Coboară cerul pe pământ în zi de praznic sfânt, coboară cuvântul lui Dumnezeu pe plaiul poporului român, coboară glasul Meu și se scrie în cartea sa cuvântul Meu ca să meargă el și ca să prindă de veste popoare și limbi că vine Domnul pe pământ cuvânt.

Vin și tot vin și Mă fac cunoscut în lung și în lat prin cuvânt și sunt purtat pe nor așa precum M-am și suit la Tatăl în ziua când M-am înălțat la cer de lângă ucenici acum două mii de ani, după ce le-am spus lor că voi fi cu ei până la sfârșitul timpului și că ei vor lucra minuni și semne și vor boteza în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh noroade de peste tot și îi vor face fii ai împărăției cerurilor pe pământ între oameni, iar acum, după două mii de ani, se împlinește făgăduința lăsată prin cei doi bărbați mărturisitori în clipa înălțării Mele că așa cum M-au văzut ucenicii suindu-Mă la cer, acoperindu-Mă un nor care M-a ascuns de ochii lor, tot așa voi și veni, și iată-Mă purtat în nor deasupra pământului român și cuvântând cuvântul Meu și păstorind popoarele cu acest toiag de fier, iar acum Mă scriu cu șaptezeci de ani de cuvânt peste acest meleag și vestesc și împlinesc cu mare sărbătoare anul plăcut Domnului, anul împlinirilor mari, și care cu greu pot fi înțelese de către cei abătuți de la credință, lepădându-se de Dumnezeu pentru viață vremelnică, dar cei credincioși vor cerceta și vor pricepe Scripturile acestor vremi și vor primi cuvântul Meu și vor ridica rod din rod spre cer și mulți se vor boteza în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh ca și acum două mii de ani, când Eu, Domnul, lucram prin ucenici cu Duhul Sfânt și mulți se ridicau și credeau și-Mi îmbrățișau iubirea și cuvântul ei, și iată, iarăși va fi frumos și tot mai frumos rodul Duhului Sfânt al cuvântului Meu cu care poposesc aici, în cetatea Mea pe vatra neamului român, iar mângâierea Mea va fi mare și-Mi va vindeca din multa Mea durere, că Mi-e dor de împărăția Mea în oameni, Mi-e tot dor de șapte mii de ani.

În zi de praznic de înălțare te cuprind în Duhul Sfânt, popor român, și-ți ocrotesc prin cuvânt țara și alegerea ta și se întâlnesc cerul cu pământul pe vatra ta, căci Eu, Domnul Iisus Hristos, Mă port pe nor cu însoțitori din cer, iar acest pământ este locul întâlnirii cerului cu pământul și masa Mea de cuvânt, cu care Mă împart peste popoare și le dau din Duhul Meu, iar tu ești popor ales, și din care Mi-am ales servi și i-am așezat de veghe în calea cuvântului Meu când el vine să păstorească, să bată și să intre și să lucreze împliniri precum este scris.

Îi chem la masă de cuvânt, iar și iar îi chem pe cei din sfatul țării ca să le spun să fie de partea dreptății ca nu cumva să piardă aceste scaune, și le spun să înconjoare cu încredere și cu nădejde pe cel așezat proaspăt pe scaunul de cârmuire peste țară și căruia îi este împărțită acum de la Dumnezeu o ceată de îngeri veghetori și lucrători cu el și împlinitori ai înțelepciunii de sus, căci acest fiu are o mare iubire de țară și de neam și are lucrare mare de lucrat, iar cei din sfatul țării să ia aminte la duhul înțelepciunii cu care este dăruit din cer acest fiu pentru această țară aleasă, pentru slava Mea de la sfârșit de timp peste pământul ei, și de unde Îmi împart lumina cuvântului Meu și împlinirile lui toate, și de aceea duhul frăției adevărate să sălășluiască acum în cei din sfatul țării și toți să se lase biruiți de înțelepciunea cea din cer ca să ridice spre slava Mea de la sfârșit de timp țara română și poporul ei, și toate vor fi înțelese la vreme și se vor împlini după planul cel ceresc, și toate popoarele și limbile se vor înfrupta de bogăția luminii cerești a cuvântului Meu care curge din nor și se scrie pe pământ, împărțindu-se de la margini la margini și trezind dragostea cea de sus, și care vine peste oameni pe pământ prin cuvântul Meu, cuvântul lui Dumnezeu.

Pace vouă iar și iar, vouă, celor de pe scaunele sfatului țării! Apropiați-Mă ca să vă fiu Păstor! Nu acum vin pe pământ cuvânt. De șaptezeci de ani Îmi aștern glasul cuvântului Meu în cartea sa pe acest plai binecuvântat între popoare, o, și nu mai este mult și toate popoarele se vor apleca să ia această mângâiere și binecuvântare a acestei vremi cerești venită pe pământ prin cuvântul Meu, care grăiește și împlinește.

O, ai grijă, popor român, ai grijă să te găsească una frate cu frate și frumos gătit sufletește și trupește aceste zile care vin și se grăbesc să vină, și iată-le, o, iată-le cum vin și cum dau să se așeze cu împlinirea lor! Se vor apleca popoare la slava Mea din tine, nu uita. Nu fi împietrit la cerbice când Eu, Domnul, îți vestesc ție aceasta. Te cuprind cu cei din cer și te țin aproape lângă inima Mea și te păstoresc cu mare iubire. Nu uita să crezi că te așteaptă tot cerul să te arăți peste popoare cu slava cuvântului Meu din mijlocul tău. Așadar, ridică-te și te gătește în toate și ieși întru întâmpinarea anului plăcut Domnului, căci tainic s-au împlinit multe, și iarăși multe se vor împlini, căci Eu, Domnul, vin și împlinesc, și precum M-am suit la cer pe nor acum două mii de ani, tot așa și în acest timp, vin așa cum am făgăduit că voi veni, și sunt cu cei cu care Mă port cel mai aproape, cu cei doi martori, Moise și Ilie, și iată lucrare cerească pe pământul român, cerul și pământul întâlnindu-se lucrând, și tainic lucrând, căci necredința este mare și ține întunericul peste pământ, până când lumina va ieși pe ulițe și va striga în lung și în lat: Veniți de luați lumină!

Binecuvântare cerească așează Dumnezeu acum pe creștetul fiului așezat pe scaunul de cârmuire al neamului român. Voi grăi prin cuvânt și voi desluși cărarea lui, căci este purtat, și de aceea a fost păstrat și așezat odată cu marea și cruda împotrivire a celor ce stăpânesc acum, și care n-au voit să asculte sfatul Domnului spre ei, iar Eu i-am biruit și i-am rușinat și a fost așezat acest fiu. Îl îmbrac cu putere de sus ca să poată pentru țară, nu pentru cei lacomi de putere și de bani și de ani pe scaune doar ei, căci toate se înnoiesc, și tot și toate să facă loc înnoirii, precum este scris, căci această țară va fi îmbrățișată și i se va purta numele și alegerea peste mări și țări, fiindcă așa este scris pentru ea, și tainic lucrează cerul această împlinire.

În zi de praznic de înălțare, pace vouă, celor din sfatul țării! Nu vă împotriviți, ci aplecați-vă pentru mersul cel măreț al acestui neam și iubiți-vă țara așa cum Eu, Domnul, o iubesc și îi pregătesc slavă mare și veșmânt de sărbătoare și zi de nuntă cerească, nunta Mea pe plaiul neamului român, căci Tatăl Îmi pregătește acum zi de slavă mare pe vatra acestui neam.

Binecuvântare și spor ceresc pentru gătirea acestei sărbători, odată cu gătirea și deschiderea grădiniței de rai de la Maluri, locul începutului cuvântului Meu pe pământul român în anul 1955, și voi sta înaintea neamului român cu istoria cea de șaptezeci de ani, de când Eu, Domnul Iisus Hristos, îi sunt Păstor și păstoresc un popor mititel, din mijlocul căruia am cuvântat acest cuvânt și a fost scris în cartea sa, iar după anul ieșirii de sub jug a neamului român, Eu, Domnul, am dat peste margini cu râul cuvântului Meu și am ieșit spre popoare și M-am vestit Păstor și Mă voi purta păstorind și împlinind lumină cerească pe pământ.

În zi de praznic de înălțare amintesc cuvântul celor doi martori vestitori care au spus celor ce Mă priveau mergând la cer: «Acest Iisus va veni iarăși precum L-ați văzut urcând la cer». Iarăși amintesc cuvântul Meu prin care am făgăduit atunci și am spus: «Voi fi cu voi până la sfârșitul timpului». O, așa am spus, și de aceea vin și sunt, vin învăluit în cuvânt, în nor și în cuvânt, și numele Meu se cheamă Cuvântul lui Dumnezeu. Amin, amin, amin.

Duhul lui Dumnezeu este Stăpân şi Împărat în cer şi pe pământ şi cârmuieşte sus şi jos şi cârmuieşte lumea, iar Eu, Domnul Iisus Hristos, sunt Cuvântul Tatălui, Cuvântul lui Dumnezeu între cer şi pământ şi fac cunoscută lucrarea Duhului Sfânt prin cuvânt rostit şi Mă port pe deasupra pe nor, iar pe pământ se scrie acest cuvânt și păstoresc cu el, căci sunt Păstor.

Și cum adică acest cuvânt purtat pe nor și așezat în cartea sa din zilele acestea? Amintesc din Scripturi grăirea Mea cu Adam în rai și auzea acesta glasul Meu și grăia cu Mine când îi grăiam lui. Moise Mi-a auzit glasul în vâlvătaie de foc pe munte și Mi-a scris cuvântul pe care îl auzea când Eu îi grăiam lui. Ilie proorocul Îmi auzea foșnetul și glasul cuvântului Meu aproape lui și a rămas scris pe pământ cuvântul lui Dumnezeu cu omul. La fel proorocii și regii lui Israel, apostolii și sfinții apoi în lucrarea Mea cu ei pe pământ, și Mă descopeream lor prin cuvânt, prin vedenie și prin darurile Duhului Sfânt și-Mi lăsam pe pământ lucrarea și cârmuiam, așa cum și în zilele acestea Îmi las glasul peste pământul român și-Mi este scris cuvântul și merge el și se vestește și cârmuiește și aduce spre știre planul lui Dumnezeu, plan scris, după care îngerii lucrează împlinind, și iată șaptezeci de ani de cuvânt, ca râul care curge deasupra neamului român și adapă pământul și omul și facerea toată după planul cel de sus, căci toate așteaptă și ascultă de la Dumnezeu Făcătorul să vină toate, căci din cer cârmuiește Domnul, nu de pe pământ este cârmuirea, iar pe pământ se dă luptă de împotrivire între om și Dumnezeu, fiindcă omul nu are minte din cer, și are din sine, și cu ea intră în luptă de împotrivire asupra Domnului și pierde omul de fiecare dată, bietul de el, și iată, iată, nu este altă formă de cârmuire cu alt fel de nume, ci numai conducerea cea de la Dumnezeu este cea care cârmuiește și biruiește, oricât de mare ar da să stea omul care se vrea mare peste oameni. O, dar cum să fie mare cel care acum este, iar mâine nu mai este și piere odată cu mărirea lui, iar Eu, Domnul, sunt Cel veșnic ca și cuvântul Meu? Amin.

Cu graiul gurii Mele așezat în carte în zi de duminică Mă îndrept spre sfatul țării, spre cei care stau pe scaunele de cârmuire peste neamul român și ca să știe aceștia că peste ei este Dumnezeu și le grăiește lor din nor și Își începe grăirea peste ei cu urarea care așează la sfat pe cei care se adună să pună la cale cele pentru țară.

Și iată, pace vouă, și ridicați-vă de pe scaune ca să întâmpinați pe Domnul, Care cuvintează și lucrează biruință cerească peste țară!

Vin să vă fac cunoscut că trebuie să vă aplecați unul în fața celuilalt ca frați ai aceluiași neam și să vă așezați la sfat pentru mers pe mai departe al țării, dar dacă dați și tot dați să lucrați altfel decât Dumnezeu, Care cârmuiește lumea toată, dacă veți da ca și până acum să vă căutați fiecare întâietatea și binele vostru mai întâi, dacă încă nu veți pricepe cum trebuie să stați în sfatul cel pentru țară, o, nu va veni pacea peste acest neam atât de obosit și atât de dezbinat în urma atacului omului potrivnic care se luptă din ascuns să culce la pământ acest ținut și neam, iar această lucrare rea se numește lucrarea lui antichrist. O, nu veți avea izbândă și veți păstra încă suferință și nedumerire și încordare peste duhul poporului român, popor rupt în două din pizma diavolului vrăjmaș și neastâmpărat cu lucrarea lui pitită la întuneric, și cu care trimite săgeți ca să slăbească statul pe picioarele lui al neamului român.

Așadar, ascultați! Aplecați-vă înaintea cuvântului Meu de peste voi, aplecați-vă așa cum Mă aplec Eu vouă acum prin cuvânt cu rugăminte în el înaintea voastră, și apoi faceți ca Dumnezeu și aplecați-vă unul în fața celuilalt! Dați dintre voi săgețile pe care dați să le tot înmulțiți și să vă păstrați în duhul răzbunării și al gândirii de sine în numele țării, și mai bine luați gândirea cea sănătoasă, și totul cu dragostea cea care nu caută ale sale și nu pune la socoteală răul și nu pizmuiește și, din contra, pe toate le rabdă și le nădăjduiește și rămâne, căci dragostea nu cade niciodată, așa este scris. Auziți voi?

O, fiilor care aveți în mâini soarta și mersul țării, luați de la Dumnezeu ca semn bun, căci s-a ales prin luptă grea un cârmaci iscusit, iubitor cu multul de țară și neam. Ridicați-vă iubind voi țara ca și el și înconjurați cu credincioșie acest fiu cu inimă mare, o, și nu vă mai iubiți pe voi înșivă ca și până acum, și nu veți putea aceasta ce vă cer dacă nu veți ști să semănați cât de puțin cu Dumnezeu, cu Mine, Care Mi-am pus viața pentru iubirea de oameni, fiilor, căci Duhul Meu este duh iubitor de oameni, și așa să faceți și voi dacă v-ați făcut rost de loc pe scaunele țării. Iar dacă încă ați făcut aceasta doar ca să ajungeți mari și tari și bogați și la putere din dor de putere, să știți, fiilor, că vă vor respinge aceste scaune, pe care stă scris un cuvânt tainic, și care se cheamă dreptatea.

Așadar, cu aplecare acum, Eu, Iisus Hristos, Păstorul Cel de la Tatăl venit să păstoresc, vă rog cu aplecare, îmbrățișați-vă întru același duh al păcii și al iubirii de neam și de țară și așezați-vă sub taina cea lucrătoare a Duhului Sfânt, și împreună sub puterea Lui cea mare puneți la cale în sfatul țării mersul cel bun și curat al neamului român pe mai departe. Adunați-vă iubind țara și înconjurați-l pe fiul așezat acum pe scaunul de cârmuire înaintea popoarelor și lăsați Duhul lui Dumnezeu să croiască împreună cu voi cărări mărețe și mers cu biruință și cu pace multă, multă, și, iarăși, cu unire între frații români, și faceți tot ce vă stă în putință să iasă dintre voi și dintre români dezbinarea, temerea, nedumerirea pentru ziua de mâine, pentru viața urmașilor voștri, și de aceea căutați să învățați din mers să nu aveți mai multe feluri de gândiri și de dorințe și de planuri, iar dacă este și aceasta, măcar să rămână după sfat tot ce este mai pe potrivă ca să iasă la lumină și la mers bun țara și neamul și urmașii, și nu uitați un sfat măreț, că iată ce las spre lucrare între voi:

O, fiilor, o, fiilor, învățați de la Mine, căci Eu sunt blând și smerit cu inima, și iară să învățați să fiți pildă bună unul altuia, așa încât să vă luați după cel mai înțelept dintre voi, după cel mai blând și mai iubitor de frați și neam, după cel mai umilit, și care poartă această înțelepciune a vieții de pe pământ, și urmați-i pe unii ca aceștia, căci dacă trufia vă va paște și de acum înainte, așa cum s-a văzut de peste tot în toți acești ani de după ziua eliberării pentru credință și mers fără de jug, o, luați aminte, luați aminte că trufia nimicește omul și frăția dintre frați, și atunci Eu, Domnul, va trebui să curăț aria de duhul trufiei, o, și nu voiesc să fie durere și umilire pentru cei care nu s-ar putea vindeca de trufie, de acest duh rău.

Așadar, dau poruncă îngerilor împlinitori ai cuvântului Meu să pună în lucru sfatul Meu cel pentru voi, căci se poate ca voi să vă arătați neprimitori, nepăsători de cuvântul lui Dumnezeu și să faceți pe mai departe după mintea voastră, care nu are din cer dacă nu este credință și aplecare și multă pace în sfatul țării.

De aceea Eu, Iisus Hristos, Păstor pentru voi de la Tatăl trimis cu carte scrisă spre voi, vă îndemn pe voi și vă spun cu duh duios: aplecați-vă și ascultați!

Asumați-vă greșelile de până acum și dați loc păcii între voi și Mine, între voi și voi, că nu e nimeni să nu fie greșit, fiilor, și de aceea păcatele asumate sunt spre iertarea lor și spre împăcarea cu Dumnezeu, ca să vină de la El binele cel așteptat să vină peste acest neam.

O, pace vouă, și faceți pace între frați, ca toți să fie una și să vină binecuvântarea cea mare peste neamul român! Iar și iar, pace vouă, o, fiilor, și păstrați-vă întru ea! Amin.

Acum Mă aplec cu recunoștință vouă, celor ce-Mi faceți intrarea cuvântului Meu în cetate ca să-l puneți pe cale și să meargă el acolo unde bate ca să intre.

O, fiilor, vă găsesc zdrobiți, îndurerați și încercați de dureri. Așa sunt și Eu, așa e și Dumnezeu, fiilor. Vă mângâi prin răbdarea sub care stați fără de cârtire, căci pe pământ e ca pe pământ, unde Domnul nu este iubit, nu este căutat, nu este primit, nu este urmat. Așteptăm cumva să se mai liniștească lupta dintre întuneric și lumină, dar nu este umilință, nu este căință, nu este aplecare, nu este cuvânt de strigare, iar lupta este slabă încă, fiindcă întunericul este nevăzut cu lucrarea sa și se vede doar rodul lui cel rău și atât de rău, iar Mie și vouă ne este milă de oameni, fiilor.

Așa, încercați de peste tot cum sunteți, hai să punem încă în carte cuvânt de binecuvântare, de spor pentru apropierea de sfârșit al lucrului frumuseții și slavei Mele, în brațe cu grădina de la Maluri, prin care Eu, Domnul, Îmi spun și Îmi povestesc povestea Mea cea de șaptezeci de ani, de cuvântul lui Dumnezeu la Pucioasa pe plaiul neamului român, și iată, e lipsă mare de mângâiere, fiilor, dar noi avem această datorie înaintea Tatălui și a cerului, care prea mult așteaptă vederea cea întreagă să se deschidă și să se vadă locul începutului Meu în mijlocul neamului român, grădinița de rai în care Eu, Domnul, am coborât acum șaptezeci de ani și Mi-am început râul de cuvânt scris, iar apoi, după patruzeci de ani i-am rupt zăgazul și l-am lăsat să curgă peste margini și scriem acum, fiilor, scriem șaptezeci de ani de cuvânt peste pământ, și vom așeza mirul binecuvântării peste această grădiniță de rai de la Maluri și va fi în ziua aceea sărbătoare mare pe pământ, sărbătoare românească pe pământul român, o, fiilor. Amin, amin, amin.

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh coboară din nori de slavă cuvântul Meu, cuvântul lui Dumnezeu peste pământul și poporul tău, neam român. Pace ție în zi de încercare și de încordare, și de cumpănă și de nedumerire acum pe plaiul tău! Eu sunt Cel ce sunt și-Mi las glasul de deasupra ta și te cuprind în Duhul Sfânt și în cuvânt de binecvuvântare cerească în ziua aceasta de sorți pentru așezarea cârmaciului care-ți va purta pe mai departe numele și locul între popoare prin vreme, iar acum îngeri fără de număr se împart și te împuternicesc cu puteri de sus ca să facă Dumnezeu biruință pentru tine în ziua aceasta, când se așează mersul tău între pământ și cer și între popoare iar și iar.

Pace ție, țara Mea de azi, țara Mea dragă Mie! Fiii neamului român să fie acum sub înțelepciunea cea din cer ca să poarte ei din vreme în vreme steagul biruinței asupra omului antichrist, care ar da să-și întindă în ziua aceasta plasa lui otrăvită peste turma ta creștină și peste pământul care poartă pe el creștini pretutindeni, și ca să-i piardă satana dinaintea lui Dumnezeu și să-și înșire el împărăția întunericului cel fără Dumnezeu, și iată-Mă în luptă cu el și cu capetele lui multe și mascate și bătând din coadă ca să tragă cu ea dacă poate și stelele de pe cer, numai că Eu, Domnul, stau cu Scripturile deschise și citesc în ele și împlinesc lupta Mielului lui Dumnezeu cu fiara care dă să înspăimânte peste tot lumea, o, și nu știe acest vrăjmaș să citească și să creadă că pe pământul român se întâlnește cu Mine, cu Mielul lui Dumnezeu, cu slava cuvântului Meu care suflă peste el ca să cadă în genunchi la suflarea gurii Mele și să tot fugă și să nu aibă unde se opri, căci pământul tot este facerea lui Dumnezeu și vor pricepe toți locuitorii pământului lucrarea și venirea cuvântului Meu în întâmpinarea lui antichrist, despre care scrie în Scripturi că se va ivi și va fi biruit prin suflarea gurii Mele.

Și iată, suflu cuvânt peste tine, vrăjmașule al lui Hristos, antichristule obraznic și tot atât de orb. Iată lupta Mea cu tine! Apleacă-te, dar! Ești prins în fapt ca să zădărnicești dacă-ți merge și să-L birui pe Hristos, pe Fiul lui Dumnezeu, pe Cel Care a făcut cerul și pământul și omul și raiul și mersul lui Dumnezeu prin vreme. Lasă-ți armele jos! Ești față în față cu suflarea gurii Mele, care se face cuvânt cu putere și-ți spune: Dă-te înapoi! Această zi să te umple de spaimă, să te învingă prin puterea Duhului Sfânt împărțit de îngeri fără de număr peste toți fiii României lui Dumnezeu, ca să facă ei cu Dumnezeul lor biruință peste tine, o, că de mai bine de jumătate de an fierbe duhul tău și împarte vrăji fel de fel ca să-i birui pe români sub călcâiul tău murdar, numai că acest popor are alegerea Mea, iar tu te-ai păcălit cu toată armata ta ascunsă sub nume de salvatoare peste țara Mea de azi, dar țara aceasta are îngerii în zeci de mii în ziua aceasta și se ridică la cuvântul Meu și-și întărește mâna și ia de la Dumnezeu putere de biruință împotriva luptei tale aprige ca s-o culci jos pe ea. O, nu, căci între ea și tine sunt Eu, Iisus Hristos, Mielul lui Dumnezeu, și împlinesc Eu biruința Mea asupra ta, căci tu ești fiară rea, de șapte mii de ani potrivnică omului încă de când l-am așezat în rai după ce l-am zidit și i-am dat duh de viață, iar tu l-ai tras aliat al tău și i-ai șoptit minciuna ta, iar acum, Eu te biruiesc și așez la locul lor toate, și pe tine la locul tău, căci foc ești, foc vrăjmaș lui Dumnezeu și omului, și focul este partea ta și ceea ce ai iubit și ai lucrat tu și slugile tale bătrâne de șapte mii de ani și mulți prin vreme până azi.

Iată, am stat de vorbă cu tine pe pământul român și te-am vestit pe nume iar și iar, și M-am vestit pe nume înaintea ta în ziua tragerii la sorți care va arăta cârmaciul pentru țara și neamul român pe mai departe, iar tu stai acum în ascuns cu plan mârșav și bătând din coadă ca să împarți otravă, dar puterea ta cade înaintea Mea, căci Eu sunt Mielul lui Dumnezeu și-Mi este scrisă în Scripturi biruința asupra ta, iar tu ești antichrist, vrăjmașul Meu și al neamului creștinesc de pe pământ, și mai ales al neamului român creștin, în mijlocul căruia Mi-am așezat cetate de scaun și tron și slavă de cuvânt de biruință. Auzi tu, ce spun? Așadar, lasă-te prins și scos la întrebare, căci lupta ta cade prin însăși lucrarea sa cea rea. Amin.

Vă binecuvintează pe voi Dumnezeu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, fii români din țară și de prin străini, o, că mulți v-ați dus de acasă, fiilor, mulți, și sunteți străini de pământul care v-a crescut din pâinea lui. Veniți acasă, o, fiilor, veniți și aveți grijă de țara voastră și luptați să aveți pe glia voastră viitor cu Dumnezeu, o, că mare binecuvântare are de la Domnul acest pământ și neam, și știu aceasta mai-marii popoarelor și tânjesc ei după această slavă. Veniți și vă faceți țara frumoasă și curățiți-vă neamul și pământul de fiara cea cu multe capete, fiilor.

O, iată ce s-a stârnit peste țara română! Vânt și furtună diavolească a suflat duhul lui antichrist peste acest tărâm binecuvântat aparte peste pământ! S-a lucrat la întuneric cu unelte și obiceiuri satanicești, cu vrăji și cu suflete cumpărate cu bani de partea lui antichrist cu față de credincios lui Hristos. O, nu! Fiara roșie, care de treizeci și cinci de ani iar și iar a stat și dă să stea pe mai departe pe scaunele țării, această fiară cu floare roșie la ureche trebuie biruită acum. Dar voi, fii români, copii mai tineri de ani, și care nu știți istoria tristă a părinților voștri, strângeți-vă pe lângă ei și pe lângă învățătorii curați ai acestui neam și cereți-le lor ca să învățați ceea ce voi nu știți despre această fiară, care s-a sculat să stea la pândă odată cu libertatea cea pentru credință a creștinilor în anul izbăvirii acum treizeci și cinci de ani.

O, să nu greșiți din necunoștință, voi, tineri copii, că iată, mulți n-au știut și s-au lăsat cumpărați ca să-și semneze soartă rea pentru mâine, o, și s-a lucrat cu vrăji, cu scule diavolești cu față de om, și vă spune aceasta Dumnezeu, iar voi să-L credeți pe Cel ce vede și știe și spune.

