În zi de duminică, întâia duminică a Postului Mare, așez binecuvântare înnoită peste țara cuvântului Meu, țara română, țara Soarelui, iar Eu, Domnul Iisus Hristos, Îmi așez cuvântul în carte și ies cu el peste pământ în lung și în lat și le grăiesc împăraților de peste popoare și le tot împart îndemnul păcii, o, că nu lucrează pacea între ei acești împărați, așa de mari cum se vor și cum se arată, dar Eu, Domnul, deschid acum Scripturile și le citesc din ele și le spun că Dumnezeu mare este Domnul peste tot pământul și că în mâna Lui sunt marginile pământului și înălțimile munților și că a Lui este marea și El a făcut-o pe ea, iar uscatul mânile Lui l-a zidit, dar lor nu le mai ajung acestea și se războiesc între ei și nimicesc cu sânge rece truda și viețile oamenilor, și tot strigă Dumnezeu la ei și le spune: Pace vouă! Vin însă din urmă părerile de rău și nu vor mai avea vremea în față ca să-și plângă greșelile și durerile pe care le fac celor neajutorați în fața cruzimii lor de a-și strânge pământ mult, că iată, a venit vremea judecății faptelor și fiecare va primi după faptele sale, precum este scris, o, că nu vor să audă strigătul lui Dumnezeu, cuvântul Meu cel plin de milă, iubirea Mea cea pentru păcătoși, cântarea Mea de jale, venirea Mea cuvânt pe pământ.

Acum așez urare înnoită și spun alesei Mele din zilele acestea: Pace ție, țara Mea, Betania Mea cea de azi, România Mea cea atât de încercată de duhul cel străin de Dumnezeu! Îți mângâi glia și neamul cel credincios ție, o, că de câteva luni de zile se zbat duhuri rele să te clatine, să te slăbească de peste tot de pe unde bate cu furtună și cu tulburare multă ca să-ți înșele fiii, neam român, iar ei nu dau să cerceteze duhurile și ca să înțeleagă ce poartă sub lucrarea lor ascunsă.

Stau deasupra cu puterile cerești, stau cu mama Mea Fecioara și cu cete îngerești ca să te veghez, țara Mea, căci duhul minciunii se tot preface în fel și chip ca să-l primești ca de la Dumnezeu și ca să-l crezi și ca să te culce jos, popor român. O, n-are cine să te trezească la veghe și să-ți spună de lupul care-și tot ascute limba ca să-l crezi că e miel și să te dea la fiare, o, și de aceea am întețit veghea cerească și cuvântul Meu peste tine, căci tu nu mai ai grijă să nu cazi slugă minciunii, o, și vei vedea curând lucrarea cea multă a duhului lui antichrist cât și de când te pândește ca să-i cazi pradă, și de aceea te strig și te rog, ascultă-Mă, popor român, ascultă-L pe Dumnezeu, apleacă-te ca să asculți! Te îmbrac în binecuvântările cerului ca să te ocrotesc, ca să te trec de ceasul ispitei și ca să vezi apoi ce milă are Dumnezeu de tine.

O, pace ție, țara Mea de azi! Te pomenesc în cuvântul Meu cel de șaptezeci de ani și-ți spun pe nume ca să-ți pot lucra soarta ta cea de la Dumnezeu și ca să mărturisească înaintea Mea pentru tine cuvântul lui Dumnezeu. În curând voi așeza sărbătoare cerească pe plaiul tău și voi povesti tuturor frumoasa Mea poveste a cuvântului Meu din mijlocul tău și a trâmbiței din care ți-am cântat iubirea Mea cea pentru tine, și voi deschide zilei de slavă a Mea și a poporului purtător de Dumnezeu, iar în ziua aceea voi pecetlui grădina de rai de la Maluri, pământul pe care Mi-am coborât trupul și cuvântul în anul 1955 și Mi-am pus trâmbița în lucrare peste pământ, dar și în suferință din partea necredincioșilor, și atunci va fi zi de slavă și poveste povestită și împărțită spre știre peste pământ.

