Utilizarea acestei pagini se supune Condiţiilor de utilizare a site-ului.


Cuvântul lui Dumnezeu la Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil



Sosește Domnul, și Se vestește pe Sine Însuși la porți și intră cuvânt în cetate și găsește străjuire și primire, că e zi de sărbătoare îngerească, și îngerii străjuiesc și Îl slăvesc pe El.

Mai întâi, pace la porți, pace vouă, celor din porți, care-Mi faceți primirea în cetate și în carte! Și sunt cu cei din cer aici deasupra și suntem așezați cerește, frumos și slăvit, și suntem slava celor strânși laolaltă aici, acum, în staulul pregătit de sărbătoare și petrecem clipe de dragoste cerească, Domnul cu voi, și cu sfinții Săi veniți la voi.

Am ocrotit și ocrotesc pe cei aflați pe cale spre izvor ori de câte ori pornesc spre Mine ca să le dau din cer și să-i învăț să-Mi fie și să-Mi rămână fii, și vor putea aceasta numai dacă sunt și vor fi ca Mine, blânzi și smeriți cu inima și păstrându-se așa în toată clipa prin orice stări ar trece, în orice încercări s-ar afla, și spun acum aceasta că văd ca un Dumnezeu, văd cât de greu îi este celui ce-și alege pe Domnul de cale și de viață, și cât de greu îi pare să se păstreze cald la inimă, prielnicie găsind în el dragostea de Dumnezeu și de frați.

Fiilor, fiilor, ne întâlnim aici în zi de sărbătoarea îngerească. Pace vouă! Eu pacea inimii v-o doresc, și vă dăruiesc cu ea, căci firea îngerilor alege cu cei blânzi și smeriți cu inima. Încep cu o povață, vă dau povață sfântă: o, fiți cu veghe mereu, ca nu cumva să vă lăsați inima spre încordare, chiar dacă de la voi sau din părți vine pricina care v-ar înăspri inima și simțirea ei, căci Duhul lui Dumnezeu nu vă mai poate lucra, nu mai are popas în voi și pentru voi când vă aspriți cu rece în inimă. Vine răceală și mai mare apoi, și vine apoi răutatea inimii și sunteți apoi în stare să faceți rău celor de care vă nemulțumiți sau vă dezamăgiți, căci așa îl lucrează satana pe omul nemulțumit, pe cel ce se tulbură ușor, pe cel fără de iubire și de veghe pentru ea, pe cel fără de umilință, fără de răbdare, și vă cade satana de pe calea care vă ține ai Domnului pe voi și vă trage pe calea lumii, pe care omul se pierde din Dumnezeu și e în stare de orice răutate apoi, ca și satana.

O, pace vouă, celor adunați cu Mine aici, fiilor! Cu povață de viață și cu simțire îngerească M-am așezat cu voi la masă de sărbătoare acum. O, nu uitați de Mine, Eu sunt blând și smerit cu inima și de aceea sunt veșnic și sunt Cel veșnic, fiilor. Se golește omul de puterea cea de sus în el când inima lui se încordează, se încrâncenează. Voiesc să pot Eu în voi, nu voi. Cel ce poate el, acela se desparte de Mine ca să poată el în el și pentru el, și nu Eu. Eu sunt blând și smerit cu inima și nu fac voia Mea, ci voia Tatălui o fac, măi fiilor, iar Tatăl este Cel ce poate întru Mine. O, ce frumos, ce sfânt vă învăț ca să știți apoi cum puteți să fiți ai lui Dumnezeu. Nimic nu i se pare omului mai greu ca și aceasta, dar ca să nu fie al Domnului i se pare așa de ușor, așa la îndemână, fiilor. Stau îngerii și sfinții numai ochi, numai urechi la cuvântul Meu de peste voi. Ei nu au voia lor, iar lucrul lor este să dea de la Dumnezeu omului, iar prin aceasta să fie păzit de căderea în cursele întinse de satana pentru cei ce se luptă pe calea Domnului, după ce ei și-o aleg pentru ei.

O, veniți la Mine și vă voi învăța, fiilor! Iubirea de Dumnezeu îi face omului dulce viața, dulce inima, dulci simțirea și lucrarea. O, nu tot așa este și cu cei ce se iubesc pe ei înșiși făcându-și voia. Aceia sunt încordați și sunt neliniștiți, nemulțumiți, sunt în tot felul, căci pentru voia liberă, pentru neascultare, pentru nesupunere spre creștere, pentru necredință apoi, o, trebuie să lupți să le ai și să le lucrezi peste tine și să te împotrivești prin ele cu orice preț asupra celor cărora te-ai încredințat ca să fii cu Dumnezeu și cu veghe peste tine și ca să poți aceasta. O, fiule, pentru voia liberă trebuie să minți, să te fățărnicești, să învinuiești fără temei, să tragi jos din cinste pe cei pe care ajungi să-i urăști că-ți umblă la purtarea ta ca să ți-o ajusteze sau să te ocrotească de căderi în dureri, de curse diavolești, de lovituri, de plata pentru greșeli.

O, ce urât este în lume, ce urât cu lumea, ce urât, fiilor, ce urât! Peste tot este împiedicat binele. Peste tot sunt inși care aduc neajunsuri, fiind ei împărțiți între scopuri necurate. Cine să-i învețe pe oameni libertatea, iubirea de Dumnezeu, inima curată, statornicia și lucrul credinței nefățarnice? O, și în rai a fost omul în stare să părăsească voia Mea pentru voia sa, să gândească mai întâi la el, și numai apoi la Dumnezeu, după ce se răcise de Domnul.