Te ridic pentru biruință, neam român. Stau la mijloc toată ziua tragerii la sorți și caut peste tot cu ochiul Meu dumnezeiesc și veghez de deasupra cu suite de îngeri și de sfinți strămoși ai acestui neam și-i spun vrăjmașului: Jos armele! Jos măștile! Jos haina de miel cu care se împarte înșelare! Eu sunt Cel ce sunt, Eu sunt Alfa și Omega și am în ziua aceasta zi de biruință pentru neam pe pământul român, și voi veni cu cuvânt scris la sfârșitul zilei și voi povățui acest popor pentru veghe, căci vrăjmașul este neastâmpărat și obraznic, este cu minciuna pe limbă ca să-și facă dreptate, iar calea neamului român va fi grea, va fi de așteptat și de răbdat cu înțelepciune, căci fiara roșie a lăsat urme rele și sărăcie a lăsat, și voiesc să-i dau în lături pe slujitorii lacomi și să-i împrospătez pe cei drepți, care au stat prizonieri fără de cuvânt sub lucrarea fiarei cu multe capete, căci Eu, Domnul, cercetez inimile și salvez pe cei care caută izbăvirea de partea dreptății lucrurilor. Amin.

Iar și iar binecuvântare cerească pentru mersul acestei zile și pentru biruință sfântă spre sfârșitul ei!

Voi sta în sfat și în cetatea cuvântului Meu și voi așeza din cer cuvânt și lămurire prin cuvânt pentru multe câte așteaptă lămurire. Eu sunt Cuvântul Care veghează, Care Se împlinește lucrând și împărțind de la Dumnezeu. Eu sunt, fiilor care stați de strajă în cetate din partea Mea, și las prin voi pace peste neamul român și rugăciune pentru acest neam ca să se scoale el biruitor și să meargă drept și să învețe tot mai mult, să învețe de la Dumnezeu și nu de la oameni, căci Dumnezeu este Învățătorul, El este lumina lumii, iar lumina aceasta este cu voi pe pământ și se împarte ea împărțind voi din ea, o, fiilor. Amin, amin, amin.

E miezul nopții acum, și se scurge spre mâine această zi de slavă și plină de biruință, după toată lupta Mea cu potrivnicul peste care Eu, Domnul, am avut de vegheat ca să-l slăbesc și ca să-l rușinez iar și iar, căci s-a ivit să-Mi biruiască neamul român de partea lui și să-l dea robiei și să-i batjocorească viitorul cel de la Mine și să pună el la cârma acestui popor pe cel străin de binecuvântarea cea de la Dumnezeu pentru cel care va sta pe scaunul de sus al țării pe mai departe, iar Eu, Domnul Dumnezeul tău, am vegheat pentru tine, popor român, și am luptat luptă grea ca să dobor pândașul și să-l biruiesc rușinându-l de tot, căci am făgăduit că voi da lupta și voi scăpa de cădere neamul român, iar lupta a fost grea și încă va fi grea și de aceea scriu carte și o pun pe cale spre știrea celor ce dau să sape încă și tot dau zvârcolindu-se cu disperare dacă a căzut întrecerea, o, și ziua a fost grea și prea grea, și va crede acum neamul român și neamurile din jurul lui că vrăjmașul a fost mare și viclean și mascat pe deasupra și s-a voit învingător, și n-ar fi putut fi biruit decât de Mine, de Mielul lui Dumnezeu, precum este scris despre lupta Mea cu fiara cu multe capete, și pe care mereu s-o biruiesc cu luptă dreaptă.

Te cuprind în brațele Mele și în liniștea Mea, popor român, atât de pândit de slugile vrăjmașe ca să cazi, ca să-ți stingă puterea. S-au folosit bani grei până ce te-au amețit și te-au orbit slugile lui antichrist, până ce n-ai mai avut ochi ca să vezi capcana gata să te înhațe și să te îngenuncheze. N-ai mai fi putut să-ți păstrezi mersul și libertatea dacă nu intram Eu, Domnul, în luptă cu fiara aceasta, care-și ține ascunse capetele ca să te poată duce de nas cu vrăji de-ale lui.

O, cât de greu păcat și-a agonisit această aproape jumătate de popor păcălit de vrăjmașul ca să-i dea girul și să-l urce pe tronul de cârmuire peste țară, ca să te poată pune la fiert, popor român.

O, cum să fac acum să te iert de păcatul trădării de țară și de neam? Am venit numaidecât ca să nu te las deasupra prăpastiei și ți-am făcut trezirea și s-au ales mai mult de jumătate din români și au dat luptă grea lângă Mine ca să nu te dezbrace de biruință cotropitorul care a apucat să lege la ochi jumătate din popor umblând cu de toate ca să-i ologească mersul.

Vai de cei ce nu cred planul vrăjmaș ca să se așeze la veghe și la ocrotire pentru salvare când vrăjmașul atacă din plin! Toți stăpânii lacomi de putere peste gloate, toți își fac cărări bătătorite pe la cuiburile vrăjitorilor și fermecătorilor ca odinioară poporul Israel, în mijlocul căruia fierbeau oalele descântătorilor ca să amețească duhul poporului și să cadă Israel. Iată, și azi cei lacomi de putere împrăștie turnări și descântece și vorbe amețitoare și defăimătoare ca să cumpere oameni și să se ridice aceștia apoi unii contra altora și să câștige satana, stăpânul minciunii, și care nu poate fi descoperit cu una, cu două dacă e prea gros întunericul cu care-și acoperă pe deasupra lucrarea lui vrăjmașă.

