Sunt cu cerească slăvire deasupra ta și în mijlocul tău, poporul Meu, și toată slava sărbătorii de azi este acoperită, căci cele ce nu se văd sunt veșnice, iar cele ce se văd sunt trecătoare și nu pot să cuprindă pe cele ce nu se văd ca să le aducă spre vedere, dar Tatăl și Fiul și Duhul Sfânt este puterea care desăvârșește duhul cel credincios din omul care a luat din darul Domnului credința, așa cum au luat-o ucenicii Mei cei de acum două mii de ani și cu ea au pătruns pe Dumnezeu și pe cele tainice ale Lui, descoperindu-le prin semne doveditoare atât cât le trebuie celor credincioși să vadă, să înțeleagă și să creadă și să stea în Dumnezeu și nu în lumea aceasta cu credința și cu viața lor, căci viața este darul lui Dumnezeu în om. Amin.
Sunt cu mare slavă în preajma ta, poporul Meu, iar mama Mea Fecioara se așează cu tine în sărbătoare ca să te învețe statul în cer, suirea și coborârea și veșnicia celor ce nu se văd, și care sunt pătrunse de ascuțimea duhului credinței sfinte, și apoi de trupul cel plin de cer al celor ce nu stau pe pământ cu duhul lor în vremea lor cea cu trupul, și care, apoi, cu trup îmbrăcat în veșnicie văd și cunosc desăvârșit pe cele văzute și nădăjduite, pe cele iubite de ei, de duhul credinței lor, cu care ei văd și doresc cu putere cerul slavei veșnice, așa cum mama Mea Fecioara M-a dorit cu lacrimi după ce Eu M-am așezat iarăși lângă Tatăl prin moartea și învierea și înălțarea Mea la cer, și apoi am venit și am așezat-o și pe ea în slava pe care Eu și ea am avut-o mai înainte de întemeierea lumii și a omului. Amin.
La tot poporul Meu care iubește și lucrează tainele slavei cerești în suflet și în trup pe pământ în bisericească lucrare, Eu, Domnul Iisus Hristos, Fiul Tatălui Savaot și Fiul mamei Fecioară, îi spun: Pace ție, popor al lucrării slavei cerești pe pământ! Sunt în mijlocul tău cu ziua de cerească slăvire pentru intrarea în cele ce nu se văd pe pământ a mamei Mele Fecioara, ziua când Eu, Fiul ei, Cel Unul născut din Tatăl și din ea, am ridicat-o pe brațe și am așezat-o la locul unde ea a fost mai înainte de întemeierea lumii, în slava lui Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, slavă cu care am lucrat lumea cea văzută, arătându-i-o omului după ce l-am făcut pe el bărbat și femeie, după chipul și asemănarea lui Dumnezeu.
Omul nu a văzut când Dumnezeu l-a făcut, dar slava Domnului a văzut tot ce s-a făcut, și a mărturisit prin Duhul Sfânt, ca să cunoască tot omul de pe pământ cum s-a lucrat lumea și omul, și cum slava cea nevăzută veghează pe pământ și în cer până ce toate vor fi o unire și o veșnicie precum a fost până la facerea lumii, lumea care iarăși va fi și se va înnoi precum este scris despre iarăși nașterea ei din cele ce au fost slava cea de dinainte de întemeierea celor ce se văd, ca să mărturisească ele pe Cuvântul lui Dumnezeu, Care este Făcătorul.
Iată, poporul Meu, sărbătoare cu slavă tainică, cu sfinții și cu îngerii, zi de cerească slăvire, cântare tainică, bucurie cerească, ruptă din veșnicie, una cu veșnicia, venită azi la tine pentru ca să fie cu tine în tainică sărbătoare a mamei Fecioară, mama Fiului lui Dumnezeu-Omul, ziua unirii cu veșnicia duh și trup, ziua ei de trecere în cele tainice, precum ele astăzi sunt așezate în mare slavă peste toate cele ce se numesc colina fiicei Sionului, grădinile poporului Meu, în care Eu, Domnul, adunam pe cei credincioși trâmbițând vestirea strângerii lor la sărbătoare. Acum, poporul Meu, e drumul tot mai greu de la cer la pământ, și e tot mai grea calea spre Mine a poporului Meu pentru întâlnire cu sărbătoare, căci Eu, Domnul, am început curățirea pământului sfânt al României, și odată cu aceasta lucrez prin cei supuși Duhului Meu cartea cuvântului Meu care a grăit peste pământ vreme de cincizeci de ani, iar după această vreme, Eu Mi-am început în chip văzut împlinirea cuvântului, spălarea pământului, ca să pot să cobor apoi cu tot cerul pe pământ, cu toată slava lui cea nevăzută de omul pământesc, și ca să pot naște din cer oameni pentru slava Mea, nu pentru ei, căci oamenii născuți de sus din cer nu se nasc din cer pentru ei, ci pentru Domnul, poporul Meu. Așa voiește mama Mea Fecioara să-ți dea ție azi cuvântul înțelepciunii Mele din ea, că e ziua ei de serbare cerească, și are slavă această zi, și ea ți-o aduce ca s-o așeze peste tine, și să ai apoi tu înțelepciunea celor cerești tot mai desăvârșit, poporul Meu. Amin, amin, amin.