Fiilor, fiilor, nu pot să nu vă spun că omul fără dragoste între el și Dumnezeu este om păcătos, se dă păcatului, de care are el dragoste, dragostea cea omenească, și care cu păcat este numită dragoste. Omul care iubește păcatul este om fără dragoste, căci dragostea înseamnă numai Dumnezeu. Când dragostea dintre oameni nu este Dumnezeu ei sunt lipsiți de dragoste. Luați aminte, luați aminte, că mari cuvinte și mari povețe vă dau. Am voit și voiesc să fac îngerilor bucurie când ei văd cum vă învăț viața cea îngerească și tânjirea după ea. E văzduhul țesut cu sfinți și cu îngeri și stăm deasupra cu mare sărbătoare în ziua aceasta. Cei din cer se întrepătrund și nu-și taie calea sau statul unii altora, și numai frumusețe este în firea celor cerești.

Avem la masă îngerească petrecere dulce prin darul milei Mele. Închinăm masă de pomenire celor ce așteaptă scularea, învierea, fiilor. Odată cu Noi și cu voi sunt și ei aici, la masa dragostei îngerești și-și înțeleg lucrarea, căci ei se roagă pentru voi, iar voi pentru ei, și iată chemarea la masă pentru ei. Toți vă privesc și vă numesc ca și pe Mine, izbăvitorii lor. Aici se pune masă de pomenire după voia Mea și a lor, după cum încap în cer jertfa dragostei și mila.

Fiilor, fiilor, ori de câte ori sosesc aici cu sfinții ne facem primirea unii altora, voi Nouă, iar Noi vouă, căci cetatea aceasta este și a Noastră și a voastră și e minunea coborâtă de la Dumnezeu pe pământ aici, și spun aceasta ca să știți mereu pe ce pământ stați, și câtă datorie sfântă trebuie să dovediți, și câtă așezare din zi în zi tot mai mare vă trebuie, căci voi lucrați cu cei din cer, fiilor. N-are lumea din jur cum să priceapă acoperita Mea taină cu voi, căci ochii celor din jur sunt ținuți să vadă, și chiar și mintea să înțeleagă, fiindcă omul este nefăcut, nu are facerea Mea peste el, și nici nu caută s-o aibă, de vreme ce nu știe ce înseamnă Dumnezeu și ce înseamnă omul. Voi însă ungere aveți de la Duhul Sfânt și știți tot ce Eu vă dau să știți, și ce nu știu oamenii, chiar dacă ei vă văd pe voi atâta de firești, ca pe niște oameni de rând. O, și nu știe și n-a știut nici măcar poporul cel credincios cuvântului Meu de peste voi, nu știe și n-a știut să vă priceapă și să înțeleagă taina Mea cu voi, binele pe care dau să-l aduc pe pământ prin voi și peste oameni, fiilor.

Mai mult nu pot să spun, căci oamenii n-ar avea sfiala aceea sfântă și cumințenia cerută de Domnul pentru cei curați cu inima și lipsiți de duhul fariseilor sau al iudelor, că mulți au dat să vă iubească, iar acum vă grăiesc de rău, aruncă vină spre voi, gândesc omenește și după mintea lor, înțeleg strâmb din pricina orbirii lor, care vine de la dorințe, și din pricina neumilinței de duh, fiilor. O, i-aș învăța pe toți dragostea Mea, aplecarea, fiilor, căci Eu M-am aplecat mereu, ba chiar și lor de atâtea ori, ca să-i învăț și pe ei aplecarea, dar n-au învățat, și s-au dus în lume, s-au dus, fiilor, iar lumea este urâtă, este pocită, este murdară și vicleană, este fără Dumnezeu lumea, măi fiilor, iar ei s-au dus printre cei fără Dumnezeu în ei, s-au dus să ia de la ei, că au pierdut temerea de Dumnezeu și i-a pierdut pe ei mintea lor, inima încrâncenată și neaplecată i-a pierdut pe ei. Dar vom netezi la loc toate golurile și nu va fi cum spun ei după dorința lor de a cădea mulți așa cum ei au căzut, dar dacă ar mai fi de căzut ar cădea cei care ar face ce au făcut ei, căci și-au spus unii altora nemulțumirile și s-au slăbit așa unii pe alții, scriindu-li-se păcat grăirile dintre ei pe furiș împărtășite, numai că au uitat și dau încă să uite că vor plânge și le va fi dor cu usturime de locul lor de lângă Mine și de lângă voi, mai ales că nu încetează să greșească așa cum au greșit, cu duhul judecății, căci cei neumiliți sunt îndrăzneți, și nu-și privesc greșelile lor, pentru care le trebuie vederea cea din Dumnezeu în om.

Mă doare, Mă doare, fiilor, că și din cei ce vin în sărbători la izvor nu dau să se așeze frumos și să se lepede de omul lor cel vechi și de obiceiul cel urât al multor purtări, de care nu se vindecă chiar dacă vin, chiar dacă aud rugile Mele de peste ei. I-aș ruga să nu se joace de-a mersul lor cu Dumnezeu, că nu oricum se cheamă mers orice fel de mers. I-aș ruga cu îngerii și cu sfinții să iubească după adevăr duhul rugăciunii, că mult le lipsește aceasta lor. O, e prea mare minune să se roage omul când el se așează să se roage și să primească apoi și să aibă ceea ce cere în rugăciune, că omul trebuie să împlinească apoi ceea ce el cere să aibă de la Dumnezeu.

Glasul îngerilor sărbătoriți în ziua aceasta se aude în Mine așa cum Eu, Domnul lor, Mă aud în ei, în cei ce nu au voia lor, de vreme ce ei sunt hărăziți să fie voia Domnului între cer și pământ, și iată ce dulce răsună glasul lor.

— Străjui-va îngerii Domnului împrejurul celor ce se tem de El, și aceasta este voia pe care o avem de la Tine s-o împărțim, Doamne, iar cei ce sunt ai Tăi trebuie să știe cum să fie ei când se așează la rugăciunea spre Tine și spre cei din cer, căci gata sunt cei din cer împrejurul celor ce se tem de Domnul ca să-i ajute pe ei la cererea lor. O, ce să ceară ei? Pe Tine să Te ceară, și nimic fără Tine să nu fie și să nu facă ei în gând sau în faptă, că pe pământ e numai primejdie clipă de clipă, și numai rugăciunea care este rugăciune ferește de primejdie și aduce paza cerului pe pământ lângă om.