Omul de rând nu crede când aude acest adevăr, dar cei ce umblă cu vrăji și cu minciuni ca să biruiască oameni cât mai mulți, aceia cred în vrăji, cred în puterile întunericului, cred și se folosesc de sprijinul diavolului, o, și de aceea Eu, Domnul, îi povățuiesc pe creștini să se stropească tot timpul cu apă sfințită cu putere peste ea și să ardă tămâie în vreme de rugăciune, și cu sfânta cruce să-și însemneze trupul și mersul și culcatul și sculatul și pâinea și apa și cămașa și căruța și toată casa lor și munca toată, căci vremea aceasta e plină de lucrarea vrăjitorilor și de duhul orbirii și se dau diavolului toți cei care înjură și dăruiesc lui satana copiii și boii și caii și plugul și coasa și munca, o, că au pe limbă vorbire de satană și e bogat satana cu de toate ale omului care blesteamă și biruiește cu cuvinte, cu însăși limba sa prin înjurături și blesteme ieftine munca lor, familia și viața lor toată, o, și nu mai sunt păstori să caute după cei care rătăcesc fără de veghe și să le arate drumul și cetatea de scăpare, turma creștină, pe cei ce iubesc împărăția cerurilor pe pământ cu ei, și pe Hristos, pe Care aproape toată lumea Îl înjură cu cuvinte de desfrânare și de defăimare de atâta vreme, de două mii de ani.

O, țara Mea iubită, nu te pot lăsa în cursa vrăjmașului. Mi-am arătat puterea dumnezeiască și te-am scos din cursă iar și iar. Vezi tu aceasta? Ești dușmănită fiindcă ești frumoasă și fiindcă vede satana strălucirea ta și te râvnește ca să-ți murdărească fața și rochița și credința și să te smulgă de sub puterea Mea.

O, nu te mai lăsa orbit, popor român! Veghează, fiule! E primejdie dacă nu este veghe, căci vine vrăjmașul și-ți face rău pe la spate și-ți curmă puterea și mersul.

O, ce greu a fost în lupta Mea de azi cu vrăjmașul antichrist, ce greu cu cel ascuns sub întunericul lui și cu arme pitite! Nu a fost biruință omenească, o, nu! Puterile cerești au stat în luptă cu Hristos pentru țară, au stat cu Mine împotriva lui satana, iar cuvântul Meu l-a doborât. Aceasta este puterea cuvântului Meu coborât pe pământ între oameni, și a venit această vreme, a venit Hristos între oameni cu lucrare de cuvânt, și numele Lui se cheamă Cuvântul lui Dumnezeu și aceasta este toată taina prin care satana este biruit. De treizeci și cinci de ani am scos deasupra lucrarea cuvântului Meu și biruiesc de atunci de partea Mea pentru neamul român oricât s-ar înteți lucrarea vrăjmașă, căci înaintea Mea se pleacă înălțimile toate și se închină și mărturisesc pe Dumnezeu, precum este scris. Amin.

Te cuprind și te mângâi, popor român. Ai grijă să nu mai cazi! Stau de veghe la căpătâiul tău și-ți trimit carte și te veghez cu cuvântul gurii Mele, chiar dacă tu nu dai de el, de ocrotirea Mea de peste tine. O, pace ție, și păstrează între Mine și tine această urare și lucrarea ei! Eu, Domnul Iisus Hristos, Învățătorul tău, rămân de veghe, rămân cu tine în taină și te cuprind în cuvânt ori de câte ori va fi nevoie să depărtez dinspre tine orice ispită care ar fi să te încerce și să te piardă de lângă Mine, iar Eu nu te voi lăsa.

Iată-ne binecuvântați peste pământ, pe Mine și pe tine, țara Mea română, casa Mea de azi, sala Mea de nuntă la sfârșit de timp! Te iubesc cu mare iubire. O, nu uita iubirea Mea cea pentru tine. Sunt și rămân Domnul Dumnezeul tău și-ți trimit mereu izvorul cuvântului Meu, care curge de șaptezeci de ani pe meleagul tău drag și biruiește pentru tine tot timpul, o, țara Mea de azi, și se împarte în patru părți și-ți adapă țarina și Îl aduce pe Dumnezeu pe pământ. Amin, amin, amin.