgolirea armatei antichriste și răsturnarea acestor vrăjmași ai bisericii Mele, ai copiilor lui Dumnezeu de pe pământ, și iată-l pe antichrist ascuns sub veșmânt de biserică și cu nume de păstor de turmă creștină, în vreme ce el ucide Duhul lui Dumnezeu din oameni, căci oamenii păcătuiesc și n-au păstori să-i povățuiască spre viața cu Dumnezeu.

Nu-i place lui satana să lucreze Dumnezeu pe pământ, și se bagă el prin oamenii lui și răstoarnă rânduiala cea așezată prin sfinți, căci puterea pământească a lucrărilor toate este în mâna omului, iar omul este trufaș față în față cu Dumnezeu, așa cum s-a purtat și în rai de a răsturnat voia lui Dumnezeu pentru voia sa, și iată, nu ascultă omul de Dumnezeu, dar nici Dumnezeu nu ascultă de om, ci îl lasă în voia lui dacă Eu îl învăț, iar el nu ascultă, și scris este aceasta în Scripturi când Domnul spune: «Ascultă, poporul Meu, și-ți voi mărturisi ție, dar n-a ascultat poporul Meu glasul Meu și n-a căutat la Mine și i-am lăsat să umble după dorințele lor și au mers după cugetul lor».

vine vestea cea de spaimă asupra lui satana cel prigonitor de Hristos ori de câte ori ucenicii fiarei potrivnice ajung înaintea tronului sfânt și-și iau plata cea grea, și se jelesc atunci pe pământ duhurile vrăjmașilor Mei rămași în lucru cel potrivnic lui Hristos. O, dar nu se poate satana lăsa cu una cu două doborât, ba se încruntă încă pe mai departe, fiindcă așa îi este lucrarea, până ce își va vărsa asupra lui singur jarul iadului lui, ca să se vestească apoi purtători de biruință toți câștigătorii de partea Domnului, încununați în slavă față în față cu satana cel cu numele de antichrist, după numele Meu numit așa acum, la sfârșit de timp, dușmanul lui Hristos fiind numit.

Voi, fiilor care vegheați stând înaintea cuvântului Meu când el grăiește vouă și peste pământ în vremea aceasta a Mea cu voi ca să păstoresc din partea Tatălui poporul cel credincios de pe pământ, voi să rămâneți înțelepții Mei căci trebuie să știe toți oamenii de pe pământ că se petrece cu voi și cu Mine ceea ce s-a întâmplat acum două mii de ani, când mai-marii templului din Ierusalim au făcut cu Mine și cu cuvântul Meu și cu ucenicii Mei cei nou aleși, au făcut ceea ce fac astăzi mai-marii bisericii peste care stă scris numele lui Dumnezeu, și aceasta din pricina cuvântului Meu care curge din gura Mea peste voi ca să-l împărțiți punându-l pe cale să meargă și să se afle, și iată, altă respingere pentru Mine din partea celor ce slujesc azi la altare în numele lui Dumnezeu și care au dat și dau oi la junghiere, preoți sfinți și creștini loviți de antichriștii care au câștigat loc larg și slăvit între mai-marii așezați de oameni peste casa numită biserica lui Hristos pe pământ, slujitori înfrățiți cu slugile lui antichrist bine pitite cu lucrarea lor vrăjmașă lui Dumnezeu ca și acum două mii de ani când au crezut aceia ca și cei de azi că-L pierd pe Dumnezeu punându-L pe cruce ca nu cumva să nu domnească ei peste oameni în locul dat Mie de Tatăl ca să stau și ca să fiu Păstor și Stăpân, căci Tatăl a zidit cerul și pământul și omul, și cu Mine a lucrat Tatăl, și ale Mele sunt din partea Tatălui, Care întru Mine a binevoit și M-a vestit peste pământ Fiu al Său ca să se știe peste tot că Hristos Cel răstignit și înviat este viu în vecii vecilor, și că nimeni de pe pământ nu-Mi poate smulge turma din mâna Mea, și că Eu Însumi o păstoresc pe ea precum este scris, o, și să audă aceasta toată ceata lui antichrist ascunsă sub perdea, și să stea toți aceștia în așteptarea răsplății pe care singuri și-o lucrează, căci peste împărăția lui Dumnezeu nimeni nu a putut fi biruitor.

Voi, antichriștilor și puii voștri din vremea păstorului oilor Mele, ierarhul Spiridon, voi ați putut sta împotriva Mea și a lui? Voi, cei ascunși atunci sub poale de slujitori la altarul bisericii Mele, iată, ați fost biruiți rușinos de către slujitorul Meu, sfântul călător de două mii de ani din loc în loc pe pământ, de atunci și până azi și până mâine, ca dovadă că sfinții sunt vii ca și Hristos și merg lucrând acolo unde sunt strigați să vină să ajute și să păstorească turma Mea. Ați știut voi atunci că fiii bisericii sunt turma Mea, și nu a voastră? O, nu. Iată și cei de azi slujitori la altare, și ei se poartă ca și voi atunci în fața turmei Mele, căci păcatele îngâmfării și ale trufiei stau pe tronul inimilor lor și se dau mari acești muritori, și ca sfinții Mei cei vrednici se cred și ei, în vreme ce lucrarea lor e vândută cetei antichriștilor ca în toate vremile, căci tot timpul Iuda și Irod n-au lipsit din mijlocul slujitorilor sfinți ai lui Hristos pe pământ.

Toată ruptura din biserică, toată fărâmițarea turmei în bucăți de toate culorile și felurile, toate sunt lucrarea antichriștilor prin care se vrea dărâmarea bisericii sfinților, vrăjmași și satane, toți ascunși sub veșmânt sfânt, și care tot mai mult forțează intrarea ca să alunge din loc știut sfânt pe cei care iubesc cu credincioșie și păstoresc turma creștină.

