4.4. Trezire peste România şi conducătorii ei

În zi de Bobotează peste ape las cuvânt peste țara română, cuvânt de pace. O, pace ție, țara Mea de azi, de la venirea Mea cuvânt peste pământ, căci sunt venit la tine cu venirea Mea și cu pregătirea ei, și nu la alt popor Mi-am pregătit ca să vin și să-Mi gătesc calea și pe cei ce stau întru întâmpinarea Mea. Eu, Domnul, te botez în cuvântul Meu iar și iar și pun peste tine mila Mea, ocrotirea Mea și nădejdea că vei fi frumoasă, țara Mea, iar neamul tău iubirea Mea, că Eu merit să Mă iubești, o, neam român, că iată cât dau să te țin mereu de mânuță și să te ocrotesc, măcar pe cei ce-Mi cred și-Mi primesc cuvântul cel în tine sălășluit, iar pentru aceia să miluiesc toată cetatea ta și să-i port de grijă și să-i fiu Eu ei paza cea din cer până la ivirea zorilor, când nunta Mea cu ea se va vedea până în zări, până peste mări și țări, și va fi ea iubită pentru frumusețea ei, pentru slava ei, căci Eu Mă slăvesc în tine cu cuvântul venirii Mele, o, țara Mea cea de azi.

Și acum, să se reverse apele fântânilor de aici, de la izvorul Meu de cuvânt, să se reverse peste apele tale, o, țară română, și să sfințească apele tale și să te păzească ele de toată primejdia cea vrăjmașă Mie și ție, căci Tatăl Se bucură nespus de petrecerea Mea în tine pe pământ și te are dragă Tatăl și te numește fată de împărat, iar pământul tău are multă mărturie de iubire de Dumnezeu purtată în pântecele lui.

O, apleacă-te acum ca să iei mângâiere. Duhul Sfânt Mângâietorul suflă peste tine spre înnoirea ta mereu, iar Eu, Domnul, în zi de praznic de Bobotează Mă scriu cu tine în cartea Mea cea de azi pe vatra ta, carte în care Mă scriu de mult, de mult, și iată, mereu, carte deschisă mereu, în care Eu Mă scriu mereu, o, țara Mea cea de azi, iar tu apleacă-te ca să iei mângâierea aceasta și să tresalți la șoapta Mea, că vin de sus de la Tatăl și stau peste tine ocrotitor, iar dragostea Mea se face în tine cuvânt și îți hărăzesc înțelepciune din cer ca să pricepi tu taina ta și taina Mea, o, țara Mea cea de azi. Amin.

extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Bobotezei din 19-01-2013

Cu mângâiere, dar și cu dojană Mă așez în ziua aceasta față în față cu neamul român, și am în lucru cu Mine oștirile cerești și îngerești, și duhul răbdării sfinte așezăm încă între Noi, cei din cer, și neascultarea de Dumnezeu, care s-a suit cu lucrarea ei până sus la cer de pe vatra aceasta, căci neamul român stă în nepăsare de suflet pentru soarta lui cea de azi și cea de mâine și rabdă cei din cer întârzierea lui spre îndreptarea și spre înțelepciunea lui cea de sus.

Sunt Domnul și Mântuitorul tău Iisus Hristos, o, neam român, și Mă așez cuvânt peste tine și stau cu tine în sfat în ziua aceasta. Tu azi te bucuri în parte pentru praznicul Nașterii Mele, și zic în parte, că e multă tristețe și multă nemângâiere peste cei mari cu inima și cu înțelepciunea în fiii acestui neam, care văd cu adâncime primejdia care dă să se așeze în legea ei cea nimicitoare de Dumnezeu și de oameni peste fiii neamului român, care nu vor să-și deschidă inima și mintea și ochii pentru soarta lor cea de azi și cea de mâine. Eu însă sunt în veghe sfântă peste tine, neam român, iar lupta Mea pentru viața ta cea de sus lucrează tainic, lucrează cu înțelepciune dumnezeiască și cu răbdare roditoare, nepricepute acestea de cei lacomi de slavă și de bani și de scaune și care cred că ei sunt dumnezeii tăi și că nu mai sunt alții peste tine și că viața cea de azi și cea de mâine a neamului român este sub mâna lor, sub cheia lor, sub puterea lor cu totul. O, Cel ce a făcut cerul și pământul are în mâna Sa arma cea umilitoare pentru cei ce se trufesc așa, căci Eu sunt Dumnezeul umilinței și nu fac pogorământ pentru cei bolnavi de duhul slavei deșarte și de puterea lor peste oameni, în vreme ce este Dumnezeu peste toate câte sunt și vor fi, și peste care veghează Dumnezeu.

O, cum pot Eu să-ți spun acum pace ție, neam român? Sunt cu Tatăl Meu Savaot prin cuvânt de sus în mijlocul tău în ziua aceasta și sunt cu sfinții Mei coborât și cu sărbătoare de cuvânt. O, nu pot să-ți spun pace ție, căci pace nu este în tine, ci este doar închipuirea ei. Nu este pace fără Domnul, nu este nici chiar când cei ce-și zic puternici se simt mari peste un neam de oameni. Dar cum să-ți spun Eu, Domnul, o altfel de urare? Iată, îți spun veghe ție, o, țara Mea cea de azi, și așa și Tatăl Meu Savaot îți spune.

O, Tatăl Meu Savaot, duhul mângâierii nu-l putem pune peste neamul român, căci el n-a vegheat cu ascultare de cuvântul cel de sus, trimis la vreme de cumpănă peste el, căci duhul trufiei, ziditor prin fiii minciunii, al căror tată este diavolul din pricina minciunii mânuită de ei pentru placul lor de a stăpâni peste acest pământ ales de Dumnezeu pentru slava cea de sus, acest duh, această lucrare vrăjmașă neamului român nu poate lăsa duhul mângâierii cea de la Dumnezeu să se lase peste acest neam, ci trebuie dojană acum pentru neveghea acestui neam, pe care l-am povățuit cu multă mângâiere de cuvânt și l-am îndemnat să nu stea în nepăsare în vreme de cumpănă, căci este o lucrare vrăjmașă care voiește să-l strâmtoreze și să-l supună sub ea și să-l ducă cu minciuna cea bine plătită ca să cumpere prin ea biruința celor ce s-au unit stăpânitori acum și care au supus sub primejdie soarta cea de azi și cea de mâine a neamului român.

Hai, Tată Savaot, poate vor înțelege dojana, că mult povățuit a fost acest neam și n-a dat ascultare cuvântului Meu, care s-a purtat spre el cu povață și cu veghe ca să asculte acest neam. O, hai să Ne așezăm în sfat cu neamul român, Tatăl Meu Savaot.

— O, Fiule Emanuel, copilul Meu Cel Unul născut din Tatăl, îndurerați răbdăm această durere grea. Trebuie să veghem peste cei necredincioși, ca nu cumva să se întâmple cu ei ca și cu cei din Ninive, cărora le-am trimis prooroc să-i vestească de veghe, de pocăință și de îndreptare ca să nu-și atragă numaidecât pedeapsa faptelor lor și să piară ei cu totul. Și chiar dacă au crezut atunci ninivitenii, n-a trecut vreme multă și s-au lăsat spre necredință pentru cuvântul proorocului trimis spre ei și au căzut din nou în aceeași neveghe cei din cetatea Ninivei și a pierit apoi cu zgomot cetatea aceea.