– Fără Tine, Fiule scump, nu lucrez nimic, precum nici Tu pe pământ n-ai lucrat altfel, și ai fost copilul meu ascultător, iar fiasca Ta iubire de mine, Tu și cu mine ai spus-o poporului Tău, și îi rugăm să le intre în fire și în duh cuvântul dintre mine și Tine al iubirii noastre pe pământ și să nu-l uite, că nu mai sunt fii ai lui Dumnezeu care au pe pământ lucrarea fieștii ascultări, lucrare ruptă din veșnicie și așezată pe pământ între mine și Tine, Fiule, copil cu ascultare fiască, Domn al celor ce cunosc pe Dumnezeu prin duhul ascultării. Amin.
– O, mamă a Mea, cu tine sunt, căci fără Mine tu nu ești nici în cer, nici pe pământ. Lucrează, dar, că Eu privesc și ascult, și te iubesc ca în cer, precum și pe pământ te-am iubit și te-am purtat și te-am luat în fapta Mea și nu te-am ascuns, ci am luminat cu tot ce a fost în Mine, cu toată inima Mea, care îmi lumina trupul și fapta și minunile și calea cuvântului Meu spre om, mamă. învață-l pe poporul Meu statul în cer, suirea și coborârea și veșnicia celor ce nu se văd, dar sunt pătrunse de puterea duhului credinței în Dumnezeu, mamă, și apoi de trupul cel plin de cer pe pământ, așa cum tu ai viețuit în mijlocul oamenilor, Eu și tu, mama Mea. Cu tine sunt în cuvânt, și în nedespărțire de Mine dă-le lor duhul înțelepciunii, statul în cer, mamă. Amin.
– Te învăț ca mama pe fii, popor al Fiului meu Cel iubit, întru Care Tatăl a binevoit la început, și la sfârșit când El a judecat lumea prin cele cerești lucrate de El pe pământ mai presus de fire, murind și înviind, și iarăși, acum, în zilele nașterii din nou a lumii care a fost, și pe care omul cel zidit din pământ a strivit-o uitând de slava cea dintru început a toate câte Dumnezeu a făcut, și de care omul putea să se mulțumească, să se bucure, să le lucreze și să le păzească așa cum Domnul l-a învățat pe el.
Mă uit la tine și la cursul zilei mele de serbare cu tine, popor al Fiului meu, și mă uit la cărarea pe care noi umblăm de la cer la pământ. Noi avem grijă mare de calea care ne ține ca să venim la tine, și povara de pe ea e grea, căci Domnul e mare, și El vine cu sfinții Lui, și cu putere vine, căci este Domnul puterilor.
îți dau, popor iubit, dorirea mea de cer, ca să ai, și ca să dorești cu ea pe cele ce sunt, și în care noi, cei vii, viețuim în veșnicia Domnului. îți dau povață să nu uiți și să nu stai pe pământ fără cer. Să nu stai cu chip de om între oameni, între frate și frate, ci să stai cu chipul plin de Fiul meu. Blând și smerit cu inima este Fiul meu, și te așteaptă chipul și asemănarea Lui, ca să te cuprindă în toată clipa Fiul meu în El, și tu să-L cuprinzi pe El în toată trăirea și purtarea ta, popor învățat mereu, mereu de Dumnezeu. Eu sunt locașul iubirii Lui. în mine, numai El a trăit. Viața Lui a trăit în mine, și viața mea a trăit în El, și aceasta este iubirea cea din cer, cea după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, dar pe pământ e înșelat omul și e greu de om, căci omul vede cu ochii și cu inima lui, și e greu de Dumnezeu, și e greu de om, în timp ce omul este zdrobit de el însuși.