O, popor al cuvântului Meu, o, fiilor, nu se putea să nu vin și să spun în vremea aceasta cât de mult și-a băgat satana coada și mișcarea ei în mijlocul slujitorilor la altare și cât de păcăliți sunt cei care caută după Dumnezeu dându-se pe mâna celor care fără de credință s-au suit sus ca slujitori ai sfințeniei și păstori ai oilor Mele. O, de aceea ies adesea cu voi în fața mulțimilor amețite de păcate și de lipsă de sfințenie și de învățătură sfântă peste ei din partea celor ce stau în numele Meu în mijlocul lor și le sug vlaga și păcălesc atâtea inimi cu credință în ele, dar dacă veghea nu lucrează nu știu oamenii că lupul nu poate fi miel, căci lupul este lup, și are năravul lui de lup și-Mi frânge mieii de la sân și mor cei fără de creștere, fără de lapte cei mici, fără de minte cei neînvățați.

O, nu se putea să nu vin. Precum este scris că vine antichrist și slujitorii lui potrivnici lui Dumnezeu, tot așa este scris în Scripturi și venirea Mea pentru cei ce Mă așteaptă să-i scot de sub lespede și să le dau lor plata răbdării sfinte. Este scris că vine antichrist, iar dacă a venit, vin și Eu. Iar voi, preoți întristați și fără de cuvânt pentru rătăcirea din biserica de azi, o, salvați-vă, căutați o cale de salvare! Cereți Mie să trimit la voi oștiri de îngeri salvatori ca să vă scap de satana, care se luptă împotriva lui Hristos, nu împotriva voastră. Faceți orice pe pământ, dar nu mai stați sub lucrarea minciunii cu față de adevăr, căci minciuna va pedepsi cu multul în zilele ce vin pe cei care s-au ascuns sub haină sfântă, dar și pe cei care stau supuși lucrării lui antichrist cu față de sfânt.

Toate popoarele care au de cârmuire peste suflete credința creștin ortodoxă, o, ridicați-vă spre veghe mare împotriva lui antichrist descoperit de Dumnezeu prin cuvântul Său peste pământ! Toate țările ortodoxe care au rămas nejefuite de credința cea din strămoși, și mai ales poporul rus, să vegheze toți și toate la căpătâiul credinței cea din strămoși, că iată încă oamenii lui antichrist dărâmă sărbătorile sfinților pe unde mai poate, pe unde mai erau lăsate la locul lor din calendar. Cei ce se lasă dărâmați de pe stânca lăsată de sfinți pentru turma lui Hristos, aceia merită această cădere din credință, dar sunt popoare care au fost brâncite cu forța minciunii să-și strâmbe mersul și credincioșia față de Dumnezeu și de sfinți, o, și aceasta s-a petrecut și cu România Mea, țara întoarcerii Mele cuvânt pe pământ după două mii de ani de la învierea și înălțarea Mea la locul Meu de lângă Tatăl.

Poporul rus e popor mult. O, să se întărească veghea cea sfântă peste acest meleag rămas nezdruncinat asupra zilelor sfinte din calendar. Dacă sfinții întreabă în cer: «Până când, Doamne?», iată, în ultima sută de ani de pe pământ e mai cu durere această întrebare a celor din cer, căci toți creștinii care au luat drumul greșit din pricina lui antichrist care a schimbat vremile cerului pe pământ, toți stau încă în nepăsare și-și lucrează lucrul lor în zile sfinte pentru sfinții din cer, care, iată, nu mai sunt serbați ca în cer de către creștini.

am în ziua aceasta lângă Mine pe ierarhul Vasile cel mare, care a cules înțelepciunea cea bună de pe pământ și din cer și a slujit cu ea celor din vremea lui, și apoi celor de după el până azi și până mâine, căci purtătorii de Dumnezeu au zestre mare adunată și au putere sfântă și au lucrare minunată și Se slăvește Domnul prin ei și-Și așează lucrările Lui peste pământ, o, și are Domnul odihnă în sfinți și bucurie de la cei care-L poartă cu lucrările Sale pe pământ, și le dau lor lucru și din cer apoi peste pământ, și mare este înaintea Mea lucrarea rugăciunilor sfinților Mei pentru cei de pe pământ, precum este scris, o, și de aceea vin cu ei în cuvânt acum, și Mă port cu ei între cer și pământ și le mărturisesc veșnicia, și iată, ierarhul Vasile mărturisește acum lucrarea lui Dumnezeu pe pământ, căci el acum lucrează și din cer și ajută pe Dumnezeu și pe oameni, o, fiilor.

— Ajutorul nostru, al sfinților Tăi, Doamne, a fost mereu de la Tine pe pământ, iar acum tot de la Tine îi ajutăm pe oameni, căci oamenii se roagă la sfinți pentru ei ca să fie mijlocitorii lor la Tine pentru durerile lor, și ca să lucreze sfinții Tăi de lângă Tine pentru ei, și iată ce frumoasă este lucrarea Ta prin sfinții Tăi, o, Doamne! O, așa ai lucrat Tu încă de la începutul Tău cu apostolii Tăi acum două mii de ani, iar ei lucrau apoi în numele Tău pentru cei îndurerați de pe pământ, iar după ce au venit ei în cer lângă Tine lucrează dintre sfinți, și mare este oastea cerească, oastea sfinților Tăi, Doamne, și mare este lucrarea ei peste pământ din partea Ta, o, Doamne!

Ne purtăm cu Tine și alinăm dureri și așezăm mângâieri și biruim pe vrăjmași, o, și ce s-ar face atâția îndurerați care strigă la Tine și la sfinți, dacă n-ar fi auziți și sprijiniți prin greu? O, iată câtă credință și câtă iubire de cer trebuie să se suie de pe pământ la noi ca să putem noi coborî ajutor din cer acolo unde se strigă spre noi, Doamne!

În vremea lucrului meu cu Tine pe pământ în mijlocul oamenilor purtam durere multă din pricina durerilor făcute de satana peste atâția neputincioși doborâți de el, și m-am ridicat cu numele Tău pe buze și pe inimă și am stat cu cuvânt tare peste lucrarea cea rea a satanei ca să-i smulg pe mulți din capcana întinsă de el ca să-i smulgă el de partea sa pe oameni. Tot așa și acum lucrez pentru cei îndurerați și robiți de satana, și care mă strigă pentru ei în lupta lor cu acest vrăjmaș bătrân de șapte mii de ani și mai bine asupra vieții veșnice a omului, și iată, Doamne, în numele Tău iar și iar spun peste lucrarea cea rea a lui satana:

Să te certe pe tine Domnul, diavol vechi în relele pe care le trimiți peste oameni, ba și peste fiii lui Dumnezeu te încumeți să-ți întinzi urgia ta ca să-i încerci pe ei!