Dar voi, cei ce luați de la Domnul cuvânt, o, măsurați cu măsură dreaptă, ca să nu rămâneți datori Domnului. El vă dă cuvânt și toate prin cuvânt. Dați și voi Lui, că asta înseamnă să fiți cu Domnul și să lucrați Lui, ca și noi, cei din cer, căci cerul și pământul au nedespărțire în lucru, iar Duhul Sfânt unește și făptuiește, precum este scris. Așadar, împrejurul Domnului stând, așa să străjuiți, ca și îngerii din cer pentru voi străjuind, iar temerea de Dumnezeu este nedespărțirea de El, și apoi iubirea cea pentru El, numai pentru El, numai pentru Tine, o, Doamne, ca să fie omul, și nu să cadă ca și Adam, care Te-a uitat dacă nu s-a mai temut, căci a lucrat fără Tine în rai, și Te-a uitat apoi și pe pământ atâta vreme, Doamne. O, slavă Ție de la noi în ziua aceasta, și pace de sus peste cei strânși la izvorul Tău de cuvânt aici! Amin.

— Mângâieri ne împărțim, o, îngeri slujitori, iubiții Mei. Am fost întâmpinați aici cu serbare pentru voi. Aici suntem primiți și slăviți și împărțiți apoi.

Aducem mulțumirea bucuriei noastre de la cei ce au venit și au luat din cer acum, și dăruim pază cerească la întoarcerea lor acasă și-i rugăm pe ei să arate celor din cer că iubesc pe Domnul, că iau de la El și că împlinesc povața Lui de peste ei.

Am de așezat în carte cuvânt scris pentru lipsa măsurii dreptății lucrurilor înăuntrul bisericii din lume în neamul român. Dau să uite cei ce stau mari în mijlocul turmei că musca se așează și pe creștetul împăratului, și pe cel al argatului, ca și la masa acestora, că musca nu poate fi oprită să zboare și să păteze oriunde ar vrea ea să se așeze, numai că cei ce stau mari peste biserică își arată fățărnicia că pot ei să judece pe cele ale turmei, dar Dumnezeu știe ca Dumnezeu, nu ca omul cel de deasupra, atât de slab și de mărginit lucrul judecății lucrurilor. O, ce vor face ei dacă vor tot da în lături Scripturile și povețele din ele? O, cine sunt ei? Cui slujesc așa cum lucrează ei? O, cine sunteți voi? - îi întreb Eu, Domnul. Am de lăsat cuvânt scris în carte peste biserică, fiindcă iată-i, leapădă învățătura cea pentru ea.

Fiilor, fiilor, ați trudit și ați așezat sărbătoare și petrecere cerească aici. Bucuria pe care o faceți voi celor din cer și celor de pe pământ oaspeți aici, în cetatea Mea cu voi, să se întoarcă la voi, ca să avem unii de la alții, că datori suntem unii altora cu iubirea și cu bucuria cea pentru ea, iar Tatăl ni le înmulțește nouă.

Fiți rugători ai rugăciunii neîncetate, căci toate vi se pun rugăciuni, fiilor: mersul în slujba cerului, lucrul lucrat pentru așternutul Meu cu voi și cel pentru sărbători, mintea care slujește lucrurilor Mele cu voi, văzul, auzul și lucrul lor pentru Domnul, toate sunt rugăciuni, toate pregătiri pentru rugăciuni, iar duhul care se roagă, o, să nu înceteze nici o clipă, fiilor, că Eu am vestit vremea aceasta încă de acum două mii de ani că va veni, că precum picioarele te poartă spre locul îngenuncherii și al întâlnirii cu Domnul prin rugăciune, tot așa rugăciunea te poartă spre Domnul, și pe Domnul spre tine.

Nedespărțire am de voi, fiilor. Așa să aveți și voi de Mine, că lucrul vostru cu Mine e mult, e măreț, și se așează chiar dacă greu este de înțeles și de văzut zidirea lui.

Cobor aici acum deasupra creștetului fiecăruia mâna Mea și mângâi la fel, dar meritele se deosebesc, fiilor.

Ridic acum la cer sărbătoarea și o așez spre mărturie cu toată vederea ei de jos și de sus.

Cuvânt de pace las. Pace vouă! Așez peste sărbătoarea aceasta și peste cuvântul ei numele Meu.

Iisus Hristos.

Pace vouă! Pace vouă! Pace vouă! Amin, amin, amin.

21-11-2017

Cuvântul lui Dumnezeu la Sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir



Pace vouă, pace vouă, fiilor! N-am unde să mai rostesc această urare, acest salut sfānt, n-am unde, decāt aici, la voi, unde sunt primit, unde Īmi deschideți cānd vin să vă grăiesc și să-Mi las īn carte cuvāntul īn vremea aceasta a Mea cu voi. Stau deasupra cu oștiri cerești ori de cāte ori Mă aștern cuvānt peste voi ca să-l īmpărțiți voi apoi, să-l scrieți și să-l īmpărțiți spre hrană și spre māngāiere, fiilor. Māngāiere caut și Eu, căci sunt Cel ce am zidit omul, ca să Mă māngāi cu el l-am zidit, dar el Mi-a īntors spatele și și-a ales altă māngāiere, altă viață decāt cea pentru care Eu, Domnul, l-am zidit pe om.

Fiilor, fiilor, am stat tainic, am stat acoperit acum zece zile cānd au venit aici la voi și v-au privit de aproape cei ce stau la locurile de cārmuire pentru acest oraș, Pucioasa. V-am dat povață să-i primiți frumos și să-i așezați la masă și la petrecere frumoasă și să le dați lor de știre lucrarea Mea cu voi aici, pe acest meleag. Am privit tainic īn inimile lor, mai ales la inimioara cea mărturisitoare īntre ei, și pe lāngă a cărei gură s-au strāns īngerii Mei ca să-i asculte mărturisirea despre Mine și despre voi și s-o ducă la cer, căci la īnceputul Meu cu voi aici ea v-a fost mult aproape și v-a īmbrățișat cu inima ei și v-a crezut cuvintele prin care īi descopereați taina Mea de aici, iar astăzi ea vede īmplinirile spuse de voi de pe atunci că se vor ivi. O, și au fost unii din ei plini de fiori și de māngāierea cea de la voi pregătită lor pentru vizita lor aici, strānși laolaltă īntr-o voință și o așteptare toți ca să poposească la voi.