Eu, ca o mamă cerească, te cuprind în duhul sărbătorii mele și te țin în el, pe tine și pe cei ce au aici în grădinile Domnului inima lor în ziua aceasta, poporul meu. Eu te țin în taina duhului ceresc și te aștept să lucrezi acum laudă și binecuvântare pentru sărbătoarea zilei, și iarăși te voi lua în duhul cel treaz al învățăturii care îndeamnă din ea să iubești ca mine pe pământ, popor al chemării cerești, și să audă toate inimile care tânjesc cu dorire după curțile Domnului, ca să ia din ele Duhul Domnului, spre mângâierea și nădejdea în cele ce vor veni cu cerul pe pământ, popor al iubirii cuvântului Fiului meu.
Acum tu ești cuprins în taină, dar deschide-te și cuprinde taina cereștii slăviri, slava sărbătorii mele de azi, iar eu iarăși te voi îmbrățișa în cuvântul meu cel de mamă, lângă Tatăl și Fiul, Care mă slăvesc în ziua aceasta pe care ți-o dăm ție s-o simți și s-o trăiești și s-o dai sfinților, popor al luminii, care este Fiul meu. Lumina lumii este El, când poate fi în lume Domnul. Amin, amin, amin.
– O, mamă, Eu de aceea întăresc cărarea Mea spre popor, și de la el spre neamurile pământului. Eu vreau să fiu lumina lumii, mamă, dar am spus: «Atât cât sunt în lume, Lumină a lumii sunt». Amin. Să Mă țină cu el poporul, ca să fiu în lume, mamă, și să lucrez cu cuvântul Meu iarăși lumea, și ea să se nască iar, așa cum la început am făcut cu înțelepciunea Mea lumina, și apoi pe toate câte sunt, mamă. Amin.
O, poporul Meu, cu cerească slăvire învață-te pe pământ să stai și să-Mi dai viață. Aduceți-vă aminte unii altora, fiilor, de taina cerului pe pământ cu voi și nu stați și nu lucrați fără ea. Nu trăiți ca oameni pe pământ, ci ca fii ai lui Dumnezeu, și tot așa să vă fie și inima, și blândețea, și fapta, și trăirea, și frăția, și armonia, iar tot ce nu înseamnă acestea, vin de la neiubire, care se naște de la necredință și de la neveghere apoi.
Ne întoarcem iarăși în carte și vom sta la crescut cerește, dar Domnul nu trebuie apoi uitat, poporul Meu.
Stropiți cu harul sfințeniei semnul sfintei cruci, fiilor unși, crucea pe care azi o pecetluiți cu numele Meu pentru ca să fie ea de strajă așezată deasupra cetății Târgoviștei, ca să apere prin puterea ei duhul înțelepciunii oamenilor, trupurile curate de păcat, mințile cele care au darul să vadă venirea Mea la voi pentru mântuirea multora și pentru înviere, fiilor. Amin.
Vom lucra cu Duh Sfânt și vom bucura duhul mamei Mele Fecioară pentru ziua ei de serbare, și vom aștepta apoi iarăși în carte, și apoi vom da ziua întreagă Tatălui, și vom scrie în cele cerești lucrul cerului pe pământ cu voi, fiilor, și vom învăța taina patriei cerești pe pământ. Amin, amin, amin.
***
Cartea cuvântului Meu din mijlocul tău este cea mai mare bucurie a celor din cerul cel nevăzut, poporul Meu, căci cei cerești se strâng lângă ea și îmi ascultă cu fiori cuvântul, și apoi toate oștile cerești stau gata să te ajute pe tine să faci faptă tot cuvântul cărții Mele, iar mama Mea Fecioara se apropie iarăși lângă tine cu ziua ei de serbare cerească și te învață statul în cer, suirea și coborârea, dar credinței sfinte îi trebuie ascuțime de duh, îi trebuie odihnă în om, și prin ea Domnul își face casă în om așa cum Și-a făcut în Avraam, în Samuel proorocul, în mama Mea Fecioară, în ucenicii Mei și în toți cei care au stat cu fior și cu dor înaintea cuvântului rostit de gura Mea ca să-l creadă și să-l ia în fapta lor și să fie Domnul pe pământ, căci cât Domnul este în lume, Lumină a lumii este El. Amin.
Mama Mea Fecioara te cuprinde în cuvânt, iar Eu, Fiul Tatălui și al ei, sunt în cuvântul ei, căci cei cerești un duh și un cuvânt sunt, poporul Meu. Amin, amin, amin.
– Un duh și un cuvânt, Fiul meu Cel scump. Așa cum Tu spui, așa să fie și micuțul Tău popor de azi, că azi, tot ca și atunci când noi eram și lucram lucrarea Tatălui pe pământ, așa și azi, cei ce au din cer tainele Tale ca să le poarte și să le așeze pe pământ, sunt mici în ochii lumii, sunt puținei, Fiule scump, puțini față de multul puhoi de fii ai oamenilor, și care stau fără Dumnezeu în fapta lor pe pământ, și care ca surzii, ca orbii, ca ologii și ca neputincioșii în fel și chip, nu aud, nu văd, nu merg pe calea Ta cea cu slavă cerească, nu pot să Te cunoască și să Te iubească și să Te aibă de Stăpân al vieții lor cea primită în dar de la Tine odată cu nașterea lor cea plămădită de părinții lor trupești, părinți care nu știu ce este nașterea cea de sus, așa cum nici fiii lor, fiii oamenilor, nu știu nașterea din cer, Fiule ceresc, copil venit din cer pe pământ ca să crești și ca să Te așezi punte pentru om, punte spre cerul vieții, căci cerul pe pământ înseamnă viață, iar viața este din cuvânt născută, și este lumina oamenilor, cuvântul vieții, cuvântul Tău cel dătător de viață, de duh de viață, copil al slavei veșnice pe care voiești s-o dai celor ce Te cunosc, celor ce Te află de Domn al vieții veșnice, de Stăpân a toate, Fiule al meu, căci Tatăl Te-a făcut al meu, și Tu m-ai ascultat, și ai lucrat ca Tatăl, precum și eu am lucrat, și nu ca omul am lucrat noi pe pământ. îl învăț, prin vorbirea mea cu tine, îl învăț pe poporul cuvântului Tău statul în cer, suirea și coborârea și veșnicia vieții, Fiule veșnic, și îl învăț cu mare iubire, cu cald și scump cuvânt, cu fior ceresc în glas îl povățuiesc pe el taina vieții, statul în cer pe pământ, căci dacă cerul cel sfânt n-ar fi cu el pe pământ mereu, mereu, Tu n-ai avea popor născut din cuvântul Tău și ținut în cuvântul Tău, că l-ar strivi vremea cea potrivnică vremii Tale cu omul pe pământ, și ai plânge fără de nădejde, copil al dorului veșniciei omului, dor cu care Te hrănești Tu, și plângând dorești și pribegești după om, întărit fiind de taina dorului. Amin.
O, popor al Fiului meu Cel tainic cu tine! O, popor al dorului Fiului meu! O, ce multă veșnicie este pe pământ, dar dacă omul nu o vede, el trăiește prin vederea lui, și altă durere mai mare ca aceasta nu mai are Fiul meu și cerul Său de sfinți și de îngeri. O, ce multă veșnicie este pe pământ, iar eu te cuprind în cuvânt, ca să te învăț cu el statul în cer pe pământ. Fiul meu cât a fost pe pământ a fost cuprins de cer, și așa a stat El pe pământ, și ne-a învățat și pe noi, cei din casa prin care a venit, ne-a învățat să stăm în casa cerului, să facem cerul pe pământ și să stăm în el, și ne-a învățat, și ne-a arătat cum să ne facem cer, și puteri cerești să ne facem pe pământ, și așa am ascultat, și așa am lucrat, și a avut Fiul meu naștere în noi, iar noi, naștere în El și din El, căci Tatăl I-a pregătit Lui prin prooroci și prin îngeri locaș de venire, casă și casnici, și apoi credință, și cale dreaptă pentru ea în noi, iar noi lucram taina Lui pe pământ, după ce tainic L-am coborât la oameni prin lucrarea Tatălui. O, tot atât de tainic a venit și azi Domnul pe pământ la tine, poporule al tainelor Lui, și tainic stă în mijlocul tău și te cârmuiește și te privește ca să vadă cât semeni cu El și cât semeni cu omul. El S-a făcut Om, dar S-a asemănat cu Dumnezeu pe pământ prin toată trăirea Lui de Fiu ascultător de Tatăl, dar omul seamănă cu omul și atât, și e dureros pentru cei cerești când văd ei că pe pământ omul nu se uită la Domnul ca să vadă chipul Lui. Omul zice că nu-L vede pe Domnul ca să știe cum să fie apoi, dar Domnul îi spune omului, de două mii de ani îi spune cu cuvântul Său, după ce S-a făcut trup ca și omul, îi spune omului cum să lucreze, cum să trăiască și cum să umble între pământ și cer.
Omul zice că nu-L vede pe Domnul, dar L-am văzut eu, și L-au văzut ucenicii și ucenițele Lui, și L-au văzut mai-marii lumii de atunci, și mulți L-au văzut cum este El. Ba și morții s-au sculat din mormânt și L-au văzut pe Domnul cum este și cum lucrează și cum umblă.
Statul în cer te învăț eu, mama lui Dumnezeu, popor al tainelor cerești, că așa vrea Domnul să fii tu, căci tainele cerești sunt dulci și îl fac dulce pe cel născut din cuvântul Fiului meu, venit pe pământ cuvânt de naștere a omului, popor al darului sfinților, căci sfinții vor să te dea în dar Domnului, dacă tu te așezi lângă ei lucrând lucrarea Domnului cea de sfârșit, cea de dinaintea slavei zilei Lui, care este la ușa ta, fiule mic, cel mai mic între cei ce s-au făcut sfinții Domnului. Amin.
Aluatul tău să fie dorul, și el să se mistuie în tine, căci statul în cer voiesc să las eu peste tine ca învățătură odată cu venirea mea în sărbătoare la tine, popor dorit de taina cea cerească pe pământ. Statul în cer să nu-l stingi prin cele cu care tu te îndeletnicești pe pământ. Ca pe un copil nou-născut te învăț să păzești și să lucrezi această taină a vieții tale, statul tău în cer pe pământ, căci slava cea nevăzută a Domnului veghează peste tine fără răgaz. Și chiar dacă tu nu o vezi, caută să stai mereu cu fapta ta înaintea slavei cea nevăzută a Domnului și a sfinților Lui, slavă care a fost mai înainte de întemeierea lumii cu tot ce este al ei în toate vremile cerului, căci vremea Domnului este mereu, iar ție trebuie să-ți intre în fire vremea Domnului cu tine, iubirea dintre tine și Domnul, iubire de la care vin toate câte vor fi și se vor coborî pe pământ curând, curând cu toată taina lor cea nevăzută acum. Dar pentru această împlinire tu nu trebuie să stai cu chip de om între oameni, ci să stai între oameni cu chipul plin de Fiul meu, și mai ales între frate și frate să stai așa, căci blând și smerit cu inima este Fiul meu și Domnul tău.
Mereu, mereu îți amintește Domnul de taina cerului pe pământ cu tine, popor al slavei cea nevăzută, iar eu, mamă plină de dorul Fiului meu, Care dorește cu dor după om, te povățuiesc cu umilință, căci tu ești mare în vremea aceasta, și îi faci Domnului punte să-Și aibă pe pământ cărare. Cu umilință te țin treaz, și te învăț să nu te desfacă de statul în cer lumea cea de pe pământ, și să nu te faci om când stai cu lumea, ci să te întărești frate pe frate în taina de fiu al lui Dumnezeu, în taina ta, popor al tainelor patriei cerești pe pământ. Fiți blânzi, fiți deștepți. Nu fiți furioși, nu fiți nemulțumiți, nu fiți grei unul pentru altul, copii ai patriei cerești, ci fiți mădulare unii altora, căci cei prin care Domnul te hrănește din mijlocul tău, popor hrănit de cer, aceștia iubesc mult statul în cer, statul cu cerul pe pământ, și iubesc aceștia să stai și tu, din zi în zi mai mult să stai cu cerul pe pământ, nu numai cu pământul, căci pământul vrea cu cerul pe el, că aceasta e vremea, și așa să vrei și tu, și să întărești mereu cărarea cerului spre pământ, ca să fie Domnul Stăpânul tău, iar fiasca ta iubire de El să te facă după chipul și asemănarea Sa, căci vai celui fără de stăpân pe pământ, că acela nu știe ce îl așteaptă, și, iarăși, vai celui ce are de stăpân peste el pe om, căci pe pământ e înșelat omul, și e greu de om, căci este zdrobit de el însuși omul, și apoi de cel asemenea lui. Tu însă luminează cu Domnul și Stăpânul tău peste om pe pământ, că eu, mama Stăpânului tău, îți dau în dar dorirea mea de cer, statul în cer pe pământ, așa cum am stat eu, căci Fiul meu era din cer, nu era de pe pământ, și El a venit și ne-a învățat taina patriei cerești, taina cu care va birui El peste pământ odată cu toată slava celor ce nu se văd ale Domnului, și care veghează pe pământ și în cer, până ce toate vor fi iarăși o unire și o veșnicie, precum este scris despre iarăși nașterea lumii din cele ce au fost slava cea de dinaintea întemeierii celor ce se văd. Amin.
Eu, mama Domnului meu și al tău, te întăresc în statul tău cu cerul pe pământ, căci pământul este așternutul a toate câte vor însemna patria cerească, țara cea dulce a Noului Ierusalim, dar lucrați, fiilor, lucrați cu dulce drag toată frumusețea patriei cerești, lucrați-o cu cerul, căci ai cerului sunteți voi pe pământ. Fiți însă blânzi și smeriți cu inima ca Fiul meu, ca să nu fiți ca omul, copii ai cărții care vine din cer și se scrie pe pământ și se face faptă prin asemănarea voastră cu Domnul Cuvântul, și nu altfel, copii care stați la învățat ca să știți de la Domnul și să-L primiți ca să fie El pe pământ, și să fie Domnul lumina lumii. Amin.
Eu, Fiule plin de cuvânt, m-am făcut asemenea Ție și am dat poporului Tău cuvânt. în el am pus dorul meu de cer, ca să-l ia poporul Tău în firea și în fapta lui și să-l aibă mereu de temelie a patriei cerești pe pământ, patrie la care Tu lucrezi spre desăvârșirea și spre descoperirea ei și a fiilor ei.
Eu, Fiule plin de duh de cuvânt, îi dau în dar poporului Tău duh de cuvânt ca și al Tău; al Tău din al Tău, și numai cu Tine să se asemene cei cu care zidești Tu pe pământ patria cerească, de care se vor minuna toate neamurile pământului când Tu Te vei descoperi cu ea curând, curând, curând. Amin.
Și acum, îți dau cuvântul zilei mele de serbare, că al Tău este și din Tine este, precum eu sunt din Tine, așa cum Tu ești din mine, după ce Tatăl pe toate le poartă în El și în Tine, și le așează apoi pe pământ prin cei care se supun Lui așa cum Tu Te-ai supus, cum eu m-am supus, și cum toți cei ce sunt scriși în Cartea Vieții, de la întemeierea lumii se supun, Fiule al tainelor Tatălui Savaot, și prin Care El pe toate le-a zidit, și ele sunt și vor fi. Amin, amin, amin.
– O, mamă, o, iubită mireasă, dorirea sfinților și a îngerilor și a celor ce au iubit cu dor vestirea prin prooroci și venirea Mea prin tine pe pământ, mama Mea mireasă, viță a Tatălui Meu și al tău! Tu ai rămas în viță, și ești viță, mamă scumpă a Mea, și ferice de fiul cel născut de sus, din cer, din Mine venit cuvânt pe pământ pentru iarăși nașterea din nou a lumii, mamă! Ferice de fiul care știe să stea în viță așa cum ai stat tu, așa cum am stat Eu, în Tatăl și în tine, mamă mireasă, că dulce știi să înveți pe poporul Meu mireasă, și mai dulce ca vinul cel mai dulce este grăirea ta lângă a Mea, și așa știi tu să stai în viță și să te faci slavă a Mea, și așa înveți și pe poporul Meu să stea în viță, și să aibă lucrarea viței, mamă. Amin.
Acum, poporul Meu, pentru că tu ești al Meu pe pământ, întăresc peste tine binecuvântare dulce și cu dor peste lucrul tău cel frumos pentru fața cea slăvită și cerească a grădinii întâlnirii, în care Eu vin mereu și măsor cu măsura Mea pe tot fiul poporului Meu stând în sfat cu el prin masa Mea de sfat pe pământ, prin măsura Mