8.5. Hristos împărăţind pe pământ cu fiii lui Dumnezeu

Acum mă mistui în cer lângă Tine de râvnă pentru acest petec de pământ, pământul român, pe care Tu Ți-ai așezat sămânța împărăției Tale între oameni și împlinești această Scriptură, proorocită prin Ioan, ucenicul Tău iubit, căruia Te-ai descoperit că vei veni pe pământ cuvânt între oameni și vei sălășlui cu ei și vei șterge lacrima lor și Însuși Tu vei fi cu ei, iar ei vor fi poporul Tău, și această taină a Ta s-a descoperit acum pe pământ, Tu și poporul cuvântului Tău, Tu și pruncii Tăi, spre semne și minuni între oameni, și pentru care Tu dai spre pieire pe cei ce se împotrivesc înnoitei Tale așezări, noului Tău popor, din neamul român ridicat, și tainei lui cu Tine pe pământ.

O, Eu, Domnul, vă mângâi pe voi, cei care ați rămas cu Mine în toate încercările, în toate durerile Mele și ale voastre pentru Mine, și Eu vă dăruiesc împărăția Mea pe pământ cu voi și vă sprijin în toate și prin toate, ca să fiți ai Mei și ca să vă fiu Eu Dumnezeu așa cum trebuie să fiu celor ce sunt cu Mine, și nu așa cum crede omul care vine și Mă cunoaște cum sunt aici cu voi, și apoi pleacă și își zice în sine că Dumnezeu este cu el pe orice cale își alege el să umble pe pământ apoi,

O, poporul Meu, nu uita povața Mea de azi! Să nu-ți faci loc peste nimeni, dar să-ți faci loc în toți, că aceasta este smerenia care-l face frumos și scump pe om! Dă-Mi Mie loc, tată, fă-Mi Mie cale, nu ție, căci Eu sunt calea, numai să vrea să Mă cunoască și să Mă primească omul! Eu voi fi pentru tine mereu, poporul Meu, și-Mi voi croi cale pentru tine și cu tine, tată, că numai Eu sunt Cel ce aduc ție bine, iar tu să fii cel ce asculți ca un copil al Meu, și vei fi împărăția Mea, iar Eu voi fi patria ta, patria celor mici, celor ce iubesc să fie copilași, patrie din cer pe pământ pentru cei ce se fac cerul Meu, odihna Mea pe pământ, împărăție de veacuri așteptată și dorită să fie, iar Eu, Domnul, și cerul Meu de sfinți și de îngeri vom împlini, și voi fi pe pământ curând, curând cu patria Mea, cu împărăția Mea și voi lumina cu ea de aproape și de departe, și ea este făptura cea nouă în om, Dumnezeu în om, în mulți și cât mai mulți, și vor fi ei patria cerului pe pământ, patria care vine, patria cea de sus. Amin, amin, amin.

Vin cuvânt pe pământ și vin la tine, poporul Meu, căci ceilalți oameni de pe pământ se ascund de fața dreptății Mele, căci Eu stau pe tron așezat, stau în carte și cuvintez din ea și nu Mă vor mai-marii de pe pământ și se ascund de fața Mea. Tu însă primește-Mă și sfințește-te pentru venirea Mea și fă-Mi loc cu ea și fă-te cale a venirii Mele, poporul Meu, căci credința ta în venirea Mea face cale cuvântului Meu peste pământ, și îți voi mulțumi cu toți sfinții îngeri când cerul se va lăsa văzut deschis și vă voi zice vouă: «Veniți, binecuvântații Tatălui Meu, moșteniți împărăția cea pregătită vouă de la întemeierea lumii, căci Eu am fost flămând și însetat, străin și gol, bolnav și întemnițat, și voi M-ați slujit», și în ziua aceea vă vor cunoaște binefăcători ai Mei toate neamurile pământului, iar cerul cel dintâi și pământul cel dintâi vor trece, și va fi un cer nou și un pământ nou, și voi veți fi poporul Meu și vă voi da facerea cea nouă și ne vom întinde cu ea și vom primi în ea pe cei ce se sfințesc pentru ea, și nu va fi un vis aceasta, și va fi adevărat, și fericiți vor fi cei ce cred acestor cuvinte, proorocite încă de acum două mii de ani, iar cei necredincioși se vor purta necredincioși, precum este scris.

O, poporul Meu, Mi-am întărit coborârea la tine, și am lucrat prin îngeri aceasta, căci puterile cerești îmi slujesc împlinirea Scripturilor, tată, iar în Scripturi stă scris să vin să cârmuiesc neamurile cu toiag de fier și stă scris că numele Meu se cheamă Cuvântul lui Dumnezeu, și de aceea rostesc Eu în mijlocul tău cuvântul Meu, și fac faptă numele Meu peste pământ și grăiesc în mijlocul tău și Mă dau în lături pentru cei ce Mă iau de la tine și se hrănesc cu mângâierea cea de la Mine, și fericiți sunt cei ce se apleacă să ia și să se înțelepțească prin izvorul Meu de peste tine!

Omul semeț nu iubește minunea Mea de peste tine, și tu ești vorbit de rău de omul semeț, poporul Meu. Din pricina cuvântului Meu de peste tine te vorbește de rău omul care se înalță pe sine înaintea Mea și a ta. Tu însă fii cuminte, tată, și stai sub mantia Mea, stai în Domnul Dumnezeul tău, Care te hrănește cu duh dătător de viață, căci vremea pe pământ este ca la sfârșit, este așa cum a făcut-o omul împotriva sa însuși, fiindcă omul cel fără Dumnezeu face lucrarea diavolului pe pământ, iar diavolul este potrivnicul Meu și i se sfârșește vremea, căci vremea e pe sfârșite, iar el dă să se întărească prin ultimele lui puteri vrăjmașe Mie. Eu însă sunt Mieluțul Tatălui și îl voi birui pe diavol și pe toți îngerii lui, și vom așeza pe pământ cântarea de biruință, precum este scris, căci voi judeca desfrânarea de pe pământ și tot trupul ei și voi răzbuna sângele sfinților, și va fi nunta Mea cu mireasa Mea cea pregătită Mie și cu cei fericiți, căci scris este: «Fericiți cei chemați la cina nunții Mielului, iar acestea sunt adevăratele cuvinte ale lui Dumnezeu», căci Eu Mă numesc Credincios și Adevărat, și numele Meu se cheamă Cuvântul lui Dumnezeu, împăratul împăraților și Domnul domnilor, iar cei ce se cred împărații pământului și care dau să facă război cu Mine vor fi biruiți cu toată minciuna lor și vor fi aruncați în iezerul de foc, unde arde pucioasă, precum este scris, căci cuvântul Meu este sabie care iese din gura Mea ca să fac dreptate sfinților Mei. Amin.

Împărăția Mea nu este din lumea aceasta. Ea își are tărâmul și tronul în cei ce sunt biserica Mea, țara Mea de pe pământ, țară fără de hotare, și care se întinde de la margini la margini prin cei ce Mă iubesc, avându-Mă în ei împărat, după cum este scris despre cortul lui Dumnezeu cu oamenii, și Se va sălășlui cu ei Domnul, și ei vor fi noroade ale Lui, și însuși Dumnezeu va fi cu ei, Dumnezeu al lor, iar celor necredincioși, partea lor este în iezerul care arde cu foc și cu pucioasă și care este moartea cea de-a doua, precum este scris.

O, nu înțelege omul tainele Mele și vorbirea Mea despre ele. Nu înțelege omul tainele bisericii. Biserica este taină mare, căci ea este împărăția Mea, care n-are nimic în lumea aceasta prin care ea trece și se slăvește slăvind pe Dumnezeu prin credința ei în El. Ea crede în Tatăl, în Fiul și în Duhul Sfânt, mărturisind botezul cel pentru iertarea păcatelor și așteptând Scriptura învierii morților și viața veacului ce va să fie.

O, nu mai este biserică pe pământ, căci lucrarea bisericii biruiește lumea, precum Eu am biruit-o. Lucrarea bisericii este împărăția lui Dumnezeu pe pământ cu oamenii, iar taina aceasta este în Hristos și în biserică, nu este în lumea aceasta. Voiesc cu dor să înțeleagă omul taina lui Dumnezeu, taina bisericii, și de aceea am venit pe pământ cuvânt acum, la sfârșit de timp. Am venit să-l învăț pe om taina împărăției cerurilor pe pământ cu el și credința lui în această împlinire, și am venit să împlinesc. Amin.

O, poporul Meu, grăiește cu tine Domnul și cu sfinții Lui, și aceasta înseamnă Scriptura venirii Domnului cu sfinții, fiule. Șarpele cel de demult stă cu gura deschisă la Mine și la tine ca să ia în gură cuvântul Meu când el se naște în carte și ca să tragă cu duhul hulei lui stelele cerului și să le arunce pe pământ, dar Eu, Domnul, păstoresc toate neamurile cu toiag de fier, iar îngerul Meu se războiește cu șarpele cel de demult și cu îngerii lui și nu este loc în cer pentru ei, și vor fi aruncați pe pământ, și va stăpâni împărăția lui Dumnezeu împotriva acestora și va fi ea cu fiii ei, care biruiesc prin sângele Mielului și prin cuvântul mărturiei lor, precum este scris în Scripturi. Amin.

O, e rece de iubire pe pământ. Mi-e dor de mângâiere, dar unde este cel ce ar înțelege dorul Meu? Eu, Domnul, Mă las mereu mai mic ca omul, ca să nu-Mi facă omul rău venirii Mele la el, dar mângâiere pentru Mine nu găsesc, că e rece pe pământ. Le-am spus la ucenici, acum două mii de ani, ca să se roage Tatălui, Care este în cer, și să ceară ei de la El împărăția Lui și voia Lui pe pământ, precum în cer așa și pe pământ. Le-am spus să ceară ei așa, fiindcă e rece pe pământ. Numai unde este voia Tatălui pe pământ ca și în cer, numai acolo este mângâierea Mea, numai acolo găsesc Eu alin, numai acolo, fiilor scumpi, numai acolo, tată. Și va veni curând, curând mângâierea Mea pe pământ de la om, căci puterile cerești vor împlini aceasta și vor aduce pe pământ cu omul voia Tatălui ca și în cer, iar voia omului se va supune atunci vrând nevrând voii Tatălui ceresc, și își va întoarce omul în Dumnezeu voia sa și se va face omul casa Domnului, iar Eu voi sta în ea și Mă voi mângâia, și atunci îmi voi afla Eu odihna, atunci, fiilor, numai atunci. Amin, amin, amin.

Împărăția lui Dumnezeu nu vine în chip vădit, căci ea este omul pe care îl are Dumnezeu, nu omul care Îl are pe Dumnezeu pentru folosul omului și nu pentru folosul Meu de la om. O, nu omul este Dumnezeu, ci Eu sunt Dumnezeu. Precum M-am suit la cer, tot așa și vin, și tainic vin, căci omul este nedrept cu Mine și de aceea stau tainic înaintea lui și îi dau cuvântul Meu care îl ajută să creadă și să se deschidă pentru împărăția Mea în el, împărăție lucrată de Mine și nu de om. Amin.

Voiesc să fie frumos și sfânt pământul, dar fără de credință sfântă în om Eu nu pot aceasta, căci nu împărăția omului, ci împărăția Mea voiesc s-o așez în om și pe pământ apoi, și iată, de aceea am venit cu acest cuvânt peste pământ și peste om, dar omul este slab cu credința și își voiește binele lui când citește în Scripturi despre împărăția Mea. Poporul Israel Mă întreba despre așezarea împărăției lui, Mă întreba dacă a venit vremea lui, dar Eu nu i-am răspuns. O, nu împărăția omului trebuie să fie peste om și peste pământ, ci împărăția Mea, cea așteptată de părinți și de sfinți și de toți îngerii slavei Mele, ba și de îngerii care au pierdut slava Mea prin semeția omului lucrat de mâna Mea din pământ și din Duhul Meu.

O, poporul Meu, o, fiule așteptat de veacurile toate! Să știi că împărăția omului se destramă de-acum, și vine în locul ei împărăția lui Dumnezeu, chiar dacă voiește, chiar dacă nu voiește omul. O, poporul Meu, învață-te să Mă ai de învățătură peste tine, căci Eu știu să Mă dau ție înțelepciune a împărăției Mele, numai să știi tu să Mă aștepți și să Mă iei, că Eu Mă aduc ție la dorința ta și cobor pe cărare cu tot ce trebuie să faci și să crezi și să ai și cu tot ce pot Eu să fiu înăuntrul tău, și apoi din tine în tot jurul tău, căci împărăția Mea e tot ce voiesc să-ți dau, și apoi Eu să te am locaș slăvit al Meu înaintea oamenilor, că te-am pus la scumpit și la strălucit ca să te vadă popoarele și să ia din slava Mea și să vină spre ea, poporul Meu. Amin, amin, amin.

în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, așa botez Eu, Domnul, inima celui credincios care se lasă cu totul pentru Mine între fiii oamenilor. Voi petrece în mijlocul tău praznic de Bobotează curând, Ierusalime al Meu de azi, românul Meu popor, că Eu ți-am spus ție că numele de român va fi luat de tot cel care se va lăsa prin acest cuvânt al Meu de peste tine înfiat și crescut și statornic în Tatăl, în Fiul și în Duhul Sfânt, numele Domnului Dumnezeului tău, Domn și Stăpân din veci și până în veci, și Care vine curând cu veacul cel veșnic ca să-l așeze pe pământ nou și să împărățească în veci după voia Lui. Amin.

O, poporul Meu, e mare, mare taina lui Dumnezeu cu omul pe pământ. Chiar dacă Domnul nu Se lasă văzut, El este cu omul, căci pe pământ Eu și cu Tatăl l-am zidit pe om, și am pus în el din Noi duh de viață, am pus în om ființă din ființa Noastră și am rămas în taină lângă om, căci așa este Dumnezeu cu omul, și așa trebuie să știe și apoi să creadă omul ca să nu piardă frica de Dumnezeu, să nu piardă omul cărarea aceasta care îl ține pe el lângă Dumnezeu, și pe Dumnezeu, lângă el.

Când omul se roagă Tatălui nostru, nu știe omul să înțeleagă ce spune. I-am învățat pe ucenici să nu-L înțeleagă greu pe Dumnezeu, și le-am spus să se roage în chip smerit și să-și pună viața mereu în mâna Tatălui și să nu facă ce fac păgânii care neînțelegându-L pe Dumnezeu strigă și rostesc mulțime de cuvinte spre Tatăl. Eu însă i-am învățat pe ucenici să zică frumos, cuvânt spre Tatăl, și să cuprindă în el tot ce trebuie să audă Tatăl și să le dea lor.

O, ce frumos este să te rogi Tatălui așa cum le-am spus Eu la ucenici să se roage, spunând: «Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău; vie împărăția Ta, și în ea, voia Ta pe pământ ca și în cer». O, poporul Meu, când Noi, Tatăl și Fiul, l-am făcut pe om, pe pământ l-am făcut, și a fost atunci cerul și pământul, Dumnezeu și omul pe pământ, și a fost voia lui Dumnezeu pe pământ și în cer deodată. Acum două mii de ani când i-am învățat pe ucenici cum să vorbească pe pământ cu Tatăl, le-am spus să-I zică Tatălui: „Tatăl nostru, Care ești în ceruri”. O, ce mult aș vrea să fie acum vremea aceasta, să înțeleagă de acum omul, să înțelegi, poporul Meu, și de la tine să înțeleagă omul că Dumnezeu este vestit de om peste pământ, și prin propovăduire omul se face cerul lui Dumnezeu și îl învață pe alt om să sfințească pe pământ numele Tatălui și să-I ceară în fiecare zi pâinea cea spre ființă și să fie iubitor și iertător pentru orice semen, ca să fie și Tatăl asemenea, iertător pentru greșalele lui de om, căci omul a învățat cel mai întâi să greșească, să dea din el frica și să greșească lui Dumnezeu, să-L părăsească pe Dumnezeu pentru ca să împărățească omul pe pământ. Dar la ucenicii Mei le-am spus să facă vie pe pământ împărăția Tatălui și voia Tatălui, și aceasta să-i ferească pe ei de ispita cea rea care s-a născut în om după ce omul a dat din el frica.

Vreau să-l învăț pe om să iubească și să poarte cu el arma cea împotriva pierzării: frica de Dumnezeu, care îl învață pe om să iubească suferința cea sfântă, crucea, care îl așează pe om pe calea spre Dumnezeu. Amin.

îți spuneam, poporul Meu, când începusem să ies cu tine în lume pildă de iubire a ta cu Dumnezeu, îți spuneam că vreau să aduc cerul pe pământ, pe tot pământul, și apoi să Mă las descoperit, să-Mi las văzută slava și cerul în care stau și din care lucrez pentru tine, și cu care te port pe tine spre Tatăl. Voiesc să te învăț să crezi taina cerului pe pământ cu tine, taina Tatălui, Care este în ceruri lângă tine, sfințindu-Și numele pe pământ și în cer, dar roagă-te să te facă Tatăl voie a Sa și împărăție a Sa prin voia Sa în tine mereu, prin ființa lui Dumnezeu în tine, ca să ai tu Tată slăvit, poporul Meu, și El să fie iertător ca și tine, și tu să fii iertător ca și El, și ca să te ferească El de tot răul din om, de cel dinăuntrul tău și de cel din afara ta, așa cum Eu i-am învățat pe ucenici să ceară la Tatăl și să se facă ei unii pentru alții cerurile Tatălui, Dumnezeu lângă om pe pământ, și omul lângă Dumnezeu, așa cum am fost Noi cu omul la început pe pământ. Amin.

O, poporul Meu, o, cetate a Domnului, este scris despre cetatea Mea că porțile ei vor fi deschise zi și noapte pentru Domnul, ca să nu fie noapte în ea, ci să fie Domnul în porți, și să fie cu tine și să te învețe credința că Dumnezeu stă pe pământ cu tine cu cerurile Lui, numai să știi tu să fii copil ceresc, căci fără grăire, fără vestire, fără propovăduire nu poate ști omul puterea lui Dumnezeu, iubirea Lui în om, poporul Meu.

Te las sub iubirea biruinței prin cruce. Te slobozesc, binecuvântându-ți bucatele de pe masa ta frățească, și Eu voi pune pe masă cuvântul Meu apoi, toată hrana pe care Eu voiesc azi să ți-o dau, poporul Meu. Dar te rog, fiule, să te lași moale, să te lași ușor în inima Mea ca să te pot Eu învăța cu multul taina lui Dumnezeu cu tine pe pământ ca și în cer, poporul Meu, căci frica de Dumnezeu este iubire, și ea te poartă ca Tatăl, de mânuță pe cărările tainelor Lui cerești pe pământ, căci crucea este iubirea care-ți dă ție viață, poporul Meu. Amin, amin, amin.

O, popor al Fiului meu Cel tainic cu tine! O, popor al dorului Fiului meu! O, ce multă veșnicie este pe pământ, dar dacă omul nu o vede, el trăiește prin vederea lui, și altă durere mai mare ca aceasta nu mai are Fiul meu și cerul Său de sfinți și de îngeri. O, ce multă veșnicie este pe pământ, iar eu te cuprind în cuvânt, ca să te învăț cu el statul în cer pe pământ. Fiul meu cât a fost pe pământ a fost cuprins de cer, și așa a stat El pe pământ, și ne-a învățat și pe noi, cei din casa prin care a venit, ne-a învățat să stăm în casa cerului, să facem cerul pe pământ și să stăm în el, și ne-a învățat, și ne-a arătat cum să ne facem cer, și puteri cerești să ne facem pe pământ, și așa am ascultat, și așa am lucrat, și a avut Fiul meu naștere în noi, iar noi, naștere în El și din El, căci Tatăl I-a pregătit Lui prin prooroci și prin îngeri locaș de venire, casă și casnici, și apoi credință, și cale dreaptă pentru ea în noi, iar noi lucram taina Lui pe pământ, după ce tainic L-am coborât la oameni prin lucrarea Tatălui. O, tot atât de tainic a venit și azi Domnul pe pământ la tine, poporule al tainelor Lui, și tainic stă în mijlocul tău și te cârmuiește și te privește ca să vadă cât semeni cu El și cât semeni cu omul. El S-a făcut Om, dar S-a asemănat cu Dumnezeu pe pământ prin toată trăirea Lui de Fiu ascultător de Tatăl, dar omul seamănă cu omul și atât, și e dureros pentru cei cerești când văd ei că pe pământ omul nu se uită la Domnul ca să vadă chipul Lui. Omul zice că nu-L vede pe Domnul ca să știe cum să fie apoi, dar Domnul îi spune omului, de două mii de ani îi spune cu cuvântul Său, după ce S-a făcut trup ca și omul, îi spune omului cum să lucreze, cum să trăiască și cum să umble între pământ și cer.

Omul zice că nu-L vede pe Domnul, dar L-am văzut eu, și L-au văzut ucenicii și ucenițele Lui, și L-au văzut mai-marii lumii de atunci, și mulți L-au văzut cum este El. Ba și morții s-au sculat din mormânt și L-au văzut pe Domnul cum este și cum lucrează și cum umblă.

Statul în cer te învăț eu, mama lui Dumnezeu, popor al tainelor cerești, că așa vrea Domnul să fii tu, căci tainele cerești sunt dulci și îl fac dulce pe cel născut din cuvântul Fiului meu, venit pe pământ cuvânt de naștere a omului, popor al darului sfinților, căci sfinții vor să te dea în dar Domnului, dacă tu te așezi lângă ei lucrând lucrarea Domnului cea de sfârșit, cea de dinaintea slavei zilei Lui, care este la ușa ta, fiule mic, cel mai mic între cei ce s-au făcut sfinții Domnului. Amin.

Aluatul tău să fie dorul, și el să se mistuie în tine, căci statul în cer voiesc să las eu peste tine ca învățătură odată cu venirea mea în sărbătoare la tine, popor dorit de taina cea cerească pe pământ. Statul în cer să nu-l stingi prin cele cu care tu te îndeletnicești pe pământ. Ca pe un copil nou-născut te învăț să păzești și să lucrezi această taină a vieții tale, statul tău în cer pe pământ, căci slava cea nevăzută a Domnului veghează peste tine fără răgaz. Și chiar dacă tu nu o vezi, caută să stai mereu cu fapta ta înaintea slavei cea nevăzută a Domnului și a sfinților Lui, slavă care a fost mai înainte de întemeierea lumii cu tot ce este al ei în toate vremile cerului, căci vremea Domnului este mereu, iar ție trebuie să-ți intre în fire vremea Domnului cu tine, iubirea dintre tine și Domnul, iubire de la care vin toate câte vor fi și se vor coborî pe pământ curând, curând cu toată taina lor cea nevăzută acum. Dar pentru această împlinire tu nu trebuie să stai cu chip de om între oameni, ci să stai între oameni cu chipul plin de Fiul meu, și mai ales între frate și frate să stai așa, căci blând și smerit cu inima este Fiul meu și Domnul tău.

vai celui fără de stăpân pe pământ, că acela nu știe ce îl așteaptă, și, iarăși, vai celui ce are de stăpân peste el pe om, căci pe pământ e înșelat omul, și e greu de om, căci este zdrobit de el însuși omul, și apoi de cel asemenea lui. Tu însă luminează cu Domnul și Stăpânul tău peste om pe pământ, că eu, mama Stăpânului tău, îți dau în dar dorirea mea de cer, statul în cer pe pământ, așa cum am stat eu, căci Fiul meu era din cer, nu era de pe pământ, și El a venit și ne-a învățat taina patriei cerești, taina cu care va birui El peste pământ odată cu toată slava celor ce nu se văd ale Domnului, și care veghează pe pământ și în cer, până ce toate vor fi iarăși o unire și o veșnicie, precum este scris despre iarăși nașterea lumii din cele ce au fost slava cea de dinaintea întemeierii celor ce se văd. Amin.

Eu, mama Domnului meu și al tău, te întăresc în statul tău cu cerul pe pământ, căci pământul este așternutul a toate câte vor însemna patria cerească, țara cea dulce a Noului Ierusalim, dar lucrați, fiilor, lucrați cu dulce drag toată frumusețea patriei cerești, lucrați-o cu cerul, căci ai cerului sunteți voi pe pământ. Fiți însă blânzi și smeriți cu inima ca Fiul meu, ca să nu fiți ca omul, copii ai cărții care vine din cer și se scrie pe pământ și se face faptă prin asemănarea voastră cu Domnul Cuvântul, și nu altfel, copii care stați la învățat ca să știți de la Domnul și să-L primiți ca să fie El pe pământ, și să fie Domnul lumina lumii. Amin.

Eu, Fiule plin de cuvânt, m-am făcut asemenea Ție și am dat poporului Tău cuvânt. în el am pus dorul meu de cer, ca să-l ia poporul Tău în firea și în fapta lui și să-l aibă mereu de temelie a patriei cerești pe pământ, patrie la care Tu lucrezi spre desăvârșirea și spre descoperirea ei și a fiilor ei.

Eu, Fiule plin de duh de cuvânt, îi dau în dar poporului Tău duh de cuvânt ca și al Tău; al Tău din al Tău, și numai cu Tine să se asemene cei cu care zidești Tu pe pământ patria cerească, de care se vor minuna toate neamurile pământului când Tu Te vei descoperi cu ea curând, curând, curând. Amin.

O, chiar dacă e greu și mult prea greu de crezut că Eu, Domnul, am despărțit cu voi veacurile, cel pământesc de cel duhovnicesc, și că v-am dat în stăpânire împărăția Mea ca unor sfințiți ai Mei și sfinți prin Mine, Cel sfânt, Eu cred în cele ce am profețit prin cuvântul lucrării Mele cea de cincizeci de ani, și vă cer așa: fiți sfinți, fiilor, precum Domnul vostru sfânt este, căci Dumnezeu, prin Duhul Sfânt vă poartă pe voi de mânuță ca să vă poată apoi ocroti de cele ce au să vină în curând peste pământ, și să rămână El cu voi prin biruința Sa, a cărei împărăție o dă sfinților Săi, precum este scris în Scripturi. Amin.

O, poporul Meu, nu înțeleg cititorii Scripturilor Domnului ce este împărăția lui Dumnezeu. Cerul și pământul sunt ale Mele, și pentru om le-am întocmit, și apoi l-am făcut pe om ca să fac din el împărăția Mea și să împărățesc din el peste pământ, având cerul împărăție în om, dar n-am putut să-Mi fac stat în om cu împărăția cerurilor pe pământ și nu înțeleg cititorii Scripturilor ce este împărăția lui Dumnezeu. Dar tu ești cel învățat de Dumnezeu, poporul Meu, să știi ce este împărăția Mea și locul ei înăuntrul trupului tău care o acoperă pe ea ca să iasă din trupul tău faptele ei înaintea oamenilor, iar ei să-L slăvească pe Dumnezeu și să înțeleagă slava Lui din mijlocul tău. Mai vârtos decât oamenii însă trebuie să știi tu slava Mea în care ești învăluit, și din norul căreia Tatăl Se slăvește în Mine cu cuvântul, ca să-l iei tu pe el apoi, și cu duhul și cu puterea lui Ilie să-l împarți oamenilor și să-l împarți fiilor lui Israel, ca să se întoarcă și ei cu inima și cu fața lor către părinții lor cărora le-am dat făgăduințele, și să-și întoarcă părinții lor inima către ei ca să-i mântuiesc pe ei, că Eu Mântuitor am venit pe pământ și stau învăluit în slava cuvântului Meu, iar Moise și Ilie sunt în slava Mea și Mă sfătuiesc cu ei în toată venirea Mea, iar Tatăl cuvintează prin Mine tot cuvântul Său. Amin.

Hristos a înviat, pentru toți cei ce se vor boteza apoi în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, începând de la Ierusalim, precum Eu am poruncit ucenicilor Mei să lucreze acum două mii de ani!

Hristos a înviat, pentru toți cei ce se vor ridica cu trupurile din pământ, după Scriptura învierii morților, și apoi, viața veacului ce va să fie pe pământ pentru cei credincioși, pentru cer nou și pământ nou prin taina Ierusalimului nou, ales la sfârșit de timp, taină cerească pe pământ cu oamenii în mijlocul cărora Eu voi locui și voi împărăți prin darul vieții veșnice peste tot și peste toate! Amin.

Iar ție, Ierusalime al gloriei Mele cea de după cruce, pentru tine Mă slăvesc în cuvânt peste pământ după două mii de ani pentru tot neamul creștinesc de atunci și până acum, căci Eu întru tine binevoiesc, că ai fost credincios, și ești popor luat din neamul român și M-ai primit peste tine de împărat al slavei și îmi scriu în mijlocul tău cartea judecății făpturii, căci Eu prin cei neluați în seamă am lucrat slava Mea și acum două mii de ani, și tot așa am lucrat și pentru venirea Mea a doua oară de lângă Tatăl. Tu să Mă primești când bat. Tu să-Mi deschizi, că ești alesul Meu și ești micuț, căci pruncilor le-a fost dat să se facă părtașii acestei slave a Trupului și Sângelui Meu cel de pe cruce curs pentru salvarea făpturii, pentru cerul cel nou și pământul cel nou care se vor slăvi din zi în zi mai mult, spre slava numelui Meu cel purtat de îngeri între cer și pământ și între pământ și cer, iar cuvântul Meu cel de atunci și cel de acum peste om, este lumina cea adevărată care luminează pe tot omul care vine în lume. Amin.