Vreau, fiilor, să Mă apropii și să ridic la rang īnalt acest oraș al venirii Mele cuvānt pe pămānt acum, la sfārșit de timp, că am promis prin graiul gurii Mele că va fi cel mai frumos loc de pe pămānt acest oraș cu nume din Scripturi peste el. O, dacă voi veți fi crezuți de la Mine și iubiți pentru că sunteți ai Mei, Eu, Domnul, voi īmbrăca tainic acest oraș īn haină de basm ceresc pe vatra neamului romān, căci cerul cel de deasupra e plin de veghe aici și plin de lumini de sus, fiilor. Aș căuta să vadă ei mai deslușit taina Mea cu voi și slava acestui oraș, așa cum Noi o vedem de sus că este ea, și voi privi inimile lor și credința lor īn cele spuse de Mine, căci vă am aici pe voi, și am cetatea cuvāntului Meu pe vatra aceasta și curge din gura Mea cuvānt ca rāul, din care apă ud pămāntul cu īnvățătură sfāntă și cu duh de īnviere peste om, că Mi-am ales pămāntul și neamul romān vatră și popor acum, la sfārșit de timp, că două mii de ani am așteptat făgăduința Tatălui că-Mi va găti această țară ca să fie ea țara venirii Mele cuvānt pe pămānt la sfārșit de timp, și iată īmplinirea, fiilor.

M-a alungat, M-a răstignit, M-a micșorat de tot poporul Israel, că n-a putut să īnțeleagă și să primească pe Fiul lui Dumnezeu peste el, iar Tatăl M-a māngāiat atunci și Mi-a dat pămāntul romān, īn care flacăra Duhului Sfānt se va aprinde și-Mi va da primire și găzduire și ucenici cu credință de la Mine īn ei, și iată, făgăduința Tatălui este acum māngāierea Mea, ca și credința voastră, o, ucenici ai Mei micuți, dar mari după har, fiilor.

Am binecuvāntat tainic īntālnirea voastră de acum zece zile cu toți cei de la cārma cetății, și tot rodul acesta se va vedea, iar voi fiți cu grijă să fiu īmplinit īn voi, ca să puteți pentru Mine și pentru mulți, fiilor, să puteți din partea Mea, că măreață este lucrarea Mea cu voi, chiar dacă această măreție este acum sub văl.

O, voi sunteți apăsați de griji, de osteneală, de neputințe, fiilor, dar iată, vine și se apropie sărbătoarea cea cu strāngere la izvor și avem nevoie de putere pentru toate cāte aveți de pregătit, iar Eu, Domnul, vă umplu de har, stau aproape aici, cu voi, vă ajut, vă alin, vă īnvăț, și nu mai este pe pămānt un loc mai dulce, mai minunat ca și aici, unde Eu, Domnul, sunt și lucrez cu voi și Īmi desăvārșesc biserica Mea cea purtătoare de Dumnezeu īn mijlocul ei, căci voi ați īnțeles voia Mea, fiilor, iar Eu vă mulțumesc vouă cu bucurie și cu aplecare și cu māngāiere, că iată, alții de pe pămānt nu pot atāt de mult cu Dumnezeu, de vreme ce atāt de mult īși au ei grijă de viața lor, de starea lor, și mai ales de păcat, căci viața cu păcat īn ea a oamenilor M-a pus pe Mine pe cruce acum două mii de ani, și nu de altceva am fost dat crucii atunci.

O, fiilor, v-am găsit plăpānzi, dar am īncă să așez īn carte spre trimitere binecuvāntarea Mea peste cei care cu inimile sunt porniți, iar cu pașii lor pornesc curānd și vin la masă aici, cu voi și cu Noi, cei din cer, īn zi de serbare a īngerilor. Le binecuvintez călătoria la toți cei care vor porni spre izvorul Meu de cuvānt aici, și le dau lor oștiri de īngeri īnsoțitori și călători pe cale cu ei și-i rog pe toți, īi rog să fie frumoși și acum și atunci, tot mereu, că frumos este drumul Meu pe pămānt cu cei ce cred venirea Mea de azi cuvānt de naștere de sus a omului credincios, dar și cei necredincioși vor ști și vor auzi și se va īntāmpla minune cerească, fiindcă dragostea Mea pentru om este milă acum, dacă și omul va afla și va avea milă de Mine, de răstignirea Mea cea pentru el și de plānsul Meu cel prelung după om, ca să-l trag de la satana la Mine și să-l golesc pe satana de bucuria pe care omul i-o aduce necălcānd el cu umbletul lui pe calea Mea.

Fiilor, fiilor, e ceata mucenicilor cu Mine la masă la voi, iar mucenicul Dimitrie aduce vouă cuvinte sfinte spre māngāierea voastră și a duhului lui și a sfinților toți, căci așa este māngāierea, și ea se face cuvānt, fiilor.

— O, sunteți plăpānzi īn ziua aceasta, dar Domnul vă īntărește pe voi la lucrul Său cu voi, iar eu din mijlocul cetei mucenicilor vă aduc pe masă duh de nădejde că Domnul Se desăvārșește mult și tot mai mult pe acest meleag sfințit, și de jur-īmprejur, pānă va cuprinde īn slava Sa țara și pămāntul romān, de la care vor lua lumină popoare multe, precum este scris, iar Noi, cei din cer, umblăm cu Domnul oriunde merge El și privim pe hartă, și după ea mergem și desăvārșim īmpliniri.

Tărie dă-le, Doamne, și mereu să lucrezi la ea, și la credința celor ce se vor māngāia de la slava aceasta a Ta cu ei, căci cuvāntul Tău se īmplinește negreșit, și toți cei necredincioși vor lăsa sulițele īn jos și-și vor īnțelege īnfrāngerea, și biruința Ta apoi, căci Tu ești Mielul, ești Biruitorul, o, Doamne. Amin.

— Da, biruința Mea este prin credința voastră, sfinți iubiți ai Mei, și a celor ce vor crede ca și voi, cei īn cer locuitori, și, iarăși, ca și voi, fiilor purtători de Dumnezeu pe pămānt, și va crește credința īn mulți, și mulți vor īnțelege taina Mea cu voi pe vatra neamului romān.

Binecuvāntat să fie īnceputul și sfārșitul pregătirii sărbătorii īngerilor, iar voi, fiilor, fiți harnici, căci lucrul vostru este cu cerul, chiar dacă pe pămānt lucrăm. Vă alin, vă īntăresc, vă dau har și pricepere și stau cu voi īn toată vremea pregătirii sărbătorii care ne va īntālni aici cu cei ce se vor strānge sub slava Mea cu voi.

Cetele de īngeri primesc porunca Mea acum să aducă cu ei la masă de pomenire pe cei ce așteaptă īnvierea și ridicarea lor, căci li se va face aici pomenirea cea de toamnă, fiilor.

O, cereți Domnului puteri īn lucrul vostru cu El. Cereți, ca să vă dau, fiilor. Toți uniți și frați īn lucrul cel pentru Mine, așa să lucrați, și cu dăruire să lucrați, iar pentru ea, dragoste, fiilor.

O, este nevoie mereu de māngāiere de la voi la Noi, și de la Noi la voi, căci duhul māngāierii l-am promis Eu celor ce rămān cu Mine și īntru Mine, și celor cu care Eu rămān pentru dragostea lor de Mine. Duhul Sfānt Māngāietorul este Cel ce Se face māngāiere de la Noi la voi, și de la voi la Noi, o, fiilor. Amin, amin, amin.

08-11-2017

Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea Sfintei Cuvioasei Parascheva



Fiilor, fiilor, sunt Dumnezeu-Tatăl. De-a dreapta Mea am pe Fiul Meu Iisus Hristos, iar Duhul Sfânt Ne ține nedespărțiți, unul în celălalt Ne ține și lucrează din unul în altul și face lucrarea lui Dumnezeu prin sfat, ca și la începutul facerii când lucram în sfat și zideam cerul și pământul, văzutele și nevăzutele, precum este scris.

O, pace vouă, pace, fiilor! Pun pe masă la voi cuvântul Meu de Tată și zidesc în voi pacea, că nu au timp ranele de peste voi să prindă coajă și se așează unele peste altele din toate părțile mereu, și toate peste mersul cel greu al Domnului prin voi, toate peste povara Domnului, sub care ați fost așezați. O, ce este de făcut cu cei ce vă doboară mereu puterea cea pentru Domnul, mereu pacea, de care este atâta trebuință peste voi pentru mersul Meu cel greu de azi?

Fiilor, fiilor, liniștea de aici și Duhul Domnului de aici sunt mereu amenințate, iar voi suferiți apăsări. Toate se sparg în porți, și nu s-a înțeles pe de-a întregul această spusă a cuvântului lui Dumnezeu. O, până când? Mă întreb în sfat cu Fiul Meu, până când voi așa zdrobiți, așa pândiți ca să vă fie doborâte puterea, pacea și nădejdea, pe care Noi le așteptăm să vă fie întărite și puse în slujbă pentru cele de sus?

E sărbătoare între sfinți, iar ceata mucenițelor se bucură în ziua aceasta pentru ziua biruinței cuvioasei Parascheva, căci ea a biruit pentru credință și a câștigat cerul cel mult dorit de ea și a fost așezată în ceata sfintelor cuvioase și are lucrare mare peste pământul și neamul român, pe care vatră i-au fost așezate trupul și slava, iar în zilele de serbare stă Domnul cu voi la masă de cuvânt, fiilor, și vă dă din pacea Sa ca să puteți purta poverile care sunt de purtat, și cele ce se așează peste voi din pizma diavolului, rane și încercări fel de fel, căci diavolul se uită și vede misiunea voastră cu Dumnezeu și n-are pace, n-are liniște până nu umblă să vă stoarcă de puteri, cu nădejdea că nu va pierde el biruința cea mult așteptată asupra Celui ce a făcut cerul și pământul și omul și toate văzutele și nevăzutele facerii lui Dumnezeu.

E Domnul cu voi aici mereu, fiilor, iar aceasta să vă fie vouă nădejde tare în încercări, în lovituri care se încearcă cu voi, căci am stat și am ascultat acum două săptămâni toate cuvintele de amenințare răsturnate peste voi. N-ați fost singuri sub acest cutremur, și ați fost cu Noi, cu Domnul, fiilor, și se pune întrebare din cer pentru cel ce-și răstoarnă peste voi nemulțumirea cea de la mărirea de sine, cum pot, oare, cuvintele ambițioase și deloc cântărite, o, cum pot, oare, prin puterea lor cea rea să aducă răcoare și descătușare în sufletul care le rostește, în timp ce face cu ele rane proaspete, lovituri ca de sfârc de bici, atâta neliniște așezând acolo unde ele lovesc? Pot ele însemna o biruință celui ce le rostește?

O, s-a consumat cutremurul în clipa aceea, iar apoi voi ați rămas o vreme ca după un bombardament pe timp de război. Am căutat pe lângă voi cu pază, cu lucru în Duhul Cel de sus, și am voit să vă vindecăm rana, să vă înseninăm pentru lucrul așezat peste voi, căci sarcini trebuie mereu să purtați, fiilor. O, nu vă mirați că luăm în grăire clipa aceea. Am așteptat masă de cuvânt aici cu voi ca să lăsăm cuvânt scris de luare-aminte a celor ce au fost gătite și rostite peste voi ca din gură de dușman aprig, un fiu pe care Eu, Domnul, am pus ungere să fie, și pusă aceasta în slujba Mea, dar nu, n-a fost păstrată pecetea Mea și lucrul cel prin ea, și a fost smulsă și dată în lături, iar acum, iată, putere de amenințare iese din gura celui ce trebuia să-l am până la capătul drumului servul Meu, și nu ceea ce a ales el să fie apoi, după ce s-a despărțit de calea cea de azi a Domnului cu voi. Voi însă ați rămas cu Noi, cu Tatăl și cu Fiul, și avem pe Duhul Sfânt, Care Ne leagă și Care unește cerul cu pământul, iar voi Ne sunteți cărare pe pământ, și iată ce vă spune Tatăl:

Voi sunteți cei biruitori, voi, fiilor, fiindcă mai mare este Cel ce este în voi decât cel ce este în lume dar nu-L cunoaște pe Dumnezeu, căci cine cunoaște pe Dumnezeu ascultă de Dumnezeu.

Fiilor, fiilor, vă învață Tatăl din Scripturi cum Se cunoaște Duhul lui Dumnezeu în acest timp al Meu cu voi. Este scris că orice duh care mărturisește că Iisus Hristos este venit în acest cuvânt este Duhul lui Dumnezeu, și orice duh care nu mărturisește că Iisus Hristos este acest cuvânt nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui antichrist, despre care este scris că vine și este în lume.

O, fiule care n-ai stat sub greul Meu și ai fugit de la Mine spre lume, tu zici că ai credință în acest cuvânt, dar când lovești atât de crunt crezându-te puternic ca să lovești calul și ca să cadă călărețul de pe el, când ieși în calea celor ce poartă pe Domnul ca să le faci dureri, o, cum se mai cheamă credința ta? Cum te mai simți? Pentru, sau împotriva lui Hristos, Care merge din greu prin vremea aceasta grea? Este scris în Scripturi cuvânt dureros pentru cei ce s-au făcut defăimători, lovind din părți: «Dintre noi au ieșit, dar nu erau de-ai noștri, că de-ar fi fost de-ai noștri ar fi rămas cu noi, dar ca să se arate că nu sunt toți de-ai noștri de aceea au ieșit». Și vine diavolul în fața tronului Treimii Dumnezeiești și-și cere dreptatea, partea sa de dreptate, iar Dumnezeu trebuie să-i dea un răspuns, dar mai întâi trebuie să dăm răspuns celor care se luptă din părți cu duh aspru ca niște dușmani puternici, iar Eu, Tatăl, spun pentru ei:

O, nu se poate să zidim poduri între Noi și ei, nu. Nu se poate asfalta de către Noi sau de către voi drumul pe care au apucat ei, căci este drum strâmb, făcut de cei care au plecat din mijlocul poporului cuvântului lui Dumnezeu. Orice ajutor de la Noi sau de la voi spre ei s-ar face jar care i-ar arde de tot, dar ei nu știu să socotească așa. Iată-i, au lăsat în urmă durere și rușine, mame rămase cu capul în jos, cu ochii în pământ, cu rușinea pe obraz, cu inima zdrobită și rușinată înaintea poporului Domnului și a lumii, și care se vede acum, vede lumea și se întreabă de cei ce s-au unit fără de nuntă, și lumea asta știe să zică.

O, duci viață grea dacă te-ai despărțit de Dumnezeu cu viața ta, da, fiule neascultător de Dumnezeu și de părinți și de frați, și fă acum deosebirea între unul care ascultă și unul care nu ascultă și care aduce bucurie lui satana. O, dacă n-ai voit să asculți, cum să nu te înșface satana ca pe un nemulțumit care-și face voia sa? Ce vină are Dumnezeu pentru această nemulțumire a ta? Domnul te-a învățat ca un Părinte, dar tu n-ai ascultat, că te-ai luptat și te lupți să dai în Dumnezeu, să nu mai crezi că Domnul este Dumnezeul acestui popor hrănit cu glasul Tatălui și al Fiului, și te-ai luptat și te lupți să-i învinuiești pe cei cu care Ne purtăm să așezăm pe pământ împlinirile cerești. O, nu te-am trimis Noi să te duci unde te-ai dus, ci te-ai dus tu, și-ți este greu acum fără grija Mea cea pentru tine. O, nu poți trage la vină pe cei de la care ai aștepta să-ți asfalteze drumul strâmb, pe care ai apucat. Ar da satana cu foc după Domnul dacă ar da binețe celor fugari, și care s-au făcut potrivnici cu fuga lor de la Domnul. Așadar, cum își așterne omul așa se culcă, iar Domnul rămâne cu cei rămași și cu mâinile curate, căci ajutorul de la Mine este numai pentru cei rămași în lucru cu Mine și care stau între frați. Auzi?

Fiilor, fiilor, Eu, Tatăl, am grăit vouă pentru cei ce dau să dea în voi după ce s-au smuls de sub grija Mea de ei. Li s-a părut oțet vinul cel nou și au căutat după dulce și n-au știut, bieții de ei, că muștele care se îneacă în miere sunt multe, multe față de cele ce se îneacă în oțet, numai că vinul Meu este viață, nu moarte, nu oțet, ci viață pentru ucenici pe veci, pentru cei rămași cu Mine lucrând pe mai departe, după ce se deprind cu lucrul cel de la Domnul, că iată, dintre cei ce au făcut ucenicie aici și au primit din harul Meu știință și îndemânare să lucreze, ca apoi să sprijine pe Domnul, de la Care au luat în dar, o, iată-i, se duc calfe gata pregătite, se duc pentru bani, și n-au mai rămas în serviciul Celui ce prin har i-a îmbogățit cu pricepere, cu îndemânare, cu putere, cu sănătate, ca să lucreze apoi tot cu meșterul la care ei au fost pregătiți de lucru.

Eu, Tatăl, am grăit cu durere acum, dar cu nădejde pentru voi, fii ai venirii Fiului Meu la voi. O, întăriți-vă pentru El, dați poporului acesta pe Domnul și deslușirea cea întreagă a cunoașterii lui Dumnezeu, că tot timpul avem de așezat pregătire peste acest popor ca să învețe ei întreg, deslușit lucrarea uceniciei, Hristos cu ucenicii în lucru și statornicia lor apoi în Domnul, de la Care învață lucrare de ucenic, lucrare asemenea cu lucrul Învățătorului lor.

Iar Tu, Fiule Iisus, ești Cuvântul Meu, Cuvântul Tatălui, și am venit Eu, Tatăl, și am grăit lor ceea ce aveam să pun în carte, cuvânt rostit și scris, ca să aibă putere cuvântul, chiar dacă își închid ochii spre el cei peste care și pentru care am grăit și am trimis în carte acest cuvânt. Amin.

— Întărit este, Tată, cuvântul Tău între fii. Eu sunt Fiul Tău, iar ei sunt frații Mei cei mici. Ne-ai dat sprijin cuvântul Tău și Ne dăm putere unii altora ori de câte ori duhul cel potrivnic trage cu săgeata dureri peste cetatea aceasta, în care Ne avem staulul și lucrarea.

O, ce măreață este grăirea Tatălui peste noi, peste Mine și peste voi, fiilor ucenici ai Tatălui și ai Mei! Eu vă sunt Învățătorul, iar voi ucenicii care învățați de la Mine să lucrați, numai că toți cei care învață sub harul lui Dumnezeu trebuie să rămână în lucru cu El, nu să plece gata învățați ca să lucreze în lume și pentru lume și să le dea lumea ceea ce le trebuie, nu, fiilor, nu, că iată-i cum pleacă și se duc, calfe pregătite gata și lucrează pe alte ogoare, irosind pentru lume harul care i-a îmbogățit de la Domnul și pentru Domnul, dar ei și-au luat sculele și s-au dus de la Învățătorul lor și s-au dovedit împotriva Lui acum.

A bătut satana să intre înaintea Mea și să-și ceară drepturile după dreptate. Iată-l aici, la masa Mea de cuvânt, unde-Mi am scaunul și lucrul, aici am voit să-l aduc.

Te așez să-Mi spui aici ceea ce ai să-Mi spui, satană. Nu-ți îngădui să pitești ceva din cele pregătite să le aduci înaintea Mea. Așadar, aici, în mijlocul martorilor Mei îți ascult cererea. Ție îți zic, grăiește!

— Cer să-mi faci dreptate, Hristoase, că ești Dreptul Judecător. La prima venire a Ta acum două mii de ani ai avut dintre ai Tăi ridicați apoi împotriva Ta și au fost ei cei potrivnici, care au ieșit de la Tine. Ai spus în cuvântul Tău din vremea aceasta că antichrist stă și el între cei ce ascultă când grăiești și se scrie cuvântul Tău peste popor. Acum iar și iar au ieșit proaspăt dintre ai Tăi cei care au ieșit, iar eu spun despre acești potrivnici ai Tăi să fie numiți dușmani și antichriști. Așadar nu sunt ai mei acești antichriști? Nu sunt între cei ce vor fi trimiși la mine și cu mine în foc în ziua judecății? Nu sunt ei partea mea?

— Ai dreptate, satană, ei sunt împotriva Mea acum, ba Mă și lovesc, Mă și învinuiesc, Mă și amenință cu obrăznicie ca niște puternici asupra lucrului și a locului Meu de aici. Dar cine i-a îndemnat să ajungă ei antichriști, așa cum ceri să fie numiți? O, tu i-ai îndemnat, lucrarea ta este aceea care i-a lucrat pe ei potrivnici ai Mei. I-ai avut la mână prin neascultarea lor de Mine, prin nepocăința lor apoi și prin duhul de femeie. Pentru dorul de voie liberă, pe care tu le-ai tot îndulcit-o, ei au slăbit și au greșit, și s-au temut apoi, iar tu ai ticluit să-i tragi la deznădejde și la renunțare și i-ai golit de puterea de a se trezi și a-și vedea salvarea din cădere, iar acum Îmi ceri să-ți fac dreptate, să-i treci în cartea ta antichriști, numai că în casa Tatălui Meu, nu uita, sunt multe locașuri, iar dacă într-o zi li se va trezi conștiința ei pot să se căiască și să capete măcar iertarea, dar nu iadul pe veci, chiar dacă strălucirea pierdută de ei va sta peste ei pălită de tot, chiar dacă duhul lor va plânge de lipsa locului strălucirii ucenicilor care au rămas aproape cu Mine până la sfârșit. Așadar, nu poți să te socotești câștigător, și trebuie să ai și tu răbdare, așa cum și Eu am, căci dreptatea este alta, și spun așa: Fiecare va fi judecat în cele în care va fi găsit în ziua dreptății. Amin. Acum, du-te!

O, fiilor, o, fiilor, aveți grijă de învățătura Mea de peste voi, care vine să vă învețe ucenicia și cartea ucenicului, care lucrează apoi ca și Învățătorul său, așa cum și în lume omul primește o diplomă de calificare pentru o meserie aleasă de el și merge și o învață de la un meșter care stăpânește bine meșteșugul și tot lucrul lui. Iată, în ziua aceasta de serbare ne-a fost Tatăl cuvânt la masă și ne-a îmbărbătat, că așa este tata pentru fii. O, mare putere are cuvântul cel rostit, și de aceea Tatăl a venit și a grăit cuvânt cu putere, căci s-au rostit cuvinte răutăcioase, ambițioase acum două săptămâni peste voi, și era musai să se rostească asupra lor cuvântul lui Dumnezeu, al Celui Care este în voi, și este scris că mai mare este Cel ce este în voi decât cel ce este în lume, și care grăiește și el, dar nu din Dumnezeu, căci cel ce grăiește din Dumnezeu ascultă de Dumnezeu.

O, ascultați de Dumnezeu, de cuvântul Lui, hrăniți-vă cu el, voi, cei care pe cărările lumii umblând sunteți întâlniți de cei ce s-au făcut defăimători acum ca să vă tragă în jos și pe voi, așa cum numai Lucifer își încearcă lucrarea căderii multora din cei plăcuți lui Dumnezeu.

O, fiule încercat de îndoială dacă așa vrei, o, de unde știi tu că acela care-ți spune ție știre sau defăimare de frați, sau cuvânt pentru necredință, de unde știi că-ți spune adevărul? De ce, oare, nu-ți vine în minte să te gândești ce om mai poate fi cel care bârfește, cel care împarte intrigă, cel îndrăzneț până la cer cu defăimarea lui, cu lupta lui cea oarbă? O, cum de crezi așa de ușor în unul ca acela, în cel fără smerenie de duh, și care vrea să te tragă spre el și să fii și tu vinovat, să fii și să faci și tu ca el, nu numai el? Când ai să vezi cât ai greșit așa, o, ce ai să faci, ce timp o să mai ai să-ți ispășești vina, să îndrepți judecata minții?

Fiilor, fiilor, cereți sfinții să vă aducă de la Domnul ajutor, mijlocire, ca să nu greșiți așa, că e cerul plin de sfinți, numai să le dați de lucru pentru ca să fiți voi cu cei din cer, nu cu cei de pe pământ, care vă trag spre ei cu gelozie când ei sunt greșiți și părăsiți de Dumnezeu pentru faptele lor potrivnice Domnului și vouă. Iar în ziua ei de serbare între sfinți, cuvioasa Parascheva vă aduce și ea îndemn la veghe și creșterea credinței, fiilor, și ascultați acum ce vă spune ea:

— Din mijlocul sfinților Domnului vă dau îndemnul cel sfânt, îndemn spre iubire frățească vă dau. Priviți în voi și priviți-vă unii pe alții dacă aveți ca lucrare iubirea, dacă duhul frăției în Hristos vă lucrează și dacă lucrează între voi. Nu uitați de îndemnul Domnului că duhul iubirii dorește El să-l vadă peste tot în poporul cuvântului Său, iar pentru aceasta a așezat cuvânt în carte ca să fie împlinit, și a spus să fie frații pe potrivă stând unii cu alții în chiticelele formate din loc în loc, că altfel se ivesc dezbinări din pricina neasemănării între frați, a neascultării la fel toți, a lipsei de lumină între frați. E primejdios să stea împreună cei ce nu se aseamănă, căci intră aceia între cei uniți de Domnul, intră și despart de Domnul pe cei ce nu pot pentru iubire și pentru asemănare cu Domnul în iubire.

O, frați iubiți, căutați și iar căutați și luptați să împliniți cuvântul învățăturii Domnului pentru frăție plăcută Lui, că iată, diavolul se face luntre și punte să vă îndemne să ieșiți de la Dumnezeu cum că sunteți ai lui prin neascultare, prin neiubire, prin nerăbdare și prin câte alte puneri la cale de duhul lui cel rău, folosit de frații care stau împreună. O, nu mai e loc de pustie, nu mai e aceasta pe pământ pentru ca să nu greșiți între voi stând în grupări frățești, iar calea s-a tot strâmtat, și voi sunteți cei de azi ai cărării tot mai strâmte cu Domnul și pentru Domnul, Cel strâmtorat de peste tot pe pământ cu ai Săi, dar plata celor biruitori în vremea aceasta e cu mult mai mare ca a celor ajunși în cer prin vreme, numai dacă merg ei pe cale până la ziua biruinței.

O, nu este cu folos să stea împreună cei ce nu se înțeleg frumos și cu iubire ca între cei din cer, și cu pocăință pentru tot ce ar putea ei greși ca niște oameni. Scade la Domnul cel ce judecă fapta fratelui său sau primește pe cel ce judecă din unul în altul pe frați. Priviți în cuvântul Domnului, priviți tot timpul și faceți cu el lumină între voi peste tot pe unde sunteți sau lucrați sub harul Domnului, sub numele Domnului. O, lăsați-vă ajutați, lăsați-vă știuți și vindecați, și apoi cămășuță curată mereu. O, ce ușor se simte cel care lucrând, se murdărește pe mâini, pe față, pe cămășuță și se duce apoi și se spală și-și ia cămășuță curată și se odihnește în așternutul său mulțumit cu Domnul pentru toată truda sa! Tot așa și sufletul se simte ușor ori de câte ori el se spală de orice l-ar păta sau l-ar unge cu cele nepotrivite vieții de sus în om și-și ia cămășuță curată, înnoire mereu, curățire mereu în numele iubirii, al păcii, al credinței, prin care omul este cu Dumnezeu.

O, împuternicește, Doamne iubit, cuvântul meu peste poporul Tău și dă-i rodire sfântă, iar duhul meu s-a bucurat punând și eu pe masă aici îndemn sfânt pentru ei. Amin.

— Tot cuvântul cel din cer are putere prin Mine, numai să-l prețuiască și să-l urmeze cei ce vor cu Mine până la sfârșit ca și sfinții care sunt acum cu cerul.

Eu și Tatăl Ne-am așezat în carte acum între voi și cei ce vă tulbură pe voi, între Mine și satana apoi, iar cuvântul Domnului este cel ce biruiește, fiilor. O, nu uitați, Cel ce este în voi este mare, și ungere aveți de la El ca să știți toate, și de aceea Eu sunt și stau mereu cu voi aici, și e mare ocrotirea Mea de peste voi și văd tot ce vine peste voi și opresc tot răul și îl trimit departe, că mari sunt și încercările care vă călesc ca în foc, fiilor.

Să știe toți cei care se încearcă cu voi ca să vă slăbească sau să vă biruiască, să audă și să știe ei că Eu sunt aici și vă țin de mânuță și vă trec prin toate biruitori, căci voi sunteți cărarea pe care Eu merg, și Eu am grijă de voi, mereu, mereu Eu am grijă de voi, o, fiilor. Amin, amin, amin.

27-10-2017