O, neam român, Fiul Meu Iisus Hristos stă pe vatra ta cuvânt cu veghe cerească în el și-ți dă din Duhul Sfânt, Care Se face cuvânt de cincizeci de ani și mai bine și veghează și lucrează cu toate puterile cerești în mijlocul acestui neam, iar Tu, tată, n-ai voit să asculți povața ca să veghezi și să nu se smulgă de pe tine ocrotirea și cei ce te vegheau mult și se curățau pentru tine ca să te vegheze în chip curat, ca să te curețe de minciuna celor ce s-au așezat acum peste tine, folosind ei duhul înșelării ca să se așeze ei pe scaunele de cârmuire și să facă din tine poporul lor, voia lor, popor obidit sub placul lor cel fără Dumnezeu. O, îți trebuie dojană, tată, căci ai fost necredincios și n-ai vegheat cu Domnul, Care așa de dulce și de sfânt ți-a făcut mereu trezirea, și te-a povățuit Fiul Meu cu iubire ca să-L primești și ca să asculți de El pentru viața ta. O, tu vrei, oare, să cazi în suferință cum n-a mai fost în tine? Iată, Noi, Tatăl, Fiul și Sfântul Duh veghem la căpătâiul tău și ducem luptă grea și cerească pentru mântuirea ta de sub cei ce s-au așezat acum pe scaune ca să te stăpânească ei, și nu sunt de Domnul ei hărăziți peste tine, decât dacă tu meriți pedeapsă prin ei acum, ca să-ți înțelegi neascultarea, fiule român, căci aceștia au furat cu minciună voința celor ce în români i-au scris pe ei pe scaune și care au fost cumpărați cu bani și cu făgăduințe mincinoase, și iată, povara a început să crească peste tine și să-ți vezi neascultarea ta de Dumnezeu, Care te-a povățuit la vreme să nu dai voie să te stăpânească cei nedrepți cu Domnul și cu tine, ci să te scoli și să veghezi și să te uiți bine ca să-i vezi pe cei ce se curăță pentru tine ca să-ți vegheze viața de furi și de tâlhari. O, n-ai ascultat, și cazi în suferință acum, și vei face ochii mari vrând-nevrând și vei înțelege că n-ai ascultat de Dumnezeu, Care S-a făcut peste tine cuvânt și slavă de cuvânt, gata să Se lupte lângă tine cu tot cerul pentru biruința ta. O, credință sau dragoste cu sila nu se poate face, dar cel necredincios trebuie dojenit spre înțelepțire și trebuie sprijinit cu povață.

O, neam român, ți-a dat Fiul Meu Hristos cuvânt peste tine. Înțelegi tu iubirea Mea? Îți fac rugăminte sfântă Eu, Tatăl Savaot. Veghează, Tată, veghează cu trezie, că este în primejdie soarta ta cea de azi și cea de mâine. Oștirile de sfinți și de îngeri sunt în luptă și în răbdare sfântă și în veghe dumnezeiască pe vatra ta pentru soarta ta. Eu, Tatăl, Mă ridic de pe tronul slavei și stau cu Fiul Meu Iisus Hristos în lucrare tainică peste tine ca să-ți gătim salvarea, o, țara Domnului. Tu ai atâta bogăție de cuvânt coborât pe masa ta! Scoală-te și citește și te încălzește de dragostea lui, că iată, n-ai ascultat în ziua când toate oștirile cerești și îngerești au stat gata să te ajute, să te vegheze, să te insufle și să te ridici și să spui nu celor ce te-au supus acum sub ei prin numărul celor ce au fost plătiți să spună da și să cazi tu apoi sub stăpânirea fiilor trufiei și ai minciunii lor de peste tine, iar tu ai stat acasă și n-ai ieșit la luptă și nu te-ai apărat, iar oastea cea vrăjmașă și bine plătită împotriva ta s-a sculat și a făcut biruință pentru cei ce s-au așezat peste tine acum.

O, e jale între cei din cer de la neascultarea ta și se bucură duhul cel potrivnic Mie și ție de le neveghea ta, de la somnul tău, și e grea acum lupta celor din cer pentru ocrotirea ta, popor român. Așa pățea și poporul Israel. Îi făgăduiam mulțime de iubire și de slavă și-l rugam să urmeze după cuvântul proorocilor, dar el se dădea la nepăsare și la idoli și părăsea ascultarea de Dumnezeu, și a fost el părăsit de Domnul și numai o rămășiță a mai rămas din el adevărată.

O, voi, cei îndurerați acum în mijlocul neamului român, și care ați stat de veghe în toată vremea cea rea până la ziua întrebării și ați povățuit poporul și i-ați dat să știe ce să facă și cum să lucreze, o, chiar dacă el n-a ascultat de voi, cei curați cu inima pentru el, nu vă pierdeți nădejdea, căci voi sunteți cu mult mai mulți decât cei puțini între voi care v-au dat vânzării și au primit bani din mâna celor plini de bani și care pentru bani trăiesc și jefuiesc avutul celor suferinzi. O, fiți plini de răbdare sfântă și de credință sfântă că Dumnezeu aduce dreptatea și lucrează pentru ea. Lucrați și voi lângă Noi, cei din cer, și vegheați cu lucrare văzută și știută a fi și grăită peste neamul român și nu slăbiți pentru duhul dreptății, căci trebuie să propovăduim în cer și pe pământ duhul iubirii de țară, țara venirii Fiului Meu cuvânt peste pământ acum, la sfârșit de timp. Stați pe posturile de veghe și dați de gol lucrarea nelegiuirii, dar cu umilință să lucrați și cu milă să vegheați, căci cei umiliți vor fi biruitori. Mă aplec cu cuvântul și vă rog cu umilință de Tată ceresc, împodobiți-vă cu duhul rugăciunii spre Dumnezeu și cu zile de post și de jertfă înaintea Sa, căci acest soi de vrăjmași nu cade decât în fața acestor arme cu putere prin ele însele, după cum Fiul Meu Hristos a biruit tot așa duhul lumii când L-am lăsat să fie ispitit de acest diavol. O, lupta nu este pierdută, ci mai degrabă sunt pierduți cei ce s-au înălțat acum unii pe alții pe scaune de stăpânire peste acest neam, dar este scris despre cei ce se vor înălța că vor fi rușinați și smeriți pentru duhul trufiei lor, căci cei fără Dumnezeu sunt nimic, sunt pentru tăiat, căci rodul lor este otrăvitor, iar otrava usucă viața în care ea pătrunde.

O, Fiule Emanuel, am grăit lor, celor mari cu inima în neamul român și le-am dat nădejde și duhul cunoașterii și al răbdării încă. Suntem cu sfinții la masă de cuvânt pe vatra neamului român. Te mângâi, tată, Te mângâi, Fiule scump, că suferința Ne este mare, și sfântă Ne este răbdarea. Să-i așteptăm pe cei treji pentru duhul dreptății în acest neam și să le dăm lor harul și darul ca să facă ei lucrare de apostoli așa cum se mai poate și să ajute ei duhul neamului român și vederea ochilor lui, care n-au vegheat în ziua când a fost nevoie de veghe ca să nu vină furul, dar furul a venit și a căzut durerea peste cei curați cu inima, și este încă de răbdat și de vegheat și de lucrat, și va veni curând-curând, încurcătură de limbi peste cei ce s-au sprijinit unii de alții pentru câștigare de scaune dar care nu se iubesc nici măcar ca pe pământ, și se rabdă unii pe alții pentru păruta lor slavă, pentru bolnava lor dorință de stăpânire, dar toate acestea sunt veștede prin înșiși cei ce le lucrează, și este scris pe masa cea dinaintea tronului lui Dumnezeu cuvânt rostit de gura celui ce se arată mare acum între cei ce au furat stăpânirea și care a spus cu gura sa cuvântul Scripturii care spune că «cel ce ridică sabia, de sabie va pieri», și așa va fi, precum Scriptura grăiește, și se va împlini acest cuvânt peste cei ce au ridicat sabia lor și au tăiat cu ea tot rodul cel cu trudă îngrijit și au semănat mărăcini mulți în locul rodului și dau aceștia să înăbușe sămânța cea curată, dar vine Domnul și va așeza dreptatea Sa, și va locui ea pe acest loc sfințit prin cuvânt, vatra neamului român. Amin.

— O, Tatăl Meu Savaot, puterea Noastră este durerea. Ea are putere mare cât iubirea. Cu ea vom semăna dreptatea și sămânța ei cea multă peste cei ce au nedreptățit neamul român acum.

Sculați-vă voi toți, cei mari cu inima și cu înțelepciunea dreptății sfinte și nu stați din veghe, căci Eu, Domnul, am privit la voi în toată vremea și mereu vă privesc și văd înțelepciunea în care vă păstrați, căci voi sunteți dintre cei ce nu sugeți sânge, ci dați vlagă neamului român prin veghea în care stați și grăiți prin ea. Iar această vampă, acest duh de femeie îmbrăcată în roșu și stând călare pe fiară, sugând ea sângele neamului român în numele lui mamona, are scris în Scripturi blestemul de peste ea, iar banii ei asupra capului ei să cadă cu tot cu prețul desfrânării ei, precum este scris despre fiara cea de la sfârșit de timp și despre femeia care stă călare pe fiară și despre fărădelegea ei. Sunt Domnul Iisus Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu Savaot, și acest fel de sabie este scrisă pentru vampa cea pitită acum sub stacojiul ei, înșelând ea neamurile pământului peste tot, și acest duh fălos ca al lui Goliat își va pierde capul sub sabia sa, căci și-a zidit pe nisip. Amin.