Te descopăr cu lucrarea ta cea potrivnică lui Iisus Hristos, Dumnezeul nostru, Fiul Tatălui Dumnezeu, Fiul Fecioarei Maria, maica tuturor creştinilor, şi cu numele Lui mare te descopăr şi te afurisesc pe numele tău cel nou, antichrist, şi-ţi spun de lângă Domnul cu poruncă sfântă: Ieși din ascunsul sub care stai pitit și arată-te cine ești și ce faci și unde ești, și apleacă-te vrând-nevrând înaintea lui Iisus Hristos și lasă-te învins, căci ți se sfârșește domnia și puterea cu care înșeli de șapte mii de ani sufletul din om ca să nu-L iubească omul pe Dumnezeu și să-i dai lui nepăsare de suflet și să-i întuneci veghea ca să-l poți doborî de partea ta, iar omul este făptura lui Dumnezeu, și nu dai încă să te temi de aceasta și să te tragi înapoi și să te lași învins, că iată lumina care te descoperă cine ești și unde stai și ce faci în ascuns peste oameni. Iată-L pe Mielul lui Dumnezeu, împotriva Căruia tu stai lovind în turma Sa, lovind de la mijloc.

Vine Domnul cuvânt pe pământ, iar suflarea gurii Sale stă în luptă cu tine și te scoate la lumină ca să te facă cunoscut pe pământ tuturor credincioșilor și necredincioșilor și să te trimită apoi la adunătura ta, la pedeapsa ta, auzi, satano?

Eu, arhiereul lui Hristos, eu, Vasile, slujitorul Domnului, te chem la înfățișare față în față cu Dumnezeu Cuvântul ca să-I dai socoteală pentru lupta ta împotriva Lui și a omului. Rușinează-te și apleacă-te și mărturisește-te ca să te știe toți cei care au fost și care sunt și care vin, și mărturisește-L apoi pe Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, Domnul, Făcătorul cerului și al pământului, împotriva Căruia ai stat de șapte mii de ani și mai bine, de când lupți asupra omului zidit de Dumnezeu ca să-l înveți împotrivirea și neascultarea și toate câte să-l facă să-și uite datoria față de Dumnezeu în toată vremea!

Hai, nu mai zăbovi! Ești descoperit de Hristos, Cuvântul Tatălui Savaot! Te-ai furișat în grădina raiului ca să-ți începi răutatea asupra omului și asupra lui Dumnezeu, și ai început acolo cu lucrarea minciunii, și tot cu ea ți-ai sfârșit lucrarea care te dovedește sus și tare tatăl minciunii, căci dacă la început te-ai pitit în raiul lui Dumnezeu, iată unde te-ai pitit și mai apoi, dar mai ales acum, la sfârșit, când tot ca la început ți-a fost lucrarea, și ai intrat sub haină de sfânt și te-ai pitit cu ea în casa știută a lui Dumnezeu și-ți joci teatrul tău, dar acum cortina sub care stai nu te mai ajută, o, nu. Vine Domnul și pune degetul Său și te descoperă unde ești pitit. Așadar, sfârșitu-s-a! Te scoate Domnul să fii cunoscut și te supune cu puterea Sa și cu cerul Său de îngeri și de sfinți și-ți rostește numele: antichrist, potrivnicul lui Hristos, pitit sub haină de sfânt.

Se scoală Dumnezeu și se risipește satana cu numele de antichrist, și toți slujitorii lui dau să fugă, dar Domnul îi descoperă fugind și nu-i lasă. Să piară aceștia ca fumul, ca ceara de fața focului, iar cei care iubesc pe Domnul să se însemneze cu semnul sfintei cruci și să se veselească văzând pe Hristos, Care biruiește pe dușmanul cel vechi în rele și să slăvească ei biruința Domnului lor asupra lui satana cu numele de antichrist!

Cei care-L iubesc pe Domnul, să fugă de lucrarea cea ascunsă a lui antichrist, cel cu haină de sfânt pe deasupra! Aceasta spun eu, arhiereul Vasile, iar cei ce au minte de sus, să priceapă ceea ce spun, căci domnia lui satana în loc părut sfânt se clatină și cade, căci așa este scris.

Și acum slavă îndelungii Tale răbdări, Doamne Iisuse Hristoase, biruitorul lui antichrist, vrăjmașul Tău și al numelui Tău, de la care el are nume de potrivnic! Slavă Ție în ziua mea de serbare între sfinți, când am împrospătat grăirea mea cu satana cel din vremea aceasta a întunericului lui ca să nu poată fi văzut cu lucrarea lui potrivnică, dar Tu vii de la Tatăl cu biruința cea asupra lui și a slujitorilor lui cei mincinoși ca și el, și se va face sortarea la dreapta și la stânga și se vor vedea cei de partea Ta, și iarăși, se vor arăta cei de partea vrăjmașului Tău, și fiecare va primi după fapta sa, după lucrarea sa, precum este scris. Amin.

— O, fiilor cu care-Mi scriu cuvântul în zilele acestea, sunteți ocrotiți de toate puterile cerești și de toți sfinții cu care stau în luptă ca să-l descoperim pe satana cu numele de antichrist. Sunteți de partea Mea în această lucrare de biruință a Mea. Fiți cu credință mai tare ca oricând, căci biruința este mare, este frumoasă fiindcă este a Mea, este spre slava Mea și a sfinților Mei și a tuturor celor ce Mă iubesc și Mă aleg de iubire a lor pe pământ.

Acum intru în carte cu Ioan Botezătorul și grăim Noi între voi pe cele de atunci și pe cele de acum apoi, iar Tatăl Ne veghează de sus și-Și alină așteptarea, o, că-I este dor Tatălui de împărăția cerurilor pe pământ cu oamenii, iar Mie Îmi este dor să strălucesc dinăuntrul omului pe pământ și să-i fac pe mulți să iubească așa, și să-Mi urmeze mulți și tot mai mulți cu fericirea în ei, o, că e oastea cerească venită cu Mine la lucru pentru biruința cea deplină asupra diavolului, care are de două mii de ani numele de antichrist, după ce M-a prigonit atunci prin slujitorii care i-au jucat în plac și care aveau scaune înalte ca să fie slăviți de mulți, și ca să nu încapă Domnul pe pământ pe nicăieri cu lucrarea Sa cea din cer, și iată, grăim și în ziua aceasta de lucrarea înnoirii lumii, de sfatul Meu cu Tatăl și cu sfinții, de lucrul Meu cu voi, fiilor purtători de har acum, pentru ca să Mă sprijin pe voi cu așezarea cuvântului Meu pe pământ în vremea aceasta ca să pregătesc cu el lumea cea nouă, nașterea ei din nou, o, fiilor.

Hai să punem pe masă de cuvânt grăirea Noastră, hai, botezătorule al Meu! O, ce frumoasă este acum văzută și înțeleasă lucrarea cea de atunci între oameni a Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh! Ce frumoasă și tainic de frumoasă! Le-a spus Tatăl părinților tăi, i-a spus lui Zaharia că te va primi prunc născut și că vei fi mare și că va fi să-Mi netezești și să-Mi pregătești calea și arătarea Mea și vestirea Mea prin duhul proorociei, duh în care Tatăl Dumnezeu te-a îmbrăcat încă mai înainte de zămislire ca să te naști apoi.

O, cine și câți au fost cei care au purtat taina și lucrarea Tatălui pentru venirea ta și a Mea prunci mici prin nașterea Noastră pe pământ? O, câtă împotrivire s-a ridicat din partea mai-marilor templului, cărora Tatăl Nostru nu le-a descoperit venirea Noastră pe pământ, și pe care n-au primit-o, chiar dacă în prooroci era scris să se împlinească și să venim! Ei însă, știind aceasta din proorocii, s-au ridicat potrivnici mari și tari ca să nu lase să se împlinească deplin și să se întindă vestirea aceasta mare și să dăinuie ea peste timp apoi.

O, nu S-a dus Tatăl spre ei, spre mai-marii de atunci ca să le spună lor că Noi vom veni între oameni prunci născuți. O, nici acum n-a bătut Tatăl la nicio ușă ca să întrebe dacă să vină sau nu Dumnezeu și să cuvinteze și să lucreze și să împlinească apoi. Nu s-ar fi învoit ei, după cum s-a și întâmplat împotrivirea lor, căci ei nu-L iubesc pe Dumnezeu, și mai ales nu iubesc să le spună lor Dumnezeu ce să facă. O, nu pentru Dumnezeu și-au făcut ei rost de scaune înalte, ci ca să domnească ei peste oameni și să-și atragă slavă și putere peste mulți. Eu însă am bătut și tot bat la ușa lor ca să intru, și dacă ei nu-Mi deschid, Eu intru și le spun ce am de spus, intru prin ușile închise și arăt împotrivirea lor și le descopăr înaintea oamenilor lucrarea lor potrivnică și străină de Dumnezeu și de oameni, că iată, ei sunt cei potrivnici din vremea aceasta, ca și cei de atunci de pe scaunul lui Moise cârmuitori peste oameni.

Le-am spus și celor de acum două mii de ani, le spun și celor de acum de pe scaune de biserică, le spun că ei au de tată pe diavolul și că de aceea nu-L primesc pe Dumnezeu cu lucrările Sale peste pământ.

O, cine îi așează pe ei mai mari peste oameni? Dacă Eu nu am între ei duhul descoperirilor, duhul proorociei, o, de unde să ia ei să știe voia lui Dumnezeu și cunoașterea omului pus la slujire de preot? Ei înșiși vor aceasta, și unii pe alții se așează, și toate scaunele lor sunt cumpărate cu bani, și unii altora își vând scaune, unii pe alții se aleg, și tot unii altora își fac vânt să cadă și să ia altul locul pentru alți bani plătiți, iar dacă unul dintre ei nu le-ar face placul și dacă acesta ar da să vrea ca Dumnezeu, acela trebuie să piară prin armele lor nevăzute de oameni, și iată-i, stau în palate, trăiesc în lux, petrec pe furiș mai urât ca lumea și își iau timp liber pentru plăceri. O, unde s-a mai pomenit păstori de turmă care-și iau vacanță și lasă oile pe munte ca să le sfâșie lupii?

Iată, nu este pentru Dumnezeu nimeni între ei. Nu poate nimeni să încapă printre ei dacă rămân de partea lui Dumnezeu, iar turma nu știe, nu-și cunoaște soarta cea de azi și cea de mâine, biata de ea, iar dacă îi spune cineva de minciuna cea cu față de biserică, o, nu merge, căci toate sunt bine așezate și toți slujitorii de la altare sunt oameni cu carte învățată, dar merge o vorbă pusă la locul ei și care spune că diavolul este cel mai mare teolog, dar tot diavol rămâne.

O, botezătorule al Meu, o, de unde ai învățat tu carte? Ai fost așa de mare între pământ și cer, așa de mare din partea lui Dumnezeu! Iată, Tatăl Ne-a ridicat pe Noi. N-am încăput între oamenii stăpânirii, și care stau pe scaunele lor, dar nu de aceasta era nevoie de Noi pe pământ și peste lume. Ne trimisese Tatăl, Ne hotărâse mai înainte de a Ne fi născut. Ne-a vestit prin duhul proorociei, dar n-avea cum să Ne primească mai-marii vremii, căci ei huzureau în păcate și plăceri, și nu le-a mirosit bine să fie deranjați, iar pe Noi Ne-a dat la moarte, numai că Eu M-am arătat înviat, și au aflat ei apoi judecata cu care au fost și sunt judecați pentru nimicirea celor drepți de pe pământ în toate vremile, și iată, nu au ei nici un fel de slujire pentru Dumnezeu prin ceea ce aleg să facă și să fie, și vai celor ce cad cu pașii vieții lor în această amestecătură vopsită pe deasupra cu nume sfânt!

Așadar, nu sunt cei aleși de oameni, nu aceia sunt slujitori pentru cei din cer și pentru cei de pe pământ. Casa în care nu este duhul proorociei și lucrarea sfințeniei, nu este casa lui Dumnezeu, nu lucrează pentru oameni și pentru Dumnezeu, și se vede bine aceasta, decât numai dacă nu vrei să vezi.

S-a scris în Scripturi atâta de puțin din faptele și lucrările Mele de atunci, iar din puținul acela s-a tot tăiat de a rămas și mai puțin. Apostolii Mei de atunci știau multe din Scripturile scrise până atunci în mijlocul lui Israel, dar multe apoi au fost scoase și ascunse de către vrăjmașii Mei, așa cum a fost și cartea lui Enoh, care avea în ea venirea Mea de acum două mii de ani și, iarăși, pe cea de acum, pe care Mi-o scriu cu voi, și despre care se vestea încă de pe atunci și se putea înțelege bine locul și timpul și lucrul pe care-l voi lucra la sfârșit, dar cartea aceea a fost pitită ca și multe alte lucrări ale Domnului, dar apoi am descoperit lui Ioan iarăși pe cele ce vor fi la sfârșit, și apoi venirea Mea și mireasa Mea în chip deslușit, și toate câte au fost așezate de el în cartea numită Apocalipsa lui Ioan, o, și a pus Ioan legătură scrisă în ea ca nu cumva să încerce careva să mai adauge sau să scoată din ea ceva, și a spus celor ce ascultă cuvintele proorociei acelei cărți că de va mai adăuga cineva ceva la ele Domnul va trimite pedepsele scrise în cartea aceasta, iar de va scoate cineva din cuvintele acestei proorocii va scoate Domnul partea lui din pomul vieții și din Ierusalim și de la cele scrise în cartea aceasta, iar cel ce însetează, acela să vină să ia în dar apa vieții.

Aceste cuvinte au fost încărcate cu putere cerească și n-au mai putut fi ascunse și stau mărturie și se împlinesc, și s-a încheiat cu aceste cuvinte cartea rămasă mărturisitoare lui Dumnezeu, Sfânta Scriptură, dar iarăși s-au scos din ea multe prin vreme și au fost schimbate cuvinte și fapte și numere, că mulți s-au încumetat să facă aceasta, dar vin Eu, Domnul, și aduc de știre și aduc din cele scoase, aduc prin cuvântul Meu cel de azi, căci Eu de aceea am venit și vin, și sunt lumina lumii dacă vin, precum este scris.

O, câte cuvinte, câte lucrări, câte taine au fost risipite, dar Ioan a spus apoi că vine Cuvântul lui Dumnezeu pe pământ și a legat să nu se scoată din cartea sa vestirile lui Dumnezeu spre împlinirea lor, și a scris Ioan de multa Mea lucrare rămasă nescrisă și a spus: «Sunt și alte multe din lucrările lucrate de Domnul, și care dacă s-ar fi scris amănunțit, lumea aceasta n-ar cuprinde cărțile care s-ar fi scris».

Stau și veghez cu tot cerul, cu toate puterile cerești. Privesc cu Tatăl la planul cel negru al omului antichrist, care se zbate de atâta vreme să-Mi sfâșie cămașa, să-Mi culce jos curățenia adevărului cel de la început al bisericii Mele. Iată, antichrist își caută oameni ca să mute de la locul lui din vreme praznicul învierii Mele și să-l dea pe placul ereticilor, al celor desprinși din turmă acum o mie de ani, și care au de tată pe papa de la Roma. Dau să-i întreb, cine se cred ei de se bagă unde nu e oala lor? Păi au mutat o dată luna și vremile ei, scoțând treisprezece zile din timp, de parcă ei sunt Dumnezeu, Care a făcut cerul și pământul și vremile de sub cer. Au așezat pe pământ erezie mare chiar și asupra celor făcute de Dumnezeu la locul lor prin facerea lor și a legilor lor. Creștinii Mei însă au păstrat la locul lor și luna și vremile arătate de ea, o, și mulți au plătit cu viața adevărul creștin rămas peste mulți în vreme de strâmtorare, căci nu s-a luat în seamă schimbarea serbărilor sfinților Mei, iar prin aceia Eu am așezat multă milă între cer și pământ peste neamul omenesc, pe care-l ocrotesc prin cei rămași statornici, iar acum dau să umble iarăși și să schimbe ziua din calendar a praznicului învierii Mele, dar pot aceștia să vorbească și cu luna ca s-o lămurească și pe ea să nu mai arate ea limpede vremea paștelui Domnului, vremea învierii lui Hristos?

Voi, antichriștilor, puteți cumva să schimbați și semnele vremii arătate de luminătorul zidit de Dumnezeu pentru această rânduială, care grăiește deslușit din partea lui Dumnezeu? Este scris că luna a fost făcută pentru deosebirea vremilor. Voi n-ați citit aceasta în Scripturi? O, vă dați anatemei tot mai mult, tot mai mult, și nu vă temeți că vă pregătiți atâta rău, care dă să vă ceară răspuns.

O, vin spre fiii lui Dumnezeu cu îndemn proaspăt și le spun lor: Fiilor, fiilor, însemnați-vă trupul cu semnul sfintei cruci, apoi masa, patul, casa toată, ograda, grădina, calea pe care pășiți pe pământ printre păgâni, gândul, graiul, pâinea, apa, credința, nădejdea și dragostea de Dumnezeu și de frați, și pace vouă sub semnul sfintei cruci, fiilor creștini! Luați cu miruitorul mirul din candelă și însemnați-vă pe tălpi și pe încălțăminte cu semnul sfintei cruci, și călcați peste șerpi și peste scorpii și fiți biruitori, fiilor! Așezați acest semn pe casele voastre, pe porți, pe zidurile cetăților în care locuiți. Faceți crucițe din lemn și însemnați-le cu numele lui Iisus Hristos și așezați-le în zidurile pe care le ridicați, și sub temelia lor și pe deasupra lor apoi, căci țipă a moarte satana și oamenii lui antichrist temându-se de acest semn creștinesc, care luptă de peste tot împotriva stăpânitorului acestui veac. Voi însă nu ieșiți de sub semnul sfintei cruci, și întăriți-vă sub el, ca să se arate tot mai mult puterea lui, alături cu mărturisirea de credință lăsată vouă din părinți, căci părinții cei din cer stau deasupra în văzduhul fiecărei cetăți din care ei au venit în țara cea de sus, și veghează ei de sus pentru cei de jos, și nu sunt biruiți cei din cer, căci cerul nu se vede, dar mărturisește și se dovedește lucrător peste cele de pe pământ.

Vine biruința, o, fiilor creștini, oșteni ai crucii, iar fiara va fi biruită, căci așa este scris! Duhul fiarei stă pitit în trupul ei de fier, din care a sărit spre afară peste tot pământul așchii fără de număr până în buzunarul fiecărui om în vremea aceasta păcălită de antichrist și de slujbașii lui. Dar iată, vițelul la care se închină toată omenirea va fi scos acum de sub învelișul sub care stă și înșeală pe orice om care nu are de unde să știe acest cap al răutăților, și de sub care se deslușesc cele zece coarne ale fiarei și căpeteniile ei ascunse sub întunericul minciunii acestui vițel de aur din vremea aceasta odată cu vremea Mea cuvânt peste pământ ca să biruiesc prin cuvânt taina fiarei văzută demult de proorocul Daniel în patru fețe, în toate laturile și felurile de oameni, și pe care o descrie lămurit cartea Apocalipsei, iar cine citește, să înțeleagă și să creadă și să știe că Eu, Domnul Iisus Hristos, sunt venit cuvânt peste pământ ca să dau lupta cu duhul fiarei și să dau de gol lucrarea acestui idol mincinos și mult primejdios pentru fiecare suflet care nu citește ca să știe apoi și să se așeze în ascultare de Dumnezeu pentru salvare, pentru ocrotire de cele ce vin peste pământ, pentru adevărul care îl eliberează pe om de antichrist și de jucăriile lui, cu care umblă în buzunar tot omul necunoscător al duhului satanic din conducătorii care s-au unit într-un duh, dând putere fiarei un ceas, precum este scris, dar care pierd acum, căci Eu, Domnul, Mă războiesc cu ei din cer și de pe pământ prin fiii crucii, prin neamul creștinesc, poporul ortodox laolaltă de pe tot pământul prin cruce, căci crucea este de nebiruit, și nu știu cei întunecați de trufie, nu știu ce fac, bieții de ei, luptând să-i biruiască pe fiii crucii, pe copiii lui Hristos de pe pământ, iar în acest război asupra crucii își vor afla moartea antichrist și slujbașii lui vicleni, și vor ajunge vaietele lor până peste cele nouă ceruri și se va cutremura pământul oamenilor, iar cerul cel nou și pământul cel nou se vor ivi și vor străluci de slava Domnului și a mărturisitorilor Lui, că iată-Mă cuvânt peste pământ și peste oameni, gata să răpun acum fiara și duhul ei pitit sub carapacea care acoperă duhul lui antichrist, orbul care umblă pe întunericul numit lumină și bunăstare peste oamenii de pe pământ. Dar treziți-vă voi, oameni, că e o mare minciună această fiară a duhului păgân de pe pământ, și care stă sub numele de Uniunea Europeană, de unde se împart fel de fel de otrăvuri născute din capetele întunecate ale celor pitiți acolo de dorul lor de putere peste Dumnezeu și peste pământ. Dar acum Eu, Domnul, rostesc și spun acestei minciuni răspândite între oameni, și-i spun: Ajunge! Sfârșitu-s-a! Vine Domnul și a și venit!

Se strică această mașinărie așezată de antichrist peste cetățile creștin ortodoxe de pe pământ, căci fiara va fi răpusă, precum este scris, și vine lucrarea îngerilor lui Dumnezeu și vor lua ei stăpânirea peste tot și vor lucra după hartă, după sfânta Scriptură, iar drojdia vinului va fi răsturnată peste capetele celor ce s-au desfrânat cu fiara atât de mult și de atâta vreme, toți împărații popoarelor despărțite de Dumnezeu și supuse lucrării antichriste, dar care acum își găsește capătul și pieirea, căci așa este scris.

Voi, copii ai crucii, ascultați! Feriți-vă de otrava așchiilor ascunse în buzunarele fiecărui om, și care au sărit ca niște războinici din trupul fiarei apocaliptice, iar voi să credeți dacă Eu vin și vă vestesc primejdia acestei otrave, despre care scrie în Scripturile cele pentru vremea aceasta, și care nu se vor a fi citite și cunoscute de oameni. Căutați pe cei care știu de la Dumnezeu și dați-le ascultare, căci crucea înseamnă ascultare, nu altceva înseamnă lucrarea crucii peste voi. Curățiți-vă sufletul de lucrarea trupului, de poftele pitite în trup gata să lucreze, că iată, omul de pe pământ se face unealtă a diavolului ori de câte ori se lasă tras spre păcat prin gândul dinăuntrul omului, iar păcatul se face despărțitor de Dumnezeu în om, și apoi omul se ascunde de Dumnezeu și de oameni, căci gândul diavolului stă împotriva gândului lui Dumnezeu în om.

Așadar, hrăniți-vă mereu cu Duhul lui Dumnezeu, o, fiilor, că altfel vine diavolul cu duhul lui spre voi și vă hrănește el cu cele ce vă despart de Dumnezeu și de viață apoi. O, nu numai să auziți cuvântul Meu, ci duhul cuvântului să-l puneți la lucru peste voi apoi. Cei ce au acest duh nu se smintesc de cei ce nu împlinesc cuvântul auzit cu urechea, și nu cu inima din ei, căci măsura nu este omul care nu împlinește cuvântul, ci duhul cuvântului este măsura, că iată, duhul trupului îl schimbă pe om, pe creștinul care iubește să se închine vițelului de aur din vremea aceasta, căci creștinul iubește să aibă în buzunar așchia din trunchiul otrăvit, și care îl schimbă la inimă și la iubire pe om când el umblă cu ceea ce îi schimbă inima față de Dumnezeu și de credincioșia așteptată de Domnul din partea unui mărturisitor al Său.

Cel sărac cu duhul iubește într-un fel, iar cel ce are multe iubește în alt fel, și ce frumoasă era iubirea la începutul venirii la Mine a celor ce M-au aflat venit cuvânt pe pământ, și când erau săraci de duhul lumii, dar bogați în iubire de Dumnezeu, și străluceau aceia de departe din pricina iubirii înnoite în ei, iar mai apoi s-a făcut urât duhul din ei, slăbind ei în iubirea cea pentru Domnul, și iată, litera cuvântului ucide prin neîmplinirea cuvântului, dar duhul cuvântului dă viață precum este scris, și una este să crezi, și alta este să împlinești, iar cel ce se desparte de frați pierde binecuvântarea, mai întâi o pierde, și apoi se desparte, de vreme ce nu mai are puteri de sus de partea lui.

O, ce minunat este Dumnezeu, fiilor! O, ce păcat că omul este așa de rece cu Dumnezeu, ce păcat, fiilor, ce păcat! O, ce loc măreț stă pregătit de Mine între cer și pământ pentru iubiții Mei, și ce puțin poartă omul cu mintea sa această taină, acoperită doar de privirea celor de pe pământ, dar știută și tot mai știută de satana, potrivnicul Meu, care vede cine sunt Eu, Cel răstignit acum două mii de ani de oamenii iubitori de trup și de măriri pământești, slujitori iubitori de satana, care încântă omul și îl minte cu dulceți trecătoare zi de zi, nădăjduind el că Mă văduvește pe Mine de moștenitori ale celor pregătite la Tatăl pentru cei ce Mă urmează pe pământ cu nădejdea veșniciei lor cu Mine, și iată, voiește satana să șteargă de pe pământ nădejdea multora și să le rătăcească pașii înspre împărăția pregătită lor de Dumnezeu, iar acum vin Eu, Domnul, vin și lupt cu tot cerul să așez luptă dreaptă, biruința Mielului lui Dumnezeu asupra lui satana, care-și va vedea curând, curând munca risipită, căci duhul minciunii a fost lucrarea lui, și nimic adevărat nu a fost și nu este prin toată truda lui asupra omului dus cu vorba și cu vremea, căci adevărul este numai Dumnezeu, El, și lucrarea Sa, căci Dumnezeu a făcut cerul și pământul și omul, iar satana a fost și este cel ce stă potrivnic lui Dumnezeu și omului, de atunci și până azi, căci s-a furișat cu vicleșug și l-a mințit pe omul cel zidit de Dumnezeu, și apoi a râs și râde mereu de om ca un mincinos care-și pierde vremea, căci omul cel vinovat prin supunere în fața lui satana i-a dat acestui vrăjmaș de lucru de atunci și până azi, o, și așa vremea lui Dumnezeu cu oamenii a fost tot timpul zdruncinată de lucrarea minciunii vrăjmașă vieții, necunoscută ea alături de lucrarea cea cerească și plină de adevăr și de veșnicie, iar Eu, Domnul, am suferit și sufăr de la om, până ce stăpânitorul acestui veac trecător va fi aruncat în iezerul în care arde foc și pucioasă precum este scris despre lucrarea Fiului lui Dumnezeu, Care vine și biruiește pe satana și pe îngerii lui slujitori minciunii, fiarei celei cu capete și cu coarne multe și care va cădea cu zgomot, căci se așează pe pământ împărăția cerurilor și învierea morților odată cu biruința lui Hristos asupra fiarei satanice.

Poporul cuvântului Meu să nu fie popor pământesc, și iată, pe masa frățească trebuie să stea mereu lucrarea de ordine a împlinirii vieții de creștin de Nou Ierusalim, de cetățean al raiului, fiilor. Am început, și tot încep cu voi viață de rai pe pământ, și trebuie smuls din rădăcină tot ce este lumesc, tot ceea ce seamănă cu lumea și cu lucrarea ei, și ca să fie ca în cer pe pământul Meu cu voi, că mulți am pierdut dintre copiii care au fost fii ai acestui popor, că au luat din lume și tot iau, și nu mai pot ei acum să nu mai ia, că a trebuit puțin să ia și s-au înecat apoi de tot și seamănă cu lumea la purtare și la vedere, iar Eu, Domnul, nu pot să-i mai aduc la pocăință, la despărțirea lor de cele din lume, căci seamănă cu lumea în toate atât cât nici ei nu se așteptau să cadă așa de rău în duhul și statul cu lumea, de nu mai pot ei altfel acum.

I-am tot strigat înapoi pe cei desprinși de voia Mea, dar satana e cu pedeapsa după ei zi și noapte de când îi are la mână cu călcarea cuvântului Meu de ascultare a lor de Dumnezeu. O, ce urâți s-au făcut, ce pitiți stau, ce îngâmfare au ca hrană a sufletului lor despărțit de Făcătorul lor!

Satana cu coada lui culcă la pământ stelele cerului, pe cei care până nu de mult erau iubiții Mei, copiii Mei cei credincioși, răsadul Meu înaintea Tatălui. Stă satana pitit în cutiuțele din buzunarul lor și îi ține legați cu fire zgomotoase pe cei care până ieri se hrăneau din cer și se fereau de asemănarea cu fiii lumii, care cântă și petrec ca satana.

O, satano, i-ai deprins pe cei ce erau ai Mei să iubească voile tale și vei fi pedepsit cu multul, pentru că dai să-Mi strivești grădina Mea de flori și să-i stâlcești frumusețea și parfumul. Vei fi pedepsit cu asprime, că te bagi să-i murdărești pe ai Mei și să le faci fața urâtă ca și a ta, și iată, îți atragi blestemul cel scris pentru tine să vină și să-ți facă oprire, că prea mult ai stricat și strici și rătăcești pe cei neascultători de cuvântul Meu.

O, fiilor, e mult lucru sfânt de lucrat și de așezat. Satana rupe cărările celor care nu cunoșteau lucrarea lui cea cu fața ascunsă. Trebuie să-l învățăm cu duhul ascultării, cu duhul învierii să-l deprindem pe creștinul cel din dreapta Mea. Trebuie să fii numai al lui Dumnezeu, creștine, căci luând de la satana te scrii de partea lui, a celui ce te leapădă după ce îi faci pe plac, căci păcatul este pedeapsa cea pentru fărădelegile cu care dă el să-i deprindă până și pe cei aleși de Mine pentru ca să fie ei cerul Meu, și pe care satana îi învață să se hrănească cu ei înșiși și cu duhul lumii, și rodul cel rău este rodul lor, închinare la duhul lumii și la obiceiurile fiilor oamenilor, care fac ale diavolului și se hrănesc cu cele străine de viața cea creștină.

Papa de la Roma, acest nume și cap străin, fugarul cel de acum o mie de ani din turma bisericii Mele, o, să nu fie numit acesta cu nume de tată, el și urmașii lui numiți așa, că nu e cu dreptul să fie numit așa, căci Scriptura spune să nu numiți pe pământ tată pe nimeni, căci Unul este Tată, și este în cer Tatăl, iar cei de pe pământ să se numească frați, așa este scris, nu altfel.

O, mama Mea, iar și iar am rostit îndemnul la luptă asupra lui antichrist. O, cât aș vrea să vrea și ei, mamă.

— O, Fiule Iisus, vin semnele cele înfricoșătoare, cărora nimeni nu le poate ține piept, niciun vrăjmaș, Fiule scump. E greu, știm, dar Tu ești Biruitorul Cel îmbrăcat în Tatăl, Care Ți-a dat toată puterea în cer și pe pământ. Vrei însă și creștinii să fie biruitori și de aceea vii și-i îndemni la veghe, la luptă, căci vrăjmașul este fără de milă.

Voi, copii ai credinței, bizuiți-vă pe Domnul și îndrăzniți împotriva necredinței cu Hristos în față! Hai la lupta cea mare! Treziți-vă, creștini români, ca să vedeți norul și să biruiți cu post și rugăciune, precum este scris, iar voi să fiți biruitori. Așa vă hărăzesc eu vouă în ziua mea de praznic sfânt.

Așa, Iisuse, Doamne, așa să se împlinească biruința cea de partea creștinilor adevărați de pe pământ. Amin.

În zi de sărbătoare de sfinți pentru neamul creștinesc, neamul lui Hristos, Îmi așez în carte cuvântul și merg cu el grăind și descoperind oamenilor de pe pământ venirea Mea cu sfinții ca să izbăvesc neamul creștinesc de sub vrăjmașul antichrist și să dau cu el lupta cea scrisă în Scripturi să vină și să Mă arate biruitor asupra lui, căci sunt Cel proorocit de Scripturi, Cel vestit de proorocii Duhului Sfânt ca să vin să împlinesc cele proorocite despre Mine, și am venit acum două mii de ani și am făcut lucrarea Tatălui, Care M-a trimis, și am spus atunci că iarăși voi veni și voi da lupta cu potrivnicul Meu, cu fiara cea cu multe capete, cu tine, antichrist, căci fiară ești, iar Eu sunt Mieluțul Tatălui Dumnezeu și te voi sufla dinaintea Mea cu suflarea gurii Mele, așa cum este scris despre Mine și despre tine, iar tu ești fricos de tot și te faci de râs, căci și tu lucrezi după Scripturi, și nu se poate împlini pe pământ nimic în afară de cele scrise în Scripturi, că în ele a lăsat scris Dumnezeu tot ceea ce trebuie să se întâmple și toată biruința lui Dumnezeu asupra ta.

O, ce nume ai! Ești numit după numele Meu potrivnicul Meu. Numai lângă Mine ai nume. Numele tău Mă mărturisește pe Mine și pe tine, cel potrivnic Mie. Tu ești șarpe veninos, ești împotriva cerului și a raiului încă de la început. Ești praf și cenușă în fața lui Dumnezeu. Dai să te arăți tare, dar ești fricos de tot și tremuri cu toată armata ta, căci ți-e frică de Mine, și scrie în Scripturi că ești blestemat pentru vecii. O, ce să-ți fac? Îngâmfarea nu are leac, și toți îngâmfații sunt armata ta, iar cei blânzi și smeriți ai Mei îți șterg urmele de peste tot prin bunătatea lor cea de la Mine. N-ai oaste puternică, o, n-ai, căci Duhul Meu stă împotriva ta de șapte veacuri și mai bine și-ți stârnește teamă tot mai mare. Te voi scoate la iveală și te voi dezveli de toate vopselele de pe tine și te vei arăta fără să vrei și te va vedea toată suflarea că ești potrivnicul lui Hristos, că ești dușmanul Meu și că Eu sunt Mântuitorul și Izbăvitorul omului, Eu, nu tu, Eu, Cel ce am făcut cerul și pământul și omul, Eu, nu tu, auzi?

O, vei tot auzi acest cuvânt al Meu. Te vei tot înfiora de suflarea gurii Mele, care te scoate la iveală și te umple de frică și lupți cu îngâmfarea ca să-ți acoperi frica și știi că vei fi dat de gol cu toată lucrarea ta ascunsă, cu tot întunericul ei cel împotriva vieții omului. Mă cunoști din rai, de când Mi-ai devenit potrivnic. Ești duh neputincios față în față cu Dumnezeu. Ai rămas cu duhul îngâmfării, care-ți dă puterea cea rea ca lucrare a ta. Iată, vine clipa să te arăt cu toată truda ta cea rea și veche de veacuri, că am în față lucrarea și așezarea pe pământ a împărăției lui Dumnezeu și a raiului, iar tu nu va mai fi să-Mi stai în preajmă, căci Eu sunt îmbrăcat cu puterea Tatălui în cer și pe pământ, așa cum am lăsat cuvânt acum două mii de ani, și e vremea să dovedesc acum aceasta, și e vremea Mea și vin cu ea pe pământ pic cu pic, iar tu pic cu pic cazi și te prăbușești cu toate scaunele tale, cu toată armata ta, căci așa este scris. Acest cuvânt este Iisus Hristos, Cuvântul Care grăiește peste pământ și vestește venirea Mea, iar tu piei din calea Mea, căci Eu, Domnul, îți poruncesc aceasta, în vreme ce tu dai să crezi că mai poți fi. O, nu, că vine lumina, vine Domnul cu zecile de mii de sfinți și cu tronul slavei Sale, care va străluci deasupra pământului român, aici, unde Eu, Domnul, dau lupta Mea de biruință asupra lui satana cu nume de antichrist, potrivnicul lui Iisus Hristos. Amin.