Te cuprind în îmbrățișare de cuvânt, țara Mea, neam român, și-ți pregătesc bucurii și duhul mărturisirii, și de aceea Duhul Sfânt Își va face peste tine lucrarea și adierea Sa ca să-I simți mireasma și să te îmbeți de dragoste de Dumnezeu, căci Eu mult te iubesc și mult te binecuvintez, dar învață să cercetezi duhurile, de unde bat, de unde vin, ca nu cumva duhul minciunii să te învinuiască la Dumnezeu, căci Eu voiesc bine ție și de aceea vin la tine și te păstoresc și-ți dau din cer, o, țara Mea de azi. Amin.

Acum grăiesc peste voi, cei veghetori și lucrători cu Mine în cetatea cuvântului Meu, o, că trebuie, fiilor, să vă întăresc mereu mânuțele și picioruțele și aripioarele duhului pentru întocmirea și înfrumusețarea grădinii de la Maluri. Am încă un picuț de deslușire să așez în carte spre știre, că văd duh întrebător din unii în alții printre creștini pentru ziua serbării de la Maluri. Această zi am grijă s-o vestesc Eu după ordinea care va veni la vreme, numai să fie cumințenie și răbdare și umilință, fiilor nedumeriți pentru când va fi ziua de serbare.

Iată ce pot să vă spun acum: Îmi voi scrie în cea de-a treia carte cuvântul Meu de la sărbătoarea cea de șaptezeci de ani în ziua praznicului învierii din acest an și vom duce cu grabă mare cartea la tipar ca să vină ea la locul ei în ziua serbării de la Maluri. Va fi în ziua aceea cartea împlinită și grădina împlinită, și va fi împlinită și povestea cea văzută în film a acestui timp al Meu cu trâmbița Mea Verginica, și iată, lucrăm cu zor, iar Eu voi veni cu cuvânt de deslușire și de ordine pentru așezarea zilei de serbare, căci se aude pe ici, pe colo despre strângere în ziua de Paști, dar nu trebuie uitat că toți merg la slujba de înviere și nu se pot așeza pe cale cei ce vor porni spre izvorul de aici.

Așadar așez duhul cumințeniei și al răbdării, căci toate se vor așeza și se vor vesti și se vor împlini după sfatul cel de sus. Dau însă din vreme știre pentru cei care se vor așeza pe cale spre Maluri, că praznic împărătesc va fi această măreață zi a Mea și a celor ce se vor strânge la glasul Meu, la bucuria cea de atunci, și de aceea să ia toți de la Mine cuvânt de ordine ca să-și pregătească straie împărătești după modelul cel românesc al străbunilor, cămăși de neam, rochițe cusute cu cruciulițe și lungi, marame de neam mare, cuvioșie cu bucurie în purtare, căci Eu, Domnul, am vestit prin acest cuvânt la începutul lui că vine vremea să strălucească această grădină de la Maluri, că vine ziua când vor intra pe această poartă fii și fiice de împărat după port, după purtare, după grăire, nu cum intrau odinioară pe furiș creștinii pândiți de peste tot ca să fie împrăștiați de dușmanii care-i pândeau pe la răspântii când veneau pe cărări tainice spre izvorul Meu de cuvânt.

Iată, după port împărătesc trebuie să se asemene fiii Împăratului Hristos, căci împărăția lui Dumnezeu are fiii ei și-și tot face fii, iar în ziua de praznic trebuie podoabe împărătești după portul străbunilor în sărbători, la biserică și la horă în sat, o, fiilor.

O, ce frumos va fi! Să se ducă vestea aceasta a frumuseții celor ce se vor așeza pe cale în ziua aceea și să vină ca fiii de împărat, iar Împăratul este Domnul, sunt Eu, fiilor, și toți vor fi fericiți să intre, că dușmanii nu vor mai fi.

În trăistuțele lor să-și aibă fiecare sticluță pentru apă ca să ducă cu ei acasă din izvoarele grădinii, iar sticluțele să nu fie din material de foc, căci apa trebuie ferită de vase nepotrivite pentru cele sfinte. O, și alte povețe voi așeza pentru cei ce se vor aduna la sărbătoarea de la Maluri, căci oștirile cerești vor umple văzduhul sătuțului și vor face fotografii pentru cer, pentru mărturie, și de aceea voi da de știre toate câte vor fi să fie urmate și împlinite atunci.

Fiilor, fiilor, am suflat din părți peste cei doi copii mărturisitori ai cuvântului Meu peste pământ și i-am trezit și am luat foc în ei pentru mărturisire, și acum să se pregătească ei să stea primitori de oaspeți în poarta grădinii, și tututor să le împartă de la Mine povestea celor șaptezeci de ani de cuvânt de dor al Meu după om, căci dorul Mă doare și voi sta să-l pun jos o clipă în ziua aceea.

Fiilor, fiilor, pic cu pic, începând de azi și până la ziua praznicului de la Maluri voi aduce spre știre tot lucrul cel de împlinit din partea voastră, căci Eu vă cer vouă numai ceea ce puteți voi, iar ceea ce e cu neputință la voi, pot Eu, și voi vedeți mereu cât de mult pot Eu, căci vremea este să poată Dumnezeu, precum este scris, fiilor.

Așadar, cartea a treia a cuvântului Meu, și apoi împlinirea grădinii de la Maluri, și apoi povestea din filmul celor șaptezeci de ani ai Domnului și ai cuvântului Său pe pământul român, aceste trei binecuvântări vor fi așezate în ziua aceea înaintea celor ce se vor strânge la praznic.

Se vor sfinți izvoarele grădinii, va fi împărțită apă și lumină, fiilor, și nu va lipsi din grădină cartea cusută pe pânză, cuvântul Meu cusut cu acul, piculețe de cuvânt din cei șaptezeci de ani ai grăirii Mele peste pământ, și apoi alte simboluri mărturisitoare și așezate în grădină, căci popor mult se va aduna, iar îngerii Mei vor lucra cu voi de acum și până la ziua de praznic și vor lua chip ca să vă ajute de la Mine, iar voi sunteți mâinile și picioarele Mele, fiilor.

O, fiilor, fiți fiii dreptei credințe, ai ortodoxiei, căci curând, curând vă voi arăta pe voi mărturisitorii acestor șaptezeci de ani ai venirii Mele cuvânt pe pământul român și va străluci între pământ și cer această zi de slavă și toată așezarea ei întru lumină și întru vestire peste pământ.

Și acum, pace vouă! Vă voi povățui pas cu pas. Duhul Sfânt va lucra peste tot și de peste tot din partea Mea, iar poporul care se va aduna, iată, să ia îndemn să se pregătească de mare sărbătoare cerească și românească la Maluri, în ziua în care Eu, Domnul, o voi vesti peste pământ.

Vă îmbrac în pacea Mea, vă cuprind în mila Mea, vă împart mângâierea Duhului Sfânt. Pace vouă, pace vouă, pace vouă, o, fiilor! Amin, amin, amin.

Se deschid cerurile și se lasă peste pământ glasul Meu, glasul lui Dumnezeu. Eu sunt Alfa și Omega, Eu sunt. Mă trimite Tatăl Savaot. Nu vin și nu grăiesc de la Mine Însumi. Sunt Cuvântul Tatălui. Tatăl este în Mine, iar Eu întru El sunt.

Strigă pământul la Dumnezeu și spune: „Nu mai pot, Doamne!” Strigă multe glasuri îndurerate și înspăimântate și-Mi spun: „Vino, Doamne, vino!”

O, iată, de aceea vin. Mă cheamă jalea și îngrijorarea celor strâmtorați de pe pământ, iar strigătul lor deschide cerurile, o, că nu mai au unde să se ascundă din fața groazei. O, de ce, oare, așa? O, nu mai este pace pe pământ, și se întâlnește oftatul de jos cu oftatul de sus, și peste tot crește teama și strigătul de pe pământ spre cer, iar Eu, Domnul, cum să nu-Mi las glasul și să nu grăiesc peste pământ și să nu răspund?

Amin, amin zic vouă, mai-marilor de peste oameni, o, nu numai voi sunteți. Mai este și Dumnezeu. Eu, Domnul, vă spun aceasta lăsându-Mi graiul peste voi de deasupra, căci stau pe nor și vă grăiesc și vă spun: Nu numai voi sunteți. Nu uitați de Dumnezeu! Nu voi ați făcut cerul și pământul. Eu sunt Făcătorul lor, și de aceea temeți-vă de Dumnezeu, nu numai unii de alții.

Strig la voi de sus: Pace vouă! Iar și iar strig, și iar și iar voi nu ascultați de Dumnezeu și de aceea crește teama. Glasul bisericii vă spune și vă amintește începutul vremii de post pentru venirea zilei de praznic a învierii Mele de acum două mii de ani, după ce mai-marii vremii Mi-au luat zilele prin moarte pe cruce. O, dar cum începe pe pământ vremea de post și de binecuvântare peste această vreme, căci pe pământ se varsă sânge și se înmulțesc groaza și moartea peste cei neajutorați sub gloanțe, sub mașini de război pe pământ și în văzduh? Duhul urii și al temerii și al răzbunării acoperă peste tot pe pământ în fel și chip, iar Eu, Domnul, sunt purtat de cetele îngerești și de puterile cerești și trec printre clipele groazei de pe pământ și din văzduh și-i cuprind cu îngerii pe cei ce se sting striviți de coasa morții.

Strig la voi, la cei tari și mari de peste oameni: Nu mai treceți peste Dumnezeu!

O, ce mari sunteți voi! Sunteți spaima celor ce mor uciși fără de veste. Vin spre voi și strig cu glasul Meu dumnezeiesc în lung și în lat și vă spun cu aplecare ca un Dumnezeu plin de milă: Opriți-vă! Lăsați pacea cea de la Dumnezeu să vină și să vă cuprindă în ea, dar nu mai fiți lacomi și cruzi. Împăcați-vă între voi ca frații și împăcați-vă apoi cu Dumnezeu. Glasul Meu se așează peste pământ și se face carte pe plaiul neamului român ca să pregătesc împărăția cerurilor și slava ei cu oamenii și înnoirea lumii, că a sosit această Scriptură și această vreme, iar voi ce faceți, și până când? O, întrebați-vă și voi, dar să vă și răspundeți.

O, de ce, oare, atâta război și tot război? Să știți că vă voi opri Eu. Eu sunt Alfa și Omega, Eu vă voi cuminți cu milă sau cu durere peste voi dacă nu vă veți așeza în iubire, dacă nu veți ierta, dacă nu veți băga sabia în teacă.

Încă vă rog și vă aștept și vă îndemn spre duhul liniștirii și al păcii, și de aceea așa grăiește Dumnezeu: Pace vouă!

Iar și iar pace vouă, că ați stârnit durere mare peste pământul de sub voi și nu găsiți prilej bun să vă opriți, să puneți capăt duhului nimicitor!

Las peste voi duhul înțelepciunii de sus ca să vă socotiți cu el gândurile și viața și planurile voastre omenești, că iată, aveți un număr de ani, și nu știți câți veți mai avea, dar lucrați ca și cum n-ați mai avea capăt zilelor de pe pământ și că veți moșteni veșnic ceea ce dați să aveți și să tot aveți. O, de ce, oare, nu vă uitați și sus la Dumnezeu, ca să nu tot stați mai mari ca El pe pământ?

O, umiliți-vă voi, căpetenii de peste popoare, umiliți-vă, oricât v-ați simți de mari și de tari, căci Eu, Iisus Hristos, Fiul Tatălui Savaot, am fost Dumnezeu adevărat și M-am umilit mult, mult, că de mila omului am coborât din cer ca să Mă nasc om pe pământ și ca să Mă umilesc până la moarte pe cruce și ca să înțeleagă apoi tot omul cât este de mic, și cât de mare se crede de-L poate pierde și pe Dumnezeu dinaintea lui.

A făcut Dumnezeu cerul și pământul și a luat apoi pământ cu mâna și a zidit omul și a suflat duh de viață peste el și l-a făcut ființă vie, și am luat din trupul lui și i-am făcut pereche și au născut ei copii. Duhul îngâmfării însă a nimicit iubirea dintre acești copii și și-au făcut rău unul altuia, o, că nu avea Dumnezeu nevoie de jertfa lor, ci de umilința lor. Ei însă au lucrat de capul lor și au înființat moartea peste oameni, de atunci și până azi, și vă spun acestea vouă, mai-marilor de peste oameni, că duhul îngâmfării vă lucrează și pe voi și vă îndeamnă să vă ridicați deasupra lui Dumnezeu și unii deasupra altora și a oamenilor.

Vă privesc din cer clipă de clipă și sunt milos. Mi-e milă de voi și de cei care mor sub joaca voastră, căci lăcomia și îngâmfarea sunt duhuri rele, care scot iadul din adânc și îl arată pe pământ lucrând, iar Dumnezeu plânge biruit de voi, dar până când?

Aș vrea să vă aplecați și să primiți cuvântul Meu cel pentru voi, și aș vrea să vă lucreze el și să vă așeze înaintea Mea cu umilința de care aveți atâta nevoie pentru voi și pentru cei peste care stăpâniți pe pământ. De aceea împăcați-vă cu Dumnezeu mai întâi, că vine apoi și pacea dintre voi.

O, nu Mă uitați, nu Mă uitați, amintiți-vă de Mine, primiți-Mă! Eu sunt Cel ce sunt. Simțiți-vă o clipă în locul Meu ca să-Mi înțelegeți durerea și mila, duioșia și răbdarea, și apoi simțiți-vă oameni mici, neputincioși. Doar așa veți înțelege de ce Îmi cobor glasul până la voi.

L-am pierdut din rai pe om din pricina neascultării și a îngâmfării cu care s-a simțit și s-a crezut și s-a dorit mai mare ca Dumnezeu. Este viață și după viața cea de pe pământ a trupului. Priviți spre aceste cămări ale vieții veșnice și adunați-vă în ele odihnă pentru vecii, nu viermele neadormit al împotrivirii între voi și Dumnezeu din vremea voastră de pe pământ.

Sunt numai iubire. Vă dau din Mine ca să fiți și voi iubire. Vă strig duios: faceți pace pe pământ și așezați-o între voi! Cereți la Dumnezeu ceea ce nu aveți în afară de cele de pe pământ, pe care le tot adunați pe lângă voi. Cereți pentru voi cele ce nu pier, cereți, ca să vă dea Dumnezeu, căci voi aveți numai ceea ce piere. O, și nu uitați, nu uitați lucrarea bisericii, glasul bisericii, postul cel de șapte săptămâni pentru pregătirea vieții voastre cu Dumnezeu, și apoi bucuria praznicului învierii și pacea dintre voi.

Iar și iar vă cuprind și vă povățuiesc cu duhul păcii, și pentru care aveți nevoie de Duhul Cel din cer. Aplecați-vă așa cum Eu, Domnul, M-am aplecat și v-am grăit vouă în ziua cea de îndurerată amintire când Dumnezeu l-a pierdut din rai pe om, căci lipsa lui de ascultare și de umilință l-a izgonit din slava cea dulce a grădinii raiului.

Binecuvântare așez din cer peste toți fiii lui Dumnezeu de pe pământ pentru putere sfântă prin vremea celor șapte săptămâni de smerenie și de sfințire pentru întâmpinarea praznicului învierii Mele, și las această binecuvântare și peste fiii oamenilor, o, că mulți dintre ei vor avea darul să-L cunoască pe Domnul și să primească putere să se facă fii ai lui Dumnezeu pe pământ.

Binecuvintez cu dulce acest an, anul în care Eu, Domnul, Mă împlinesc pe pământ cu șaptezeci de ani de cuvânt pe meleagul neamului român, și se va așeza sărbătoare mare și vestită de la margini până la margini, ca apoi să-Mi las descoperită slava care a stat sub taină vreme de șaptezeci de ani ca să-Mi poată fi pregătită ziua cea mare a sărbătorii cuvântului Meu, marea sărbătoare românească, sărbătoarea înnoirii, și pe care de atâta vreme o aștept ca să Mă așez cu ea și s-o dau de veste și să afle popoarele și limbile pământului iubirea Mea de la sfârșit de timp, cuvântul Meu, cuvântul lui Dumnezeu care iarăși face lumea, căci nașterea din nou a lumii Mi-a fost dorul pe care l-am arătat în tot cuvântul Meu, în toată această vreme a venirii Mele cuvânt peste pământ, și cu care de la Tatăl am venit și vin. Amin, amin, amin.

Pe nori de slavă cerească Mă port deasupra cetății cuvântului Meu pe plaiul neamului român și-Mi las glasul auzit ca să-Mi fie așezat în carte cuvântul și să meargă el să Mă înfățișeze celor cu care grăiesc, și apoi să se împlinească și ca să lucrez prin cuvânt tot ceea ce aduc de știre, tot ce-Mi dă Tatăl să lucrez.

Pace ție, țara Mea de azi, pace ție, neam român! Sunt Domnul Dumnezeul tău Iisus Hristos și stau deasupra cu cetele cerești și te veghez ca să nu te clatini în clipe de încercare. Nu mai aștept să crezi sau să împlinești cuvântul Meu, că pentru aceasta îți trebuie pe Duhul Sfânt în duhul tău, și de aceea Îmi trâmbițez cuvântul cel pentru tine și are el putere să se împlinească, o, că e grabă mare pentru culcarea jos a vrăjmașilor dinăuntru și din părți, căci pe tine te așteaptă la hotar slava ta cea de la Dumnezeu, țara Mea. Ești țara venirii Mele de la Tatăl cuvânt pe pământ, acum, la sfârșit de timp. Este scris prin îngeri peste tine numele Meu cel nou: Alfa și Omega, Cuvântul lui Dumnezeu. Ești țara Soarelui, căci Dumnezeu Cuvântul are pe plaiul tău cetate de piatră și iese Domnul din cetate cuvânt peste pământ, iese ca un Mire din iatacul Său și Se face lumină a lumii și grăiește peste popoare și limbi și le cârmuiește cu toiag de fier, precum este scris despre venirea Mea cu slavă de cuvânt, și de aceea Îmi întețesc glasul și rostesc pace peste pământ, și iată lucrarea lui Dumnezeu peste tine, țară română, iar tu ai în zilele ce vin, ai de așezat la cârma cea din vârf un om cu știință pentru această lucrare, și ca să poată purta el ajutat din cer această cruce dulce, și iată, veghez și tot veghez de o vreme ca să depărtez pe vrăjmași, ca să vindec rane și urme de rane, ca să iert pe cele lucrate greșit, care au adus încercări peste țară, dar și vrăjmași, că iată câți dau să-și facă parte la această întrecere! O, dar să fie grijă mare și tot mai mare, și nicidecum să se lucreze după dorințe omenești, căci vremea este cu mare ceață, și de aceea trebuie bine socotit de cei de pe scaune, ca nu cumva să facă ei greșeli care să doară apoi și să tot doară.

Trebuie om cu mâinile curate, cu duh ager, cu pregătire înaltă, cu dragoste de neam și de țară, cu ochi cuprinzători, cu știința limbilor popoarelor, și iată de ce trebuie să lucreze Domnul, și nu omul, nu cei care au greșit în tot felul până acum, și care nu mai trebuie să greșească, de vreme ce dușmani de tot felul pândesc să poată ei birui această țară și să urce ei la cârmă, dar Eu, Domnul, stau de veghe și-Mi fac cărare cu cuvântul și sortez la dreapta și la stânga și binecuvintez scaunul de sus al țării și pe cel potrivit pentru această slujire, o, că voiesc să vadă și să audă popoarele că lucrează Dumnezeu și că poate El ceea ce este cu neputință să poată oamenii, căci scris este: «Ceea ce este cu neputință la oameni este cu putință la Dumnezeu».

O, neam român, îți binecuvintez duhul și iubirea și-ți împart cunoștință de sus de la Dumnezeu, căci tu în zilele acestea va fi să știi cum să lucrezi pentru soarta ta de azi și de mâine, că are Domnul lucrare cu slavă mare pe vatra ta. O, nu căuta să greșești iar și iar. Ajunge! Ia de la Domnul, și așa să lucrezi. Ai pe Fiul lui Dumnezeu Păstor de deasupra ta. Iată-Mă cuvânt peste tine! Vom sărbători în curând șaptezeci de ani de cuvânt pe vatra ta și va fi cerească această zi pe meleagul tău și se va aduna mulțime multă la această sărbătoare mărturisitoare și voiesc să te pregătești frumos pentru această taină sfântă, căci te aștept, îți aștept fiii gătiți de sărbătoare cu straie românești și le voi grăi lor cuvântul cel de la sfârșit, glasul Domnului peste pământul român.

Ți-am făgăduit că-i voi cuminți pe toți vrăjmașii și răufăcătorii și tulburătorii, pe toți cei mincinoși și trufași, iar ție îți voi găti cămășuță de slavă, țara Mea, și vei sărbători cu cei din cer și vom sta deasupra pe nori și voi scutura pe Duhul Sfânt și pace peste pământ, iar pentru această măreție trebuie duhul păcii peste tot, și iată, spun:

Pace vouă, popoarelor și căpeteniilor de peste popoare! O, fiți cuminți, fiți cuminți, fiți cuminți! Fiți smeriți, fiți blânzi, fiți făcători de pace! Eu, Domnul Dumnezeu, Eu vă trimit acest cuvânt din țara soarelui, unde își are sălaș cuvântul Meu.

Pace vouă în zi de duminică! Fiți fiii duminicii, fiți fiii învierii! Pace vouă! Prețuiți-vă ca frații! Lăsați iubirea să vă lucreze ea, lăsați cerul să vă cuprindă în frumusețea sa! Faceți pace pe pământ! Aduceți Domnului inimile voastre!

Să se scrie pe pământ anul plăcut Domnului, anul păcii! Vine Domnul cuvânt pe pământ și Se împarte vouă. Eu sunt Alfa și Omega. Se unește începutul cu sfârșitul pentru un nou început, cer nou și pământ nou. De pe pământ lucrează minciuna, iar din cer, înnoirea lumii. Fiți credincioși acestui cuvânt!

Sunt Domnul Iisus Hristos și M-am scris pe pământ cu șaptezeci de ani de cuvânt pe plaiul neamului român. Vrăjmașul Meu se numește antichrist și se topește înaintea slavei cuvântului Meu. Vine vremea fiilor lui Dumnezeu pe pământ, căci antichrist cade sub suflarea gurii Mele.

Împăcați-vă cu Dumnezeu, voi, neamuri și popoare și căpetenii ale popoarelor! Aplecați-vă iubirii Lui, fiți plini de dragoste! Tatăl ceresc Mă trimite la voi, iar în ziua aceasta v-am grăit vouă cuvântul Meu în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh și v-am cuprins în dragostea Mea.

Mereu și tot mereu vă voi grăi, căci lucrarea cu care vin din cer pe pământ este cuvântul, și-Mi las acum numele Meu pe scrisoarea Mea spre voi:

Iisus Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu.

Amin, amin, amin.