Vă dau din Duhul Meu vouă, celor curați la inimă și pe mâini în neamul român, și strângeți-vă în acest duh și stați de partea luminii a toate și sprijiniți sufletele și înțelepciunea acestui neam, care plânge negrăit și se uită în lături după salvatori. Ieșiți tot mai în lumină voi, cei ce îmbrățișați lumina și adevărul, ieșiți și faceți lumină peste întuneric și dați de gol faptele ascunse ale întunericului care a prins stat mare peste neamul român, neam care nu trebuie să-și piardă întâietatea cea de la Dumnezeu și să cadă iar sub mână străină și dușmană pentru soarta lui, căci este cu gura căscată o cursă veche și care trebuie dată în lături, dar veghe mare trebuie din cer și de pe pământ, căci vremea este cu noapte peste ea.

O, ești cu bucuria amestecată cu durere, neam român. Nici cei ce s-au scris biruitori asupra ta, nici ei n-au pace, nici ei. Se tem și ei, căci conștiința îi scurmă din pricina nedreptății cu care și-au făcut loc pe scaune mari, și voi trimite Eu, Domnul, duh tulburător peste conștiința lor, peste liniștea lor vopsită, și teama va crește în ei, iar minunile cerești își vor arăta înțelepciunea și vor ajuta pe cei nedumeriți. Și va veni Domnul cu pacea apoi, căci cât fiii trufiei stau încă pentru ca să dea socoteală față de cele zdrobite de ei, pacea va avea de așteptat și de lucrat în taină pentru arătarea ei apoi. Acum însă sabia va lucra despărțirea minciunii de adevăr, a întunericului de lumină și va fi apoi Domnul Biruitorul, Mielul Cel salvator, Care spală păcatele, Eu, Domnul, Care spăl în sângele Meu vărsat pentru om pe cei ce-Mi deschid ca să le fiu lor Mântuitor. Amin.

O, pace ție, țara Mea cea de azi, neam român, dacă vei vrea, dacă vei ști să lucrezi pentru pacea ta, pentru salvarea ta! Amin.

extras din Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea sfântului ierarh Spiridon, făcătorul de minuni din 25-12-2012

Mă aplec cu milă dumnezeiască și cu durere mare în mila Mea pentru soarta neamului român, prins în cursă acum de cei necurați pe mâini în mijlocul lui, necurați la inimă și la faptă, chiar dacă sunt ei ieșiți din aceeași sămânță, dar iată, multă sămânță s-a făcut neghină, s-a făcut neagră de tot, căci s-a vândut celui vrăjmaș și s-a ridicat să înăbușe sămânța și s-o facă tot una, neghină să facă din ea și să se lăfăie satana apoi pe pământul alegerii lui Dumnezeu, pe muntele Lui cel sfânt, pe care stă și cuvintează ca la începutul lumii, alegere din vecii și așezată apoi temelie pentru pământ: pământul român, ținut în palma Mea ca să zidesc pe el ceea ce va rămâne, iar satana s-a sculat mereu cu război pentru facerea cea de la Dumnezeu, pentru multa Domnului lucrare de pe pământul român, munte sfânt, de pe care curge roua cerului, mana cerului, cuvântul lui Dumnezeu peste oameni acum, la sfârșit de timp, că a venit vremea să se arate lucrare mare, minune mare, cerul cel nou și pământul cel nou, de care duhul lumii nu are habar.

Durere mare se ridică la cer acum de la apăsarea dușmană care își are cuib în cei ce vor să fie al lor acest pământ și acest neam, neamul român. O, cine le-a spus lor, oare, cine le-a spus că este al lor acest pământ și neam, de se zbat să nu le scape de sub mâna lor?

O, cine v-a spus vouă că voi sunteți dumnezei și că toate trebuie să se plece vouă în acest pământ al neamului român? O, cine sunteți voi, cei ce v-ați pus pe pieptul acestui pământ și neam ca să-l apăsați și să-i opriți răsuflarea? V-am povățuit prin grăirea Mea peste pământul român și v-am rugat nu de mult prin acest râu de cuvânt să vă dați în lături voi, să nu nimiciți voi ceea ce alții au zidit, și nu voi.

O, n-ați vrut să ascultați. Eu, Domnul, stau de aproape șaizeci de ani pe vatra neamului român cu acest izvor de cuvânt, istorie scrisă acum, căci s-a făcut carte scrisă pe pământ cuvântul Meu. Nu de azi grăiesc Eu prin acest cuvânt, și se numește cartea aceasta Cuvântul lui Dumnezeu. O, n-ați vrut să ascultați așa cum v-am povățuit prin acest râu de cuvânt! O, ce veți face voi acum, când dă să vi se apropie prăbușirea? Nu era mai bine să ascultați glasul Domnului, care a grăit vouă și v-a povățuit să nu vă jucați voi cu soarta neamului român?

O, iată ce faceți încă! Dați să vă faceți întărituri, care să lucreze pentru voi, și lucrați cu minciuna ca să vă faceți acoperământ din ceată plătită, pe care să vă sprijiniți și să vă fie scut, și dați să vă țineți de garduri, dar gardurile sunt făcute să se rupă și nu au altă soartă prin facerea lor.

Iată, încă vă spun, trageți-vă în lături, fiți cuminți, trageți-vă din lucrarea voastră cea rea și vrăjmașă neamului român, și vă veți trage, căci vă vor trage faptele voastre ascunse și care ies curând, căci fără de veste Judecătorul va veni și faptele fiecăruia se vor descoperi, așa cum este scris, și altfel nu va fi. Amin.

O, neam român, ce strâmtorare peste tine, ce apăsare, ce pâclă groasă s-a abătut peste ochii tăi, de nu mai vezi prăpastia cea pregătită ție de cei ce te îndeamnă să faci tu voia lor împotriva ta! Ia aminte la cuvântul care vine din cer, din Dumnezeu peste tine, căci vreau să te mântuiesc din primejdia pusă înaintea ta de cei ce te îndeamnă de dimineață și până seara târziu să crezi în ei, să vrei cu ei, să poți cu ei ca să-ți fie ție salvatori, iar ei îți sunt dușmani, o, țara Mea, o, neam român, și n-au milă de soarta ta. Iată, sunt coborât la tine în cuvânt în zi de praznic sfânt pentru mama Mea Fecioară, care de pruncă a fost dăruită lui Dumnezeu ca să poarte ea apoi venirea Mea pe pământ Prunc și să Mă crească și să fiu Mântuitor de la Tatăl Dumnezeu pentru cei ce vin pe calea cu lumină, cu Dumnezeu pe ea, cu cele sfinte, nu cu cele păcătoase pe cale, căci calea Mea este calea vieții, și adevărul și sfințenia umblă pe ea.

Suflu peste tine, neam român, suflare proaspătă de Duh Sfânt, și în taină te umplu de putere din cer, de voia cerului în voia ta, ca să nu faci tu voia omului vrăjmaș ție acum, când el îți pune în față zi de tragere la sorți pentru ca să te alegi tu cu ei, cu cei vrăjmași ție, și nu cu cei buni pentru tine și care îți arată calea pe care trebuie să mergi și să trăiești, și nu să mori ca și cei ce au murit de tot față de duhul dreptății a toate, pierzându-și ei toată frica cea pentru plata faptelor lor. O, fiecare va fi pedepsit sau mântuit prin ceea ce iubește el. Cel ce iubește pe mamona, mamona îl va pedepsi. Cel ce iubește minciuna, minciuna îl va pedepsi, iar cel ce iubește pacea și dreptatea, acestea îl vor înălța pe el spre biruință și nu spre cădere, căci este scris în Scripturi cuvântul Meu care spune: «Cel ce se înalță va cădea, iar cel ce se umilește va fi înălțat». Amin.

Îți doresc, popor român, îngeri care să te insufle de la Mine și să te ajute să-ți alegi salvarea, căci cei care vor scrie în ziua de sorți câștig de partea celor ce prin minciună vor să se zidească ei, aceia vor fi spre prăbușire împreună cu cei ce zidesc pe nisip, căci așa este scris.

Suflu duhul înțelepciunii și al luminii peste neamul român, și prin îngeri lucrez aceasta, căci oștirile îngerești sunt în lucru mult pentru doborârea puterii minciunii, rostită mereu de cei îndeletniciți cu ea pentru câștigul lor cel nedrept ca să bage sub mâna lor pătată de nedreptate și de mamona fața și soarta neamului român, neamul Meu cel de la sfârșit de timp, ales Mie de Tatăl să-Mi fie popor, Ierusalim nou să-Mi fie, noul popor ales în locul Ierusalimului care n-a voit să fie ocrotit sub mantia Mea, căci el M-a disprețuit și a rămas pustiu de Dumnezeu, pustiu și împrăștiat, și Mă va vedea când va fi să spună el: «Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului», precum Eu, Domnul, am proorocit acum două mii de ani când îl plângeam pe Ierusalim din pricina disprețului adus de el asupra Mea.

O, mamă Fecioară, să așezăm duh de veghe sfântă în toate inimile peste tot în neamul român, că vine și e aproape ziua de sorți pentru cei ce vor cârmui de acum soarta acestui neam, iar lupta întunericului împotriva luminii e mare și e pitită cu lucrarea ei, mamă. Binecuvântăm acum cu biruință de partea duhului luminii ziua cea pentru tragere la sorți pentru cei ce vor cârmui neamul român, iar noi, cei din cer, Dumnezeu și toate puterile cerești dimpreună cu sfinții biruitori, vom fi în toate, mamă. O, nădejdea e mică în români, fiindcă lupta se dă pe ascuns din partea celor ce merg sprijiniți cu minciuna, dar Eu, Domnul, sunt mare, mai mare decât nădejdea cea mică a celor ce o mai au pe ea acum, că e mare și multă încordarea și e mare nedumerirea, mamă, dar ajutorul vine din cer, și nu de pe pământ, o, mamă. Amin.

— Cu duh și cu milă de mamă cerească te cuprind și te strâng sub ocrotire în vreme de cumpănă, o, neam român, căci Fiul meu Hristos te iubește mult, te ocrotește mult, pentru cei curați și mari cu inima în neamul tău, și strălucește Domnul de pe vatra ta lumina cuvântului Său peste pământ. Te doresc al Său să fii, atât cât El te dorește al Său, căci eu voia Lui sunt, așa cum am fost acum două mii de ani voia Lui și a venit El pe pământ Prunc, iar eu L-am purtat și L-am crescut pentru cer și pentru om și pentru tine, popor român, căci Tatăl te-a dăruit Lui încă de pe atunci și te-a arătat Lui de pe atunci că vei fi poporul Lui la sfârșit de timp și cale a venirii Lui va fi vatra ta. Înțelepțește-te, dar, pentru ziua tragerii la sorți pe seama soartei tale și dă de peste tine pe cei ce vor să-ți șteargă de pe față zâmbetul și lumina și frumusețea înaintea neamurilor de pe pământ, că n-au milă în inimă, și numai pe ei se au, iar pe tine te vor pradă a lor, voie a lor, căci ei te-au trădat și te trădează, și tu nu știi aceasta. Fii înțelept, neam român, nu fă voia lor, o, nu, ai grijă! Nu! Scoală-te și veghează acum și nu fă voia omului vrăjmaș ție și trezește-te și uită-te bine ca să-i vezi fața lui cea ascunsă sub masca trădării, și lasă-te lui Dumnezeu, Care te învață să nu mori, și aceasta este învățătura cea din cer peste tine acum când ziua de sorți bate la ușa ta ca să-i deschizi, dar tu să ieși atunci și să spui nu celor ce te trădează, și să spui da celor ce te iubesc și te așteaptă într-un pas cu ei pe calea dreptății a toate, și apoi pe calea mântuirii, căci Domnul, Fiul meu Hristos, lucrează și-Și desface calea Sa, iar ea se va vedea. Amin.

Le-am dat povața mea lor, Fiule Emanuel, copilul meu Hristos. Cu duh de mamă a Ta și a lor le-am dat lor. Trimite Tu acum oștirile îngerești, purtate de puterile cerești și pune peste români împlinit acest cuvânt. Amin.

— Amin, amin, o, mamă, căci puterile cerești sunt pe cale peste tot și veghează și lucrează, mamă, că durerea e mare în cer și în neamul român acum, și lupta e pe întuneric din partea celor trădători, care caută să lovească la catarg, la cârmă, o, mamă, ca apoi să pună ei în lanțuri dreptatea a toate și să-și ocrotească faptele lor, faptele fărădelegii, mamă.

O, popor român, trebuie nimicite de tot mersul și puterea cea rea ale acestor fii trădători de la mijloc, și nu va fi pace deplină până când ei nu vor fi dați de tot în lături, iar Eu, Domnul, sunt împărțit peste tot cu toate puterile cerești și voi lovi peste tot în fiii lui Edom, în cei îmbrăcați în roșu peste tot, precum scrie despre ei în Scripturi, și care dau să propășească încă, dar arma cea împotriva lor este gata de luptă, căci odată cu ispita e gata și arma cea împotriva ei, precum este scris.

Binecuvântată să fie lupta puterilor cerești împotriva fiilor lui Edom în neamul român, căci în tot timpul au fost două tabere pentru ca să se arate lupta când vine, Iacov și Edom, iar Iacov înseamnă fiii lui Dumnezeu, precum Edom înseamnă fiii cei împotriva lui Dumnezeu și ai binelui lui Dumnezeu, dar Domnul a binecuvântat cu binecuvântare mare pe Iacov, pe poporul lui Dumnezeu, și este el acum popor mare și se cheamă acest popor neamul creștinesc, botezat în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, și care luptă de partea Domnului, de partea păcii de sus pe pământ, și mereu Eu, Domnul, îi spun lui: „Pace ție, poporul Meu!”, și se vor adăuga lui toți cei făgăduiți lui, fiii făgăduinței făcute peste Avraam, și vor fi ei strălucitori ca stelele cerului, neam al lui Avraam cel credincios, neam al lui Hristos, pe Care poporul Israel L-a răstignit pe cruce acum două mii de ani din neștiință, din necredință, din neumilința sa înaintea Celui ce a venit să mântuiască lumea din păcat.

O, popor român, învață mult, învață viața și faptele și fața poporului creștin, neamul lui Hristos. Privește-te ca să te vezi și să vezi dacă semeni cu Hristos, căci Eu sunt Domnul tău, Mântuitorul tău și te iubesc, și voiesc să te nasc într-o clipă și să fii tu apoi fața Mea, voia Mea, așa cum Eu sunt voia Tatălui Meu Savaot, Care M-a trimis la tine cuvânt și lucrare prin cuvânt pentru nașterea din nou a lumii, pentru înnoirea a toate. Cerul cel nou și pământul cel nou, proorocite prin Scripturi că se vor așeza și vor fi pe vecii, acestea Eu, Domnul, le lucrez ca să le arăt la vedere, începând cu ele de pe vatra neamului român, în care Eu Îmi am cursul cuvântului Meu, râul vieții, muntele Meu cel sfânt și râul care curge din el spre poale peste pământ pentru tămăduirea neamurilor, precum este scris. Amin.

Eu, Domnul, binecuvintez acum cu biruință sfântă ziua de sorți pentru cei ce vor birui și vor cârmui de pe scaunele dreptății neamul român și mersul lui și viața lui. Eu, Domnul, așez harul Meu peste fiii români ca să lucreze peste ei harul Meu. Amin.

Pace ție, popor român! Ești apăsat, ești îngrijorat, ești descumpănit, și mulți în tine sunt neînțelepți prin cei duși cu minciuna de cei trădători. O, ești sub ispită grea, ești răvășit cu inima.

Pace ție! Bucură-te că Domnul grăiește cu tine. Nădăjduiește în El când ești strâmtorat, când ești nedumerit. El este lumina, El te va lumina, El va veni cu ale Sale la tine. Amin, amin, amin.

Acest cuvânt să meargă peste tot, să meargă, numaidecât să meargă, și să lucreze el prin puterea sa. Amin.

extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Intrării în biserică a Maicii Domnului din 4-12-2012

Ne așezăm cuvânt și masă cu sărbătoare în mijlocul poporului cuvântului Meu cel de azi, mamă, iar neamul român să se aplece să ia de pe masă și să afle grăirea Domnului, căci pe vatra lui este Domnul cuvânt peste pământ acum, la sfârșit de timp, și cheamă la mântuire și la înțelepciune de sus acest neam, căci l-a ales Tatăl Savaot acum două mii de ani ca să-Mi fie de cărare peste neamuri, și casă de venire a Mea să-Mi fie, și să-Mi sălășluiască în patria lui venirea Mea cuvânt de la Tatăl la om, că am de pregătit ziua judecății, și este mult de lucrat pentru ea, și Îmi pregătesc neamul român ca să lucrez din mijlocul lui peste pământ această zi.

O, neam român, tu porți numele Meu, numele lui Iisus Hristos pe creștetul tău încă de la începutul tău cel dintâi, cel din vremea începutului Meu peste tine acum două mii de ani, și ești întâia născută atunci între popoare din Hristos, o, țara Mea cea de azi, căci întâiul Meu ucenic, întâiul apostol al Meu, Andrei, ți-a pus atunci cămășuța de botez pe trupul tău și te-a numit cu numele Meu, țară creștină te-a numit, căci numele de creștin vine de la numele Hristos. Am tras din greu, Eu și tu apoi, ca să-ți fie păstrat acest nume măreț, căci tu ai fost întâia născută din ape la facerea lumii și ai purtat pe vatra ta taina facerii omului, iar în această vreme, când antichrist și supușii lui vor să scrie biruință asupra Fiului lui Dumnezeu, Făcătorul omului, lucrez și mai mult pentru păstrarea ta întru slava ta cu Mine acum, la sfârșit de timp, o, țara Mea de azi. Te-a hărăzit Mie Tatăl ca să te am a Mea în locul poporului Israel, care M-a tăiat din mijlocul lui și M-a răstignit când am venit la el și am dat să-i întorc inima spre părinți, dar el n-a vrut aceasta, iar Tatăl Mi te-a dat atunci de țară a întoarcerii Mele după două mii de ani, căci este scris în Scripturi să treacă o mie și iarăși încă o mie de ani și să vin apoi să fiu biruitor asupra șarpelui cel de demult, satana, care l-a înșelat în rai pe om să nu Mă asculte, pe când omul era așezat de Mine în rai ca să asculte de Dumnezeu și să facă voia Lui cu statornicie și să nu uite aceasta, dar iubirea de Dumnezeu când se face mică în om, se face mare apoi spre el puterea lui satana, puterea cea rea, și are Domnul apoi de lucru mult pentru om ca să-l izbăvească de moartea aceasta, de despărțirea lui de Dumnezeu, căci moare omul ori de câte ori Îl dă pe Domnul de peste el ca să-și facă voia.

Te chem și te aștept spre iubirea dintre tine și Mine, o, neam român, dar caută după înțelepciunea cea de sus cu inima ta acum, căci ea este cartea poruncilor lui Dumnezeu, și din care curge legea, care dăinuiește de-a pururi, și fără de care nimeni nu dobândește viața, iar cei ce o părăsesc pe ea dobândesc moarte, precum este scris. Dar tu întoarce-te spre înțelepciune, o, neam român, și nu lăsa slava ta cea de la Dumnezeu altui neam, căci folosul înțelepciunii aduce descoperirea lui Dumnezeu și iubirea Lui cea pentru fii apoi.

Mă doare când văd inimă de păgân în mulți din fii tăi, neam român. Aceasta întărâtă pe Domnul să lase pe vrăjmaș să vină, și așa se întâmplă când un popor uită de Dumnezeu și disprețuiește pe Cel ce l-a născut. E părăsit de Duhul Cel din cer neamul român din pricina păcatelor lui, căci s-a abătut mult de la Domnul și a călcat poruncile Lui și n-a mers pe calea dreptei rânduieli. Am lăsat, așadar, nenorocirea să vină, dar tot Cel ce a abătut-o spre voi poate să vă mântuiască din mâna fraților voștri cei vrăjmași între voi, numai să îndrăzniți să Mă strigați ca să vă scap de această împilare și degrab să Mă milostivesc spre voi, că iată, acum îndurați răbdători cele născute între voi din pricina părăsirii de Dumnezeu, dar Eu, Domnul, voiesc să-Mi aduc aminte de voi dacă Mă strigați; și după cum duhul vostru s-a aplecat spre rătăcire de Dumnezeu, căutați-Mă înzecit cu inima plânsă, căci Cel ce v-a dat un nume atât de mare vă va aduce vouă izbăvirea, iar cei plini de duhuri necurate între voi vor slăbi, dar îmbrăcați-vă în haina dreptății, o, fii români, ca să vă arate Domnul întru strălucirea Sa înaintea popoarelor de sub cer, căci este scris că toți munții înalți se vor apleca înaintea neamului cel călăuzit de Dumnezeu cu dreapta Lui îndurare.

Îți hărăzesc izbăvire de sub cei nedrepți din mijlocul tău, o, neam român. Cere-Mi să-i dau în lături și să fac loc la cârmă celor cu inima smerită, iar cei ce cred că numai ei sunt și vor fi stăpâni peste tine, să se prăbușească de pe întăriturile lor și să fie vădită necurăția inimii lor acum. Eu, Domnul, sunt cu mare izbăvire în mijlocul tău, dar cheamă-Mă, popor român, căci sunt în brațe cu mila Mea cea pentru tine, numai să Mă aștepți și să-Mi deschizi și să Mă ai de Dumnezeu al tău, căci Eu, Domnul, aduc mare izbăvire celor ce Mă au Dumnezeul lor și scăparea lor. Amin.

O, mamă Fecioară, durerea Mea și lacrima ei pentru neamul român s-au făcut râvna Mea cea de azi, căci Mi-a dat Tatăl patria aceasta când Ne-am născut Noi pe pământ acum două mii de ani, mamă, și fi-va să ieșim cu biruință mare din mijlocul acestui neam, în care Îmi am așezată masa Mea de cuvânt acum. Tu ești mamă. Suspinul tău e ca și al Meu pentru fiii acestui neam, din care Tatăl Mi-a ridicat acum popor de sprijin Mie ca să pot veni, iar el să Mă aștepte când vin și să-Mi culeagă cuvântul și să-l împartă, mamă. Glasul tău îndreaptă-l acum spre fiii neamului român, că e mare războiul nedreptății celor ce au călcat peste toată dreptatea ca să fie ei stăpânii, o, mamă. Voiesc să se lase biruiți de-acum acești dușmani de neam, mamă. Nu mai pot de durere uitându-Mă la fărădelegile lor, care stau în calea slavei Mele cu acest neam, și spre care se vor apleca popoarele curând, curând, dar crucea acestui neam apasă greu de tot peste el. „O când ne vei mângâia, Doamne?”, așa strigă inimile multora care așteaptă în acest neam izbăvirea cea de la Mine, mamă. Să-i ajutăm pe ei, să lucrăm mult pentru ei, o, mamă. Lasă-te cu glasul tău de mamă peste acest neam acum, în zi de praznic sfânt, o, mamă. Amin.

— Ajutorul lor de la Domnul, Cel ce a făcut cerul și pământul, vine la ei această izbăvire, o, Fiule Emanuel, Copilul meu Iisus Hristos. Nădejdea să le fie neclintită, căci noi avem puterile cerești în mare lucrare pentru izbăvirea aceasta. Ori de câte ori fiii cei răzvrătiți ai acestui neam își întăresc asupririle peste frații lor, puterile cerești se împart cu lucrarea lor și aduc izbăvirea din toate câte pândesc să se ridice pe rând și să întărească fărădelegea cea asupra dreptății a toate. O, nu mai e mult. Va pieri toată puterea cea vrăjmașă, pe care au lăsat-o să vină toți fiii români care n-au vegheat pentru statul Tău în mijlocul lor cu biruința Ta cea de sus, o, Doamne milos pentru ei.

Vă întăresc credința în Fiul meu Iisus Hristos. Fiți plini de credință, fii români. El nu i-a lăsat să-L aștepte pe cei ce L-au așteptat cu izbăvirea. E groasă ceața cea din partea celor mincinoși în mijlocul acestui neam. Domnul o va risipi, o va subția pic cu pic și se vor arăta după risipirea ei toți cei care din întunericul ei au pus pe foc ca să fiarbă oala fărădelegii lor, îndreptate asupra acestui neam, neamul Fiului meu Iisus Hristos la sfârșit de timp, căci Tatăl Savaot l-a dăruit nouă pentru sfârșit de timp ca să vină Domnul și să Se slăvească în cuvânt pe vatra Lui și să aducă lumină popoarelor, după cum este scris de cuvântul care va curge din gura Lui spre înțelepțirea neamurilor și limbilor de pe pământ.

E mare vrăjmășia inimilor celor ce s-au suit acum la cârma neamului român, iar învrăjbirea s-a ivit pe neașteptate și a adus cu ea durere mare. Aceștia s-au sculat cu război și au lucrat în vreme de noapte și au pus mâna pe scaunele cârmuirii și sunt fățarnici foarte prin lucrarea minciunii, cu care ei se hrănesc, dar puterile cerești sunt pe urmele lor și lucrează odată cu ei și strică planurile lor ascunse, că e Domnul în război cu ei pentru izbăvirea celor ce-L așteaptă pe El cu ea.

Voi, cei care v-ați sculat să vă bateți joc de pacea și de lumina cea de la mijloc a neamului român, opriți-vă, fiilor, de la lucrarea fărădelegilor voastre și dați-vă de partea celor drepți cu inima și cu judecata și cu înțelepciunea, căci vă va fi prea greu față în față cu dreptatea Domnului când ea va sta de față cu voi în ziua ei de slavă. O, dacă nu puteți să iubiți, fiți măcar cuminți, opriți-vă să mai săvârșiți răul mai mult decât l-ați săvârșit până acum! Oprească-se lucrarea mâniei voastre, căci cu mânie și cu minciună ați lucrat și ați dărâmat străjerii cei buni de la cârmă peste acest neam. Se uită Domnul la voi, se uită toți sfinții la limba voastră cea plină de minciună și de nedreptate, și vă atrageți cu ea rușinea cea mare, care va veni fără de veste peste voi. Sunt mamă și mi-e milă de voi. Ocrotesc ca o mamă neamul român și vatra lui. Vă îndemn la pace, la temere de Domnul și la lucrarea dreptății a toate, dar mai cu seamă la pocăință mare vă îndemn, ca să vă ajute ea să scăpați de pedeapsa pe care v-ați agonisit-o mult prin tot ceea ce ați adus voi durere și suspin și nedumerire peste neamul român. Să se stingă focul trufiei în care ard mințile voastre îndemnându-vă spre ură între frați! Ați adus învrăjbire mare între frații români. O, de ce-ați făcut aceasta? Pentru cine slujiți voi, oare, prin duhul minciunii și al urii între frați? O, nu e frumos să vă dați de partea fărădelegii, care v-a obosit și pe voi din destul, căci fărădelegea nu poate aduce nimic bun prin lucrarea ei, ci laț și sminteală aduce ea și prinde sub ea pe cei ce o lucrează pe ea. Mă aplec Fiului meu Iisus Hristos pentru voi și Îi spun Lui așa:

Scoală-Te, Doamne, înalță-se mâna Ta și nu uita pe cei iubiți ai Tăi până în sfârșit, căci ei Te așteaptă să-i izbăvești de sub lucrarea celor răzvrătiți între ei! O, pune stavilă răzvrătirii și pașilor celor ce o lucrează pe ea, și naște Tu în ei păreri de rău și duh de pocăință, și frică de Dumnezeu să le hărăzești lor, Doamne, căci fără ea ei pier pic cu pic și nu știu ce fac, bieții de ei. Te-am născut din pântecele meu cel fecioresc și Te-am dat Dumnezeu al neamului român atunci când ai venit și când Te-a lepădat apoi de la el poporul lui Israel, la care ai venit de la Tatăl.

Stau ocrotitoare mare peste acest neam, de atunci și până azi, și îl iubesc pe el pentru Tine, Fiule scump, și mult îl iubesc și mult veghez hotarele lui și taina Ta cu el în mijlocul lui, că iată, ai pe poporul cuvântului Tău în mijlocul lui și îl ții cu mânuțele ridicate spre Tatăl, așa cum stăm și noi lângă el și aducem Tatălui mereu acest neam, cu rugăciune vie pentru soarta lui cea de la Dumnezeu în acest timp.

O, popor iubit, stai cu dor și cu inima plină de Domnul înaintea Lui pentru tine și pentru neamul român, iar Domnul îți va da ție iubire mare, ca și a Lui, căci trebuie să învieze neamul român în taina slavei ce va să fie peste el cu Fiul meu Iisus Hristos, biruitor asupra lui satana, șarpele cel de demult, care a despărțit pe om de Dumnezeu. Veghea ta să fie pentru venirea Domnului pe pământ, o, popor micuț și veghetor înaintea Lui, și va veni Domnul mereu și va păstori cu toiag de fier, cu cuvânt de sus neamul român, și va curge învățătura Lui peste popoare, precum este scris despre muntele înțelepciunii lui Dumnezeu peste pământ, din care vor lua neamurile pământului și vor căuta spre Domnul spre sfârșit de timp. Amin.

Pace ție, o, popor român! Prețuiește darul Domnului în mijlocul tău! Ia aminte la cuvântul Lui de peste tine, ia-l de la cei împărțitori de Dumnezeu din mijlocul tău, căci El este împlinitor prin tot cuvântul Său rostit, de la început și până azi și până peste toți vecii. Vine Domnul la tine cuvânt, o, neam român. Scoală-te întru întâmpinarea Lui și vino spre iubirea Lui și vino tu spre asemănarea cu El în iubirea ta, căci Dumnezeu este iubirea, și numai El este ea. Amin.

extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Nașterii Maicii Domnului din 21-09-2012

Iată, cerurile se deschid, iar Eu, Domnul Iisus Hristos, Fiul Tatălui Savaot, sunt trimis de El cuvânt peste neamul român. Eu ascult de Tatăl și împlinesc, căci între cei din cer este ascultare, și vin spre tine cu cuvântul Meu, neam român, iar tu deschide-I Domnului, Care vine la tine cu toate puterile cerești, în oștiri călare pe cai albi. Am norii suire și Mă port pe aripile vânturilor și-Mi fac din foc, din pară de foc, slujitori.

O, auzi glasul Domnului, neam român! Și auziți voi cuvântul lui Dumnezeu, Care strigă peste voi, cei care ați adus duh de neliniște, furtună peste suflete și pagubă în vreme de secetă, căci seceta a mers odată cu voi și a pârjolit pământul român, așa cum voi v-ați ridicat și ați pârjolit ceea ce a fost zidit până acum pentru slava și numele acestui neam înaintea neamurilor pământului. Stau de vorbă cu voi. Cuvântul Meu nu vă întreabă dacă veți crede în el, ci vă întreabă dacă veți fi cuminți de acum, căci până acum n-ați fost cuminți, ci ați făcut pagubă mare, și vai vouă dacă veți plăti aceasta! Vă luați unul după altul la săvârșirea păcatului învrăjbirii între frați și vă îndemnați spre acest păcat, iar păgubitul cel dintâi este poporul, cu care voi vă acoperiți ca să ziceți că în numele lui lucrați voi răul pe care-l faceți și cu care loviți din creștet până în tălpi, de sus până jos trupul neamului român, iar Eu, Domnul, în fața lui stau cu cuvântul Meu de peste voi ca să ne socotim pentru cele ce voi ați săvârșit și încă dați să săvârșiți după mintea voastră lucrare fără rod. E vremea să lucrez Eu, Domnul, căci voi ați stricat mult și ați călcat sub picioarele voastre puteri bune, zidire mare și multă, care s-a dărâmat acum, căci voi ați făcut război asupra celor buni și mari cu inima pentru acest neam. O, cum de n-ați văzut îndeajuns că nu faceți bine și că faceți mult rău? O, cum de nu v-ați temut să lucrați așa și să vă îndemnați unii pe alții să faceți atâta cutremur? Iată cât de mincinoasă este nădejdea cea omenească! Priviți și socotiți-vă pe urma a ceea ce ați dat să săvârșiți. Ca unii fără de minte ați călcat peste toți fiii români și mai ales peste cei pe care i-ați tras la păcatul vostru. V-ați pus de gând să alungați cârmaciul de la cârmă și ați lucrat cu îndărătnicie acest păcat și au râs popoarele de pe pământ de fața neamului român și de lucrarea lui cea plină de răzvrătire, de la mijloc lucrată de voi. V-ați socotit unii pe alții pentru această lovitură și ați instigat apoi poporul, pe care l-ați pus să slujească și să grăiască după cum slujiți și grăiți voi, dar voi ați mințit poporul, căci nu lui ați vrut să slujiți prin aceasta, ci vouă; vouă, celor vinovați mult și plini de ură și de dușmănie și de duh de trădare de frați. Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, Dumnezeul neamului român-ortodox, a privit la voi și are înainte păcatul vostru, păcat săvârșit asupra fraților voștri, asupra neamului român, neamul Meu cel de azi, la care vin cuvânt, neam ales de Tatăl Savaot să-Mi primească venirea cuvântului Meu peste pământ, căci vremea Mea s-a apropiat și aud morții din morminte glasul Fiului lui Dumnezeu și se pregătesc să iasă, precum este scris, și când puterile cerești și toate câte sunt între cer și pământ aud glasul Meu și-Mi slujesc și am norii suire și am umblare pe aripile vânturilor și vin cuvânt pe vatra neamului român de aproape șaizeci de ani și am istorie scrisă în mijlocul acestui popor. Veniți și luați și citiți și bucurați-vă de Domnul, Care este în mijlocul poporului român cuvântând cuvântul Său, sau căiți-vă pentru răul din voi și lepădați-l apoi.

Stau de vorbă cu voi și vă îndemn cu milă părintească să lepădați duhul minciunii, care vă lucrează inimile, și pe care mult îl lucrați, căci v-ați învățat cu el prea mult, și vede acest neam ceea ce faceți voi și e păcat să lucrați așa. O, până când veți merge cu această răzvrătire și învrăjbire între fiii neamului român? Vi s-a dat prea mult gura și limba spre minciună. O, nu de asta trebuie să doriți să stați în sfatul cel pentru țară. V-ați făcut rost de lăudători, care să vă trimită în sfatul țării, în vreme ce voi nu știți și nu vreți să faceți pentru popor și nu pentru voi lucrul pe care l-ați luat să-l săvârșiți în sfatul țării. În locurile de frunte ale unui neam nu trebuie să râvnească cei ce nu au lepădare de sine și jertfă deplină cu trupul, cu sufletul și cu duhul. Nu trebuie să stea pe scaunele dreptății cei ce calcă aceste legi, defăimând puterea lor. Este scris în Scripturi despre judecătorii pământului și despre lucrarea pe care o au ei de lucrat de pe scaunele legii. Este scris: «Iubiți dreptatea și cugetați drept despre Domnul Judecătorul, și umblați după El cu inima smerită, o, judecători ai pământului, căci El Se lasă spre cei ce nu-L ispitesc și spre cei ce cred în El, iar cugetele cele viclene Îl depărtează pe Domnul, Care mustră pe cei fără de lege și pe cei ce ispitesc, și în care înțelepciunea nu sălășluiește, iar Duhul Sfânt Se depărtează, căci sunt fără de pricepere aceștia pentru înțelepciune, iar înțelepciunea este duh iubitor de oameni și pedepsitoare pentru cei ce hulesc, căci Domnul este martor gândurilor celor mai ascunse și străbate negreșit inimile și nu-I scapă nici șoapta cuvintelor și nu se poate ascunde de El cel ce este nedrept, căci dreptatea se răzbună și taie chibzuința celui nelegiuit și duce zvonul graiurilor sale înaintea Domnului, spre pedeapsa pentru cele strâmbate de el, fiindcă și cea mai tainică vorbă nu va trece nepedepsită, iar gura cea plină de minciună primejduiește viața sufletului, și nedreptatea săvârșită atrage moarte după ea».

Este scris în Scripturi de plata celor necredincioși, care-și atrag moartea cu mâinile și cu glasul, cu fapta și cu cuvântul și și-o fac prietenă și sunt împătimiți după ea și fac legământ cu ea și sunt vrednici de ea apoi, dar cine să înțeleagă între ei aceasta? Eu însă vă spun vouă din cartea dreptății, iar cartea aceasta are putere să pătrundă peste voi prin însăși puterea ei, peste care voi călcați și faceți răzbunătoare peste voi dreptatea, și fericiți veți fi dacă vă veți îndrepta spre credință și spre lepădarea fărădelegii apoi, iar dacă cu vicleșug veți lucra pe mai departe, voi veți vedea. Amin.

O, neam român, mult te-am strigat și te-am povățuit la veghe prin acest râu de cuvânt! Iată, n-ai vegheat așa cum te-am povățuit, ba te-ai lăsat dus cu vorba de cei ce te-au cumpărat de partea fărădelegilor lor. Stau mijlocitor la Tatăl Savaot pentru soarta ta cu Mine pe pământ între neamuri, dar Tatăl S-a întristat adânc de la tine și a bătut cu secetă mare peste vatra ta, căci L-ai îndurerat prin păcat. O, cum de te-ai lăsat îndemnat la duhul învrăjbirii între frate și frate de către acești oameni însetați de putere peste tine, neam român? O, cum de nu te-ai înțelepțit la glasul Meu, care te-a povățuit mereu mult și milos ca să nu te apleci spre păcatul fărădelegii acestor trădători de frați? O, cum să fac acum pacea Mea în mijlocul tău? S-a stricat fața ta înaintea popoarelor, iar Eu am voit să stea sus fruntea ta și s-o umplu de slava Mea.

Te povățuiesc spre veghe, neam român, și spre înțelepciunea cea de sus, pe care n-o au cei ce te-au tras la păcatul învrăjbirii între frați. Căiește-te acum, după ce te-ai lăsat atras la păcat! Deschide ochii și lasă-Mă să ți-i deschid Eu, căci cei ce vor să stăpânească peste tine acum nu au iubire pentru tine, ci au pentru ei și plăsmuiesc fără să știe dureri peste tine. Te chem sub povața Mea. Deschide ochii mari și socotește bine și crede de la Mine, nu de la om. Nu-ți vor binele, nu-ți țin partea aceștia care te-au îndemnat la păcat, ci te folosesc acum scut pentru ei și pentru fărădelegile lor, pe care ei încă și încă le desfășoară pentru duhul învrăjbirii dintre frați.

Iată, ai greșit lovind cu batjocură și cu defăimare în cel ce stă la cârmă cu trezie mare pentru soarta ta, și pe care îl laudă popoarele pentru veghea lui de peste tine și pentru înțelepciunea lui cea mare. O, caută să cunoști adevărul, neam român. Nu te grăbi să-i crezi pe cei ce-ți defaimă ființa prin duhul trufiei lor, prin minciuna pe care o împart peste tine în locul pâinii cea de toate zilele, de care tu ai nevoie acum, neam român, căci te-am bătut cu secetă pentru neveghea ta. Din mijlocul puterilor cerești grăiesc peste tine. Scoală-te la veghe și caută să înveți de la cei înțelepți și să pricepi că e război pe vatra ta și că tu încă nu înțelegi și nu te temi! Voi pune duh din Duhul Meu peste tine și-ți voi da ajutor să pricepi și-ți voi deschide ochii și mintea și-ți voi arăta care sunt binefăcătorii tăi. Cei ce iubesc dreptatea și pacea și adevărul a toate, aceia sunt din partea Mea pentru soarta ta între neamurile pământului, căci tu trebuie să strălucești între neamuri, o, țara Mea cea de azi. Pun puterile cerești în slujba ta și lucrez tainic ca să te mântuiesc de cei ce te-au mințit și te-au tras spre păcatul învrăjbirii pentru alungarea cârmaciului de peste tine. Nu mai e mult și vei vedea fața cea adevărată a celor ce te-au îndemnat să te răzvrătești pentru puterea lor peste tine. Vei alerga după ajutor ca după aer, dar nu te lăsa până atunci biruit de ei, neam român. Scoală-te să crezi în cuvântul Meu, care te cheamă la veghe și te scoală la lucru. Nu are nimeni nici un câștig dacă nu crede în cuvântul Meu cel de azi, din care Mi-am făcut toiag de cârmuire peste popoare, precum este scris.

Grăiesc acum cârmaciului neamului român. Duhul Meu îl cuprinde și îi întărește vlaga cea rănită și încercată din părți prin cei ce au adus învrăjbire mare între fiii acestui neam.

Deschide-Mi ca să-ți grăiesc! Sunt Fiul lui Dumnezeu Tatăl Savaot și al mamei Fecioare, iar cuvântul Meu se așează înaintea ta și-ți plămădește inima și puterea ei cea de sus pentru locul și duhul cârmei la care stai pentru sufletul și trupul neamului român. Iubirea Mea te prețuiește mult, că ai iubire mare și veghetoare pentru neamul român. I-am avut atât de rari pe cei ce au iubit ca și tine acest neam și cârmuirea lui, cu nădejde în Mine cârmuind ei. Ești însă dușmănit mult de cei ce iubesc minciuna și nedreptatea și pe ei înșiși, și s-au suit aceștia pe scaune în sfatul țării și au iubit duhul minciunii și așa au lucrat, și se vede acum lucrarea minciunii cu care au înșelat ei acest neam ca să-l ridice împotriva ta, împotriva cârmei cea pentru soarta neamului român. Te-au alungat de două ori, căci sunt dușmani, dar Eu, Domnul, am pe poporul cuvântului Meu și îl am pregătit mult înaintea Mea și lucrez cu el împlinirile Mele pentru neamul român. Nu-ți mai spun de lucrarea Mea și de alegerea Mea peste neamul român, și îți spun că lucrez cu mare veghe împlinirea Scripturilor cele pentru acum și Mă folosesc de acest micuț popor, pe care-l țin sub voia Mea, sub cuvântul Meu ca să-l am la lucru și la strigare și ca să vin cu ajutor de sus, ori de câte ori soarta celor drepți ai acestui neam e lovită de frați trădători și învrăjbitori în mijlocul neamului român. E aprigă lupta celor mincinoși și nedrepți asupra ta, căci ei nu au iubire, și se vede bine că nu au, de vreme ce pe limba lor dăinuiește cuvântul minciunii, cu care ei se acoperă și se ajută. Dar când a biruit duhul minciunii ca să nu fie pedepsit apoi acest duh?

Acum îți dau cuvânt de mângâiere și de putere de sus peste tine. Puterile cerești au fost peste tot la porunca Mea și la strigarea poporului cuvântului Meu și s-a văzut puterea lor împărțită și lucrând minunat. Te povățuiesc, și-ți voi face timp prielnic ca să Mă asculți așa și să te așezi înaintea neamului român, cel atât de încercat acum pentru păcatul în care a fost atras de cei mincinoși, și să-i deslușești tu cu duh duios acestui neam iubirea ta cea pentru el și faptele tale și viața ta și lucrarea ta și lucrul cel pentru el între neamuri, la care tu ai lucrat și ai luptat cu credincioșie, ca să aibă acest neam nume și laudă înaintea popoarelor, și nu rușine să aibă. Toate învinuirile care ți-au fost aduse pe nedrept cercetează-le bine pe rând și deslușește-le bine înțelesul, ca să trezești la duhul adevărului pe toți fiii neamului român, căci au fost duși cu minciuna împotriva ta cei care s-au tras de partea chemării spre duhul minciunii celor ce mint cu multul pentru ca să câștige ei de partea lor pe mulți din neamul român. Așează tu pe hârtie toate învinuirile, toate nelămuririle care sunt, toate înțelesurile care s-au încurcat, și deslușește adevărul cel adevărat în fața neamului român, căci ești dator să deslușești totul în numele adevărului a toate. Nu lovi în nimeni, nu învinui pe nimeni, nu rosti nume, ci doar să deslușești adevărul a toate și să te faci înțeles și urmat de mulți apoi pentru adevăr. Caută să stai mult înaintea neamului român cu toate deslușirile pentru toate câte au fost și sunt încă nedeslușite bine și sfătuiește-l spre pace, spre adevăr, spre iubire de țară, de neam și de Dumnezeu, căci numai cei cu Dumnezeu sunt cei ce biruiesc pe deplin. Să nu-ți fie rușine cu Dumnezeu, să nu negi grăirea Mea de peste tine, căci stau deasupra neamului român de aproape șaizeci de ani și tainic lucrez și cuvintez și-Mi sprijin mersul și ajutorul și împlinirea Scripturilor toate, căci a venit vremea Scripturii venirii Fiului lui Dumnezeu ca să dea fiecăruia după cum este fapta sa.

Dacă cineva te îndeamnă să lovești, să dai la spate mersul Meu peste pământ cuvânt, tu să fii înțelept și să rămâi de partea Mea, căci vreau să pun pe fruntea neamului român slava Mea cea de la sfârșit de timp și să fac patria română lumină peste popoare prin râul cuvântului Meu, care curge din gura Mea și se slăvește peste pământ de pe vatra acestui neam în care Eu Îmi am ieslea coborârii Mele și pe poporul cuvântului Meu, popor de veghe lângă Mine, pentru Mine și pentru neamul Meu cel ales acum, la sfârșit de timp, neamul român, căci poporul Israel M-a alungat și M-a dat pieirii prin moarte pe cruce, iar Tatăl Mi-a dat atunci pământul român ca să-l am pentru venirea Mea cea de acum cuvânt peste pământ, și să am din mijlocul lui popor ales Mie.

Te îndemn spre multă cuvioșenie și multă duioșenie. Pe acestea să le ai pe buze și să hrănești cu duhul lor neamul român. Te-am rugat de mult, și de alte dăți te-am rugat să stai cu mult cuvânt înaintea acestui neam și să-l hrănești pe el cu adevărul cel despre toate câte sunt și vin și trec. Când ai ascultat așa, a fost mai bine, dar după ce n-ai mai lucrat așa și-a făcut loc duhul minciunii dinspre cei ce nu iubesc adevărul și nu te iubesc, din pricina nedreptății pe care ei o iubesc pentru ei.

Nu trebuie să rostești numele celor răufăcători, ci trebuie să grăiești cuvinte deslușite și pline de înțelepciunea faptelor toate și a toate câte vor fi bune ca să vină spre lucrare, iar dorul și iubirea să ți se vadă în toată purtarea ta cea iubitoare de neam și de țară, căci vreau să trezesc acum un duh nou, o primăvară, o vreme cu flori proaspete și cu un suflu curat din unii în alții în fiii neamului român, care are nevoie de iubire și de curatul ei și de rodul ei apoi. Inima ta cea mare trebuie să fie arătată și văzută și luată de model, căci are nevoie acest neam de duh de cârmaci, de vitejie pentru iubire de neam, căruia îi lipsește mult iubirea acum.

Trebuie să scoatem din inimi și dintre frați duhul și puterea învrăjbirii, iar pentru cei ce nu se vor apleca spre pace și spre duhul iubirii, Eu, Domnul, voi privi peste ei și voi lucra după dreptate, căci se apropie ziua și duhul slavei Mele, cu care Mă voi arăta curând, curând peste neamul și pământul român și vor înțelege popoarele iubirea Mea pentru acest neam și lucrarea Mea cea cu lumină mare în mijlocul lui.

Iar acum întărește-te, căci Eu te întăresc. Fii viteaz și fii blând cu duhul cuvântului, cu care să înseninezi fața neamului român. Tot ce este încâlcit și nedeslușit are nevoie de deslușire întreagă, căci altfel nedumerirea și duhul cel rău prind puteri și strică și aduc durere.

Voiesc să se ducă vestea de dragostea dintre frați și de adevărul care lucrează între fiii neamului român. Scoală-te acum și grăiește duios și drept și hrănește iubirea în fiii acestui neam, iar Eu te sprijinesc cu puterile cerești, cu care M-am împărțit ca să lucrez spre slava acestui neam, hărăzit Mie de Tatăl acum, la sfârșit de timp, pentru cuvântul venirii Mele, prin care-Mi scriu cartea judecății faptelor, ca să dau fiecăruia după cum este fapta sa. Amin.

Pace ție, căci am de stat de veghe pentru statul tău la cârma neamului român! Pace ție și locului de cârmă în care stai veghind! Amin.

O, neam român, lasă-te spre duhul iubirii! Să dea mlădițe noi acest duh în mijlocul tău. Iubirea și dăruirea, care nu caută câștig, care nu cer pentru ele, așa să fie cei ce se ridică cu duh proaspăt acum, căci altfel de oameni nu pot da cu faptele lor nimic semenilor lor, iar cei lacomi de slavă și de averi să se dea în lături sau să se nască din nou, căci Eu, Domnul, fac cale acum multor inimi curate și vor sluji ele soarta neamului român.

Pace vouă, fii români, iar cei ce nu iubesc cuvântul Meu, să fie anatema, precum este scris în Scripturi despre cei ce nu iubesc pe Domnul, căci Domnul vine și cârmuiește neamurile cu toiag de fier, cu slava cuvântului Său peste popoare, iar patria română este ieslea Sa, muntele Domnului, din vârful căruia curge peste popoare lumina cea de sus, iubirea Mea pentru cei ce cred și se apleacă pentru iubire, precum Eu iubesc, și sunt cuvântul Tatălui Savaot peste pământ și am veșmânt de Mântuitor și-i strâng sub el pe cei ce se aleg de partea dreptății Domnului, de partea iubirii de Dumnezeu între pământ și cer. Amin, amin, amin.

extras din Cuvântul lui Dumnezeu către români și către președintele Traian Băsescu din 29-08-2012