În zi de duminică Mă las cuvânt peste pământ și intru în cartea cuvântului Meu cel de șaptezeci de ani pe vatra neamului român, căci trebuie duhul mângâierii să-l așez peste rane, peste cei răniți, și care-și caută nădejde că vine mângâierea, că se va depărta durerea, și că va veni din nou mila Mea, biruința Mea cea pentru ei, pentru cei care așteaptă această minune în vreme de grea încercare acum.

Sunt Cuvântul Tatălui, sunt Domnul Iisus Hristos și-Mi așez peste acest neam grăirea Mea cea de azi. Sunt Mielul lui Dumnezeu, sunt Cel adevărat, nu cel cu limbă de miel împrumutată, și cu care înșeală pe mulți.

Pace ție, pământ și neam român! N-am lăsat să fii îngenuncheat de vrăjmașul cel viclean și ți-am dat iar și iar mâna ca să nu cazi, și ți-am trimis cuvânt din cer ca să Mă audă de deasupra ta dușmanul tău cel mincinos, căci duhul minciunii este lucrarea acestui viclean necunoscut de tine, țara Mea cea de azi. O, primește-Mă și cheamă-Mă să stau lângă tine și cu tine și ferește-te de cel necunoscut, și învață din pățanii și lasă înțelepciunea cea de sus să-ți cuprindă duhul și lucrarea. Ai fost la un pas de îngenunchere, ai fost trădată și fără de ocrotire, dar Eu sunt Domnul Dumnezeul tău și am lucrat din cer în al unsprezecelea ceas și am cuvântat peste cei de pe scaune să se unească strâns și să te ocrotească de cădere după puterea pe care o au, iar Eu de sus voi lucra mai mult cu toate puterile cerești și cu marii tăi strămoși te voi sprijini și vom birui, iar cuvântul Meu rostit lucrează apoi.

O, țara Mea de azi, e de stat la veghe, căci vrăjmașul cel cu glas de miel încă pândește, încă lovește în tine cu glas de salvator. O, nu! Așa vorbire împrumutată este vrăjmașă ție și merge în față cu numele Meu, dar Eu, Iisus Hristos, nu am nimic în lumea aceasta, și nici ea în Mine și zadarnic se folosesc de numele Meu cei ce dau să-și facă loc înalt peste tine și le spun lor acum așa, le spun ca pe pământ: Iisus Hristos este Dumnezeu, și nu candidează pentru scaune cum faceți voi cu voi, înșelând atâtea suflete că sunteți cu Hristos. O, nu mai faceți, nu mai faceți acest păcat! Dacă tot spuneți că sunteți creștini, vezi Doamne, și că aveți Dumnezeu în cer, o, nu-L târâți pe jos pentru interesele voastre, nu-L batjocoriți, amestecându-L cu duhul vostru viclean, și cu care trageți pe mulți spre voi și pentru voi! O, cât voi mai răbda ocara cea de la voi? O, dacă te duci să capeți trecere și loc înalt peste oameni, du-te tu, căci ție îți trebuie mărirea pe care o cauți, nu Mie, iar tu ești înșelător când te folosești de Dumnezeu pentru mărirea ta, și ești atâta de fricos din pricina duhului viclean, cu care tot dai să-i amețești pe cei plăpânzi, cum că tu le vei fi salvator.

Ți-am spus mereu și iarăși îți spun, duh viclean: Du-te și ia-ți lucrarea minciunii tale de pe meleagul neamului român! Înfricoșează-te, tu, și toți servii tăi și toți cei care rătăcesc ca și tine rătăcind pe mulți! Ai făcut durere și nedumerire în neamul Meu român, dar tot ce faci se întoarce spre tine, că iată, vin Eu şi trezesc la veghe acest neam.

Aşadar, ascultă de cuvântul lui Dumnezeu, tu şi apropiaţii tăi, şi fiţi cuminţi şi daţi-vă în lături, căci Eu sunt venit de la Tatăl ca să ridic spre slavă cerească acest pământ şi neam. Du-te, și nu te uita înapoi, căci vei fi judecat de faptele tale, de batjocura adusă numelui Meu cel sfânt, Iisus Hristos, și pe care îl las peste cele grăite și scrise pentru tine acum. Amin.

Și acum, pace ție, neam român! În zi de duminică așez cuvântul Meu înaintea ta, iar el lucrează, căci are putere mare, precum este scris. O, nu cumva să mai ațipești. Nu se poate fără de stat la veghe, că iată cât de ușor deschizi celui viclean, care-și face loc cu limbă de miel! O, ai grijă, și nu uita ce i-am spus Eu poporului Israel acum două mii de ani, și care nu M-a primit când am venit din cer să-l păstoresc și să-l izbăvesc și să-l slăvesc, căci până să Mă pună pe cruce le-am spus: «Dacă vine un altul în numele Meu, pe acela îl primiți, dar pe Mine nu». O, ai făcut și tu acest păcat acum, dar Eu am venit numaidecât și am vegheat pentru tine și am împiedicat pașii celui necunoscut de tine, și căruia tu i-ai deschis atâta de ușor, și-ți spun acum că-ți trebuie păstor, că iată ce faci când ești de capul tău și când vine furul pe întuneric și sare pe deasupra și nu-și arată fața cea ascunsă sub blană de miel, căci așa este lucrarea cea păgână a lui antichrist, care omoară totul în cale prin lucrarea sa vrăjmașă Mie. Acum vei da încet, încet de adevărul Meu cel despre lupul care a trecut pe la tine și te-a dus cu vorba, iar tu l-ai crezut trimisul lui Dumnezeu și ai greșit deschizându-i, și este suferință multă acum peste acest neam și crește ura între frate și frate, între părinți și copii, și este teamă și învrăjbire între frați și aceasta este lucrarea duhului rău.

Vin Eu să mângâi, vin Eu Păstor din cer, vin la tine, popor român și te cuprind în Duhul Meu și stau de vorbă cu tine însoțit de toate puterile cerești pe vatra ta și-ți cuvintez de deasupra, din nori, și sunt înconjurat de heruvimi și serafimi, care-Mi țin deasupra tronul din care-Mi las peste tine cuvântul.

Iată lucrarea îngâmfării, și pe cei care cad în capcana acestui duh din iad ieșit! Omul viclean se învelește cu multe cuvinte și fețe, dar este fricos și se ascunde sub minciună tot timpul ca să poată prinde în dinți pe cât mai mulți, dar iată, este prins, căci așa este soarta celui viclean, e ca și vorba cea din români care spune: „El se jură că nu fură și l-am prins cu rața-n gură”.

Și acum grăiesc iar și iar poporului cuvântului Meu și celor ce-l cunosc și îl cred și îl iau de la Dumnezeu și le spun lor:

Fiilor, fiilor, aveți grijă de voi, că iată, dintre voi, dintre cei mai aproape și dintre cei mai de departe cu împlinirea cuvântului Meu, dintre cei credincioși acestui cuvânt și dintre cei îndoielnici încă, iată, ați fost destui care ați căzut în acest laț al înșelătorului și v-ați încântat de vorbirea lui împrumutată și v-ați aplecat și i-ați deschis să intre și de aceea am spus: Vai de cei ce sunt de capul lor, vai de cei ce n-au pe Domnul de Dumnezeu al lor!

Cu durere spun acum că a ajuns cu multul această durere de la voi între cei din cer, că v-ați purtat cu necredință, fiilor, și iată, zadarnic dați să spuneți că stați de partea cuvântului Meu, devreme ce atâta de greșit și de urât ați căzut sub sabia limbii duhului înșelător al omului ascuns și necunoscut. O, de unde a venit, v-ați întrebat? Iată cât de ușor ați crezut în cel ce vine ca un fur sub numele Meu!

O, atât de greu dați să credeți ca să vă întrebați cu Mine apoi, dar nu, ați făcut de capul vostru cei care ați greșit acum cu cuvântul Meu în față, dar vin Eu și stau de veghe din partea Tatălui Savaot, că a apucat satana să vă scrie acest păcat, pe care singuri l-ați scris cu mâna voastră, fiilor. O, ce faceți acum? Cum vă veți pocăi, cum vă veți curăți de acest păcat?

Fiilor, fiilor, căutați-vă căință și păreri de rău pentru depărtarea voastră de Mine, căci stau pentru voi cuvânt între cer și pământ ca să vă scot de la satana, de la duhul înșelării și al minciunii și al fărădelegii de pe pământ, căci v-a scris vrăjmașul, iar voi sunteți reci cu Dumnezeu și vă luați după mintea voastră și a cui vă iese înainte ca să vă atragă, o, și nu vegheați lângă Mine pentru voi.

O, fiilor, ce să fac acum? Să vă las sub acest păcat? V-a încântat duhul viclean, care era la un pas să culce jos neamul român. O, tot așa veți lucra pe mai departe? Oare, nu aveți pe Domnul prin acest cuvânt, cu care să vă întrebați în vremi de primejdie? Duhul Sfânt este acest cuvânt, cu care Tatăl Mă trimite și cu care dau de șaptezeci de ani să-Mi cresc o mânuță de fii și să am un popor al Meu.

Iată, cei care cunosc și împlinesc sau nu cuvântul Meu și credința cea pentru el, s-au rupt în două cete acum, când duhul viclean a sărit pe deasupra și s-a arătat ca trimis al lui Dumnezeu, amețind atâtea suflete și învrăjbind peste tot, o, și e tulbure acum duhul neamului român.

Stau de veghe cu puterile cerești și îngerești deasupra. Credința și necredința sunt în luptă pe ascuns. Îndemn la căință și la umilință mare pe cei care știu cuvântul Meu de Păstor, dar s-au clătinat sub acest vânt primejdios, și care a lăsat în urmă multă stricăciune.

Îndemn pe cei care rămân ai acestui cuvânt și le spun să-și întărească ei credința și statul lângă Mine aproape, căci necredința față de acest cuvânt este păcatul care dezrădăcinează pe cei care cad în acest păcat. Așadar, primiți îndemnul Meu acum și cercetați-vă pașii și cugetul, pentru că voiesc pe cât se mai poate să șterg de la satana pe cele cu care de bunăvoie v-ați scris și v-ați lăsat înșelați, iar dacă Eu, Domnul, nu veneam ca să zădărnicesc pașii celui atât de prefăcut, clătinând pe mulți, o, avea să fie multă stricăciune, multă jale, multe lacrimi zadarnice apoi, că iată ce ușor se lasă omul încântat de duh străin.

Am cu Mine ceata mucenicilor și a mucenițelor din cer, căci sunt sărbătoriți mucenicul Mercurie și mucenița Ecaterina. Și unul și altul au biruit pe antichrist cel din vremea lor și s-au ridicat biruitori și mărturisitori ai lui Hristos. Așa să fie poporul cuvântului Meu cel de azi, așa să lucreze și el, căci Duhul Sfânt este în acest cuvânt, numai să fie credință în inimi, și apoi biruință.

Ia aminte, poporul Meu de azi, și stai de-a dreapta Mea, fiule, ca să-i punem jos pe vrăjmașii Mei și ai neamului român! Cei ce vă alegeți de partea Mea acum, nu vă mai clătinați de pe un picior pe altul, căci vremea e târzie și bate de peste tot vântul și lucrarea lui antichrist, omul fărădelegii, și care, iată, îmbracă haină și nume de creștin, dar el vine înaintea Mea ca să doboare de partea lui tot ce mai poate. Așadar, vin Eu și stau la cârmă pentru cei ce se aleg Mie, vin Eu și păstoresc ca să-i scot pe mulți din cursa întinsă ca să ucidă ea pe mulți.

Ia aminte tu, popor român, dă de la tine neveghea, căci dușmanul încă se încearcă împotriva ta! Pace ție, și așează-te în duhul păcii acum și rămâi la veghe cu Mine ca să biruim mereu, că mereu se ivesc încercări!

Vindecare trimit pentru cei din neamul român care se ridică cu duh de căință și de veghe pentru neam și țară și pentru ei înșiși. Sfinții azi sărbătoriți intră în luptă lângă Mine pentru ocrotirea neamului și pământului român.

Voi, fiilor din cetatea cuvântului Meu, v-ați făcut timp și ați stat de veghe cu Mine și ați văzut că Eu, Domnul, lucrez, nu ei, nu cei ascunși ca să doboare acest neam. Ei fac doar ce am Eu de lucrat în planul luptei Mele cu balaurul cel cu șapte capete, căci Eu sunt Mielul Tatălui, potrivnicul lui antichrist, care dă să vină cu un ceas înainte în numele Meu, dar aici se arde. Aici în neamul român el dă de ungerea Mea, de muntele Meu cel binecuvântat și se sfărâmă în el, precum este scris, iar țara Mea română rămâne frumoasa Mea, fata Mea frumoasă de la sfârșit de timp, și toți sfinții îi pregătesc și îi lucrează veșmântul ei cel frumos pentru slava Mea din mijlocul ei, și curând, curând vom așeza cu slavă această sărbătoare cerească pe vatra acestui neam, o, fiilor. Amin, amin, amin.

Sună trâmbiţele îngerilor deasupra pământului şi neamului român, şi toate puterile cereşti îşi iau locul la veghe proaspătă şi ţin pe Dumnezeu Cuvântul pe aripile lor şi cort ceresc se aşează acum peste ţara română ca să nu se clatine ea acum sub lovituri duşmane venite spre ea, căci în văzduhul tău, popor român, sunt multe uşi şi multe ferestre ivite din ascuns, prin care intră și iese și iarăși intră duhul minciunii în multe fețe și culori și cuvinte și dulciuri otrăvitoare fel de fel, toate sub numele lui Dumnezeu, al Celui ce stă pe cruce acum cu tine, căci pe cruce este soarta ta acum, o, și tu nu știi, și crezi că vine pacea, iar Eu, Domnul, stau lângă tine cuvânt și te povățuiesc să cercetezi duhurile și să nu deschizi duhului viclean, care și-a subțiat și și-a îndulcit glasul, împrumutând din limba lui Dumnezeu ca să-i deschizi și să te înhațe ca pe iezișorii cei înșelați de glasul lupului, și, deschizând, au fost sfâșiați în dinții celui viclean.

O, deschide-Mi acum! Sunt Fiul Tatălui Savaot și vin cuvânt la tine în zi de praznic împărătesc pentru mama Mea Fecioara, sub a cărei ocrotire stai tu încă de la nașterea ta și a Mea între neamurile pământului, popor român. Cort ceresc dau să așez acum deasupra ta, căci tu ai numai uși și ferestre deschise prin văzduh de peste tot, și te pândesc duhurile rele care intră și ies și iarăși intră ca să te înșele și ca să te înhațe, o, că nu mai ai pereți în jur și înăuntru ca să te ocrotească și ești ca o mieluță gata de înhățat de duhul și glasul cel îndulcit al lupului viclean. O, cum să fac acum, cum să fac să te ajut te întreb? O, cum să te ocrotesc de cădere, cum, dacă tu ai da să nu auzi când vin și-ți grăiesc când Mă apropii să te vestesc să veghezi lângă Mine pentru soarta ta de azi și de mâine? O, pace ție! Eu, Domnul Dumnezeul tău, Eu, Iisus Hristos, Eu îți aduc acest cuvânt și har. De mult te strig ca să stai de partea Mea, așa cum Eu sunt de partea ta de două mii de ani, ca să te cunoască duhul cel viclean că ești a Mea, și nu a lui. Te veghez cu toate puterile cerești, cu tot ce am în cer ca să nu te pierzi, ca să nu pierzi harul lui Dumnezeu de peste tine. Te-am strigat mereu cu duh duios, cu glas mângâios, și te-am rugat să stai de veghe lângă Mine pentru tine și ți-am tot spus după ce am ieșit deasupra cu cuvântul Meu cel de șaptezeci de ani așezat de gura Mea pe vatra ta și ți-am spus că antichrist și servii lui ascunși te pândesc de peste tot ca să te doboare și să nu mai fii a lui Dumnezeu, căci acest dușman ascuns știe bine că tu ești fata Mea frumoasă de la sfârșit de timp și că am în tine cină de cuvânt de șaptezeci de ani mereu proaspăt. I-am spus puterii ascunse a omului antichrist, să plece i-am spus acestui duh viclean și să nu se încerce cu Mine și cu tine. O, vezi de ce i-am spus așa?

Mă fac cuvânt pe vatra ta ca să-ți grăiesc acum, popor român, căci încercarea este grea peste tine, dar fii cuminte și ascultă-Mă, căci glasul Meu nu te înșeală, iar tu scoală-te la veghe, scoală degrab! Stăpânul firii te cheamă și te povățuiește din cer acum, când stai în cumpănă. O, nu-ți trebuie pace, iubito, căci pacea pe care ți-o făgăduiește omul cel ascuns și primejdios prin ascundere și viclenie nu-ți poate da pacea. Nimeni nu poate aduce pacea, nimeni, decât Eu, Fiul lui Dumnezeu, Păstorul tău Cel plin de milă și de veghe peste tine, căci sufăr pe cruce văzându-te și stau cu tine pe cruce ca să-ți binecuvintez învierea de fiecare dată când duhul dușman dă să te doboare fiindcă ești a Mea în vremea aceasta de sfârșit, că Mi-am făcut în tine iatac și ies cuvânt peste tine și peste pământ și Mă slăvesc cu slava Mea cea de la sfârșit de timp pe vatra ta.

O, duh viclean, o, de unde te-ai ivit, pe unde ai intrat ca să împrăștii vicleșugul tău amar peste pământul și neamul român sub nume de trimis al lui Dumnezeu? O, de unde vii şi pe unde ai sărit şi cât ai lucrat ca să te arăţi acum ca salvator, cum te dai că eşti? Ai umplut de nelinişte şi de nedumerire acest pământ şi neam, cum că eşti trimis al lui Dumnezeu. O, Eu nu vin aşa, şi este scris în Scripturi cum vin. Eu vin cu norii, nu sar pe deasupra. Eu intru pe porți zidite de Mine, nu de om. Eu cuvintez din Tatăl și sunt Sfântul Tatălui, iar tu iubești păcatul, pe când Eu voiesc să fac om după chipul și asemănarea Mea pentru împărăție cerească, nu pământească, nu ca aceea care piere odată cu ridicarea ei. Eu nu sunt ca omul, căci omul este potrivnicul Meu prin îngâmfarea lui, și de aceea du-te pe unde ai intrat, și du-te, căci ești duh viclean! Acesta este cuvântul lui Dumnezeu cel pentru tine, pentru duhul cel viclean. Amin.

Iar tu, popor român, ia de la Dumnezeu ca să nu cazi vrăjmașului viclean în cursă. Nu da crezare oricărui duh, și cercetează duhurile, așa învață Scriptura! Dacă vei greși acum, nu-Mi voi lua ocrotirea de peste tine, dar vei purta vina, care te va face să suferi nemângâiată apoi. Așadar, ia de la Dumnezeu și ai grijă de semnele Mele cele dintru începutul bisericii Mele pe pământ, căci Dumnezeu nu Se sprijină pe cei îngâmfați și vicleni, și care își ascund lucrarea ca să-i poată înșela pe cei cărora le întind cursă. Apa tulbure nu e bună de băut, nu se vede prin ea nimic, și iată, așa vine cel ce dă să vină în numele Meu, și de aceea te vestesc ca să știi, căci nu pot acum să-ți grăiesc cum ar fi să-ți grăiesc, dar te rog cu aplecare, ia sfatul Meu, cu care Eu, Domnul, veghez de deasupra ta în zile de grea încercare și ispită peste tine ca să dai înapoi. O, nu, ci scoală-te la veghe și ascultă de duhul înțelepciunii cu care-ți stau Eu înainte prin cei care-ți aduc de veste că vrăjmașul cel ascuns dă să te culce jos!

Acum iată povața Mea: Sculați-vă la veghe pentru țară, voi, cei care stați acum pe scaunele de sus ale țării! Nu lăsați țara spre îngenunchere! Așa vinovați cum sunteți față de Dumnezeu și de țară și unii față de alții, ridicați-vă să țineți țara pe picioare atât cât se poate de la voi, iar Eu, Domnul, voi sta și voi veghea și vă voi ajuta din cer! Adunați-vă strâns uniți în clipele acestea grele, iertați-vă unii pe alții, umiliți-vă unul în fața altuia și lucrați salvarea acestui neam dacă sunteți pe scaune, ca nu cumva să se meargă înapoi, ci numai înainte! Puneți umărul toți ca să nu cadă țara. Nu căutați încă doar binele cel pentru voi dacă dați să stați pe mai departe pe locurile de veghe, și pe care n-ați vrea să le pierdeți, și va fi așa doar dacă veți asculta acum sfatul cel din cer pentru voi, căci a intrat pe ferestre și pe uși neștiute și nevăzute duhul cel înșelător îmbrăcat în blană de miel, căci pereții sunt culcați la pământ, iar voi nu sunteți veghetori pentru neam. Vin Eu, vine Domnul și vă îndeamnă la veghe ca să vă fie vouă bine, și nu rău, iar altfel vă veți clătina dureros.

Așadar, fiți înțelepți și biruiți primejdia, ascultând de cei mai înțelepți dintre voi și care iubesc țara. Nimeni să nu vă înșele sub numele Meu cu lucrarea lui ascunsă. Iată, vin Eu, nu mai este să vină cineva în numele Meu. Vin Eu, și am venit și am stat în sfat cu voi în zi de praznic împărătesc pentru mama Mea Fecioara, prunca cea mică adusă de părinți la templu și dăruită Domnului ca să Mă nasc Eu din ea Prunc sfânt pe pământ și să lucrez atunci și apoi și acum, căci Eu sunt Alfa și Omega și sunt Cuvântul Tatălui Savaot peste pământ, și Mă trimit Scripturile și de aceea vin.

O, mama Mea, mamă Fecioară, am grăit peste neamul român în zi de praznic sfânt pentru tine, în amintirea zilei când ai fost dăruită lui Dumnezeu ca să crești și să te faci cărare a venirii Mele pe pământ, mamă. Binecuvântată să fie această zi, când Eu, Fiul tău Iisus Hristos, M-am făcut cuvânt de veghe pentru neamul român, lovit acum de vrăjmașul antichrist, de duhul minciunii, duh viclean și prins în fapt pregătind durere și clătinare și dezbinare peste fiii neamului român.

Binecuvintează și tu acum de lângă Mine lupta Noastră pentru ocrotirea pământului şi neamului român, mama Mea.

— O, har, har peste ea, peste ţara în care Tu, Fiul meu Iisus, Îţi slobozeşti cuvântul venirii Tale iarăşi de la Tatăl pe pământ! Sunt aşezată de Tatăl ca să veghez peste ţara cuvântului Tău de azi și să fac scut între ea și vrăjmașii Tăi și ai ei. Iubesc cu duioșie cerească acest pământ și neam încă de la nașterea Ta și a lui pe pământ ca popor. Iubesc cu mare umilință de duh cuvântul Tău, care se scrie de șaptezeci de ani pe pământul român, și a cărui istorie iese acum din taină spre slava Ta din mijlocul acestui neam, care Te are de Dumnezeu al său de două mii de ani.

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, așa veghez eu această vatră, pe care se scrie de atâta timp cuvântul lui Dumnezeu, glasul Fiului meu Iisus Hristos, Păstorul celor născuți prin acest cuvânt și crescuți pentru sfințenie între fiii oamenilor, între pământ și cer acum!

Voi veghea, Fiule Iisus. Întărim veghea deasupra meleagului român ca să eliberăm iar și iar acest neam de sub duhul înșelător, care bântuie peste tot împotriva Ta și a neamului creștinesc, duh care este pedepsit și descoperit când se încearcă să pătrundă unde Tu Îți așterni în zilele slavei Tale de acum cuvântul venirii Tale de la sfârșit de timp, o, și fericiți sunt și vor fi cei care Te primesc cu inima și Te iau în ei și nu se smintesc cu necredință, căci lepădarea de credință, aceasta este acum fața lumii, chiar și prin cei care acum, iată, în numele Tău sar pe deasupra ca lupul care-și subțiază glasul cu cuvânt împrumutat ca să înșele și să șteargă de peste oameni împărăția Ta, dar slavă Ție și împărăției Tale, căci Tu, Fiule Iisus, ai toată puterea dată de Tatăl în cer și pe pământ, și Tu împărățești și veghezi și cârmuiești și păstorești cu milă, când nimeni nu mai are grijă de cei de pe pământ, nimeni, ci numai Tu, Doamne, numai Noi, cei din cer, și binecuvântați să fie cei care se bizuie pe Dumnezeu și pe cerul Său de sfinți și de îngeri, căci puterile cerești îi au pe ei sub pază pe pământ!

— O, mama Mea, ferice de cei care nu trăiesc de capul lor între oameni pe pământ! Ferice de cei care au Stăpân al lor pe Dumnezeu, mamă! Am grăit neamului român cuvântul Meu ca să audă duhul cel ascuns, care sare pe deasupra ca un fur, și să se rușineze cu toată lucrarea și armata sa.

Cuvântul Meu stă de veghe peste neamul român și cârmuiește corabia română. Eu sunt Cel ce sunt. Rușinați-vă mult, voi, cei care iubiți și lucrați minciuna și deșertăciunea ei!

Și acum, ridică-te la glasul Meu, popor român, și nu greși când duhul cel vrăjmaș sub haină de miel te ademenește ca să te biruiască de partea sa. Nu-ți trebuie ție salvator dintre oameni. Eu sunt în mijlocul tău și te port de mânuță prin cuvânt și-ți ocrotesc pașii și credința prin întunericul vremii cea fără de credință în zilele Mele cu tine pe pământ. Mereu, mereu te voi veghea, te voi striga, te voi trezi și te voi păstori Eu Însumi, Eu, Dumnezeu Cuvântul, Iisus Hristos, Fiul Tatălui Savaot. Mereu, mereu aștern pe meleagul tău cuvântul Meu, venirea Mea cuvânt pe pământ, popor român.

O, pace ție în vreme de cumpănă pentru soarta ta acum!

Pace vouă, fii români! Nu părăsiți duhul înțelepciunii, nu dați înapoi! Întăriți între voi pacea, iertarea, umilința și credința cea din străbuni, căci prin credință vin toate și toate se împlinesc și toate vin de la Dumnezeu, numai de la Dumnezeu, o, neam român. Amin, amin, amin.

Vine Domnul pe pământ cuvânt, însoţit de cetele îngereşti şi de puterile cereşti şi de sfinţii Săi în zeci de mii.

Vine Domnul însoțit de îngerul Său, Mihail arhanghelul.

Să se deschidă porțile cetății cuvântului Meu de pe plaiul neamului român, țara Mea de la sfârșit de timp, țara întoarcerii Mele de la Tatăl ca să-Mi așez pe ea împărăția Mea și să se ducă vestea până la margini că Eu, Domnul, am o țară și un popor crescut de cuvântul Meu, de doica cea din cer, căci fără doică nu Mă mai cunoaște omul de Părinte din cer și-și face voia sa ca orice copil răsfățat de părinți, și din care Eu nu pot să-Mi fac un ucenic Mie, dar dacă el are doică ea îl ține de mână și-și pune inima în mâna ei și crește viguros și are cine să-l vegheze și să-l călăuzească pentru pașii lui frumoși pe calea cea cu slavă pe ea.

Pace ție, cetate a cuvântului Meu, și pace vouă, celor ce vegheați pentru Domnul în cetate! Îngerul Meu, Mihail arhanghelul, sună și merge înaintea Mea ca să intru în cetate și în carte, fiilor. O, dacă fiecare ființă are împărțit înger de veghe dintre îngerii lui Dumnezeu, Eu, Domnul, cum ar fi fost să nu am înger? Îl învăț pe creștin să nu uite de îngerul său, care îi scrie înainte și în urma sa pașii toți, faptele toate, gândurile și cuvintele, și care nu se pierd pe nicăieri și merg la Dumnezeu prin îngerul cel păzitor din partea Mea.

O, pace vouă, celor ce v-ați adunat în zi de praznic sfânt vestit de Mine să se așeze aici în cetate pentru îngeri, și pentru cei trecuți cu trupul vreme de șapte mii de ani și mai bine, și care sunt chemați aici acum, la pomenirea lor de la masa aceasta pentru ei, o, că mare așteptare este peste ei să vin Eu să le gătesc izbăvirea cea de veci și veșnicia cea dulce cu Mine! Iată-i, se uită după voi, după ai săi de pe pământ, după o salvare, căci cei după trup ai lor de pe pământ, unii iubesc cerul și lucrul cel pentru cer și pentru cei plecați din neamul lor, iar alții iubesc pământul cu cele de pe pământ, și iată, unii devin rugători în cer pentru ai lor de pe pământ dacă au rudenii unite cu cei din cer, cu sfinții și cu ascultarea de Dumnezeu, iar alții din cei plecați așteaptă de pe pământ rugăciuni și n-au mângâieri și bucurii, dacă ai lor de pe pământ sunt pământești și despărțiți de cer, de dragostea de Dumnezeu și de sfințenie, că iată, omul se iubește pe sine și stă departe de dragostea cea de sus.

Aici, în cetate, se apropie cerul de pământ și se lucrează de sus și de jos izbăvire mare, și de aceea nu uitați, fiilor de aici și de peste tot iubitori ai venirii Mele cuvânt spre voi, o, nu uitați să fiți cu Mine mereu, mereu. Țineți-Mă lângă voi tot timpul, țineți pe Domnul cu voi, căci dacă nu stați cu El aproape faceți multe în numele Lui, faceți din mintea voastră, din dorințele inimii voastre, și care vă pot aduce pagube grele și dureri. Când voi dați să călcați cuvântul Meu de peste voi și faceți ca voi, o, voi nu mai luați de la Mine, nu vă mai place să fiți și să lucrați după plăcerea Mea, și vă simțiți stingheri de Mine când dați să faceți ca voi, și nu ca Domnul, și mai degrabă alegeți să călcați peste voia Mea pentru voia voastră, și nu Mă mai vreți cu voi și lângă voi și vă pitiți de Mine ca Adam.

O, creștine care Mă știi pe Mine în acest cuvânt, ia aminte ce-ți spun, că mulți au venit și au auzit și au crezut, dar n-au priceput deplin ce înseamnă această lucrare de cuvânt și s-au jucat în mintea lor între credință și necredință și și-au pierdut puterea cea de sus pentru ei. Îți va curge lacrimă durută pentru tot timpul tău cel rece lângă izvorul Meu de cuvânt, că numai cuvântul Meu va mai putea mângâia lacrima ta. Mila Mea e mare în vremea aceasta de slavă a Mea pe pământ, iar tu vei sta în fața multora care vor gusta din acest izvor și te va durea vremea ta rece când vei vedea harul și darul Domnului peste cei atât de fierbinți, care vor veni din cele patru zări și vor gusta din venirea Mea în izvor de cuvânt și vor afla cât l-am strigat pe creștin, cât am stat de aplecat ca să-l învăț tot timpul, cât am așteptat să-l fac ucenic vrednic de slava Mea, de iubirea de Dumnezeu, iar el a fost rece și n-a voit doică pentru dragostea lui, care înseamnă viață, căci numai dragostea va rămâne în viață, numai ea.

Grăiesc față în față cu oștirile îngerești. O, cum să fac să zidesc în creștin duhul duioșiei și să se vadă acest duh prin cuvinte dulci și duioase, prin milă și ajutorare, prin căldura inimii, prin simțământul frățesc și părintesc între semeni, ca să pot Eu să locuiesc între cei cu felul Meu de a fi viețuitor laolaltă cu frații?

O, fiilor ascultători, să învețe toți să aibă grijă de Mine ca de un prunc al lor. Aceasta voiesc. Cum mama nu poate să-și ia gândul de la pruncuțul ei mic, și numai la el își ține și își duce gândul când nu este lângă el din pricina multor griji purtate, tot așa și voi să aveți grijă de Mine, fiilor, ca să fiți mereu cu Mine, ca să fiu mereu cu voi. Vă învăț să fiți ca Mine, să fiți cum sunt Eu pentru voi și cu voi. Cum pruncul nu știe de mama lui și de gândul ei, dar se liniștește doar în brațele ei, tot așa și voi, nu știți cât vă am Eu în gând și în grijă, nu știți, ca și pruncul care nu știe când îl poartă mama lui în gândul ei prin multa ei duioșie pentru el, fiilor.

O, vă învăț să fiți duioiși, să fiți ca Dumnezeu, să fiți frumoși prin duhul duioșiei așa cum sunt îngerii, fiilor. Omul are cruzime în inimă de multe ori, și are asprime și duh de judecată asupra semenilor, dar Eu sunt duios ca să împart alin, să mântuiesc, să iert, să mângâi, să vindec, fiilor, numai să Mă ajute omul, să Mă aștepte, să Mă cheme, să Mă vrea aproape cu el.

Îmbrățișez în cuvânt țara Mea de azi. Pace ție, România Mea! Întăresc la hotarele tale cetele îngerești și puterile cerești. Te iubesc din Tatăl, Care te-a ales Mie să-Mi fii cărare peste pământ cu slava cuvântului Meu din mijlocul tău, și cu care Mă vestesc de la răsărit la apus.

Cobor acum binecuvântarea Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh peste cei pe care i-am numit purtătorii acestui cuvânt peste pământ și îi întăresc în lucrul lor cel de la Mine ca să-și ducă pe mai departe lucrarea lor cea de la Dumnezeu, că iată, le ies înainte prin inimi pline de dor de Dumnezeu și le deschid cale largă să Mă vestească peste tot, că se apropie slavă mare și se vor întâlni răsăritul cu apusul, credința cu necredința, lumina cu întunericul, albul cu negrul, creștinul cu păgânul, și se va face alegerea și mulți vor lua calea pe care Eu vin și merg, iar satul Maluri, de unde Mi-am început venirea și lucrarea ei, va primi pe meleagul cel mic al lui iubirea multora, o nouă iubire, păstrată tainic de Domnul, Care S-a coborât peste acest sătuț în anul 1955, și căruia Eu, Domnul, îi gătesc acum slava cea profețită să se arate și va fi totul românește, o, că nimic nu este mai dulce ca tot ce este românesc, și va fi frumos ca la începutul lumii și va fi la Maluri sărbătoare dulce și mare mângâiere împărțitoare de pace peste țară și peste pământ, și tot ceea ce va fi în ziua aceea pentru șaptezeci de ani de cuvânt, se va numi Cuvântul lui Dumnezeu, scris peste tot, peste fire, peste oameni, peste inimile lor, peste flori, peste păsări, peste ape, și totul va tresălta și se va vesti peste pământ slava cuvântului Meu și a sărbătorii lui pe pământul român. Se vor întâlni răsăritul cu apusul în ziua aceea de slavă. Cerul și pământul se vor îmbrățișa atunci. Totul va fi sfânt și tot o dragoste, căci sfințenia se naște din dragoste, și toți cei care vor crede și vor iubi cu adevărat vor fi sfinți, vor fi prin dragostea de Dumnezeu, și mulți vor spune fericiți: „Întoarce, Doamne, fața Ta de la păcatele noastre, și șterge toate fărădelegile noastre, căci noi Te iubim”.

O, am strigat ani la rând și am tot spus: «Fugi din lume, fugi de lume, fugi, poporul Meu!» Lasă să te caute lumea pe tine, dar să te caute pentru că ești al Meu, martorul și vestitorul Meu, nu pentru ca să stai tu în lume și cu lumea, ci pentru ca să vadă lumea la tine iubirea ta de Dumnezeu, bucuria vieții, căci iubirea de Dumnezeu este bucurie, este slavă.

Fiilor, fiilor, feriți-vă de vulpi, feriți-vă de femeie, de vorbirea cu femei feriți-vă, căci ele nu vă feresc, că ele taie capul proorocilor și creștinilor! Feriți-vă de moartea cea prin femeie, că de șaptezeci de ani mor creștinii prin femeie, și femeia e ca iadul pe pământ! O, feriți-vă de umblatul singuri, mai ales prin cetatea Mea singuri, feriți-vă de aceste ascunderi blestemate, că bate la ochi neorânduiala care-i priește diavolului, iar Eu, Domnul, nu pentru diavol am așezat cetate mare peste pământ, ci pentru cetele cerești și îngerești și pentru cei cuminți și ascultători. O, nu uitați că Eva a luat sfat de la diavolul, de la șarpe, și a scos de la Dumnezeu pe Adam și au căzut ei de la Dumnezeu luând cuvânt străin pentru pașii lor, căci diavolul a mințit-o pe ea că nu vor muri dacă vor călca cuvântul Meu, iar minciuna a clătinat credința și credincioșia celor doi, o, și așa lucrează până la capăt femeia, spre căderea multora de la Dumnezeu, iar Eu vă spun: înțelepțiți-vă, fiilor, înțelepțiți-vă prin cuvântul Meu de peste voi!

O, iată ce vă spun: Se bucură cu mare bucurie cei adormiți și chemați la masa îngerilor pentru pomenirea lor. Tot neamul celor adormiți de la începutul lumii și până azi, toți au venit la pomenirea lor, alături cu cetele cerești și îngerești. Eu, Domnul, le împart mângâiere și înviere, iar cea mai frumoasă ceată este ceata lui Verginica, trâmbița Mea, și mulți se uită acum aici la masă și mare bucurie au pentru cei după trup ai lor, și care au ținut calea și n-au căzut de pe ea.

Se alătură cetelor celor adormiți morții din războaiele din zilele acestea, căci Eu, Domnul, primesc din cetatea de aici cereri pentru ei și se mângâie duhul lor prin frumusețea Mea și a celor cerești, cu care Eu poposesc cu sărbătoare și cu slavă de cuvânt peste pământ.

Mângâiere, mângâiere, cuvânt dulce și plin de putere, acest cuvânt îl așez peste dureri, peste tristeți, peste dragostea dintre frați, ca să învețe toți de la Mine duhul duioșiei și rodul lui cel sfânt, și pace vouă la masă frățească, fiilor! O, luați mângâiere și fiți ca îngerii lui Dumnezeu, măi fiilor!

Și acum iar și iar binecuvântare și putere și sprijin din cer și de pe pământ vă dau pentru lucrul cel nou de la Maluri. Fiți o inimă toți cei puțini pe care Eu, Domnul, Mă sprijin la lucrul cel sfânt pentru arătarea grădinii de rai peste locul în care Eu, Domnul, am coborât acum șaptezeci de ani și am stat pe piatra casei și Mi-am început prin trâmbița Verginica slava cuvântului Meu peste pământ ani de-a rândul, după ce multă vreme am pregătit-o pe ea ca să Mă țină și să trec prin ea cu cuvântul gurii Mele, și care vine pic cu pic la arătare și va strânge laolaltă sufletele iubirii de Dumnezeu, sufletele care așteaptă, fiilor, iar voi cereți Tatălui să sprijinească truda voastră cu vreme prielnică pentru lucrul de acolo, o, dar nu vă temeți de frig, de nimic să nu vă temeți, căci toate vin și se așează frumos și cu slavă mare, iar Eu sunt la cârmă, sunt lângă voi și v-am învățat în ziua aceasta pe voi să Mă țineți lângă voi și să nu uitați aceasta în toată vremea lucrului vostru cu Mine pentru slava Mea cu voi, fiilor.

O, am de lucru cu îngerii Mei să liniștesc limbile celor ce dau să clatine credința unora dintre cei ce s-au alăturat și n-au vegheat să nu ia de la șarpe sfat pentru credința și ascultarea lor. Vom căuta să mai smulgem din foc pe cei care Mă vor primi să-i povățuiesc, ca să învețe să aibă doică pentru ei, căci cei după trup se dărâmă unii pe alții ca Adam și Eva, pierzând pe Domnul și raiul și credința, iar cei după duh născuți au doică și cresc pentru Mine și rămân ai Mei și vor fi numărați cu cei cărora li se va împărți bucuria cea mare când va veni odihna, după ce lucrul Meu cu voi se va sfârși cu slavă și îl vom dărui Tatălui, de la Care vom primi premiul alergării, mângâierea, marea și multa mângâiere, o, fiilor. Amin, amin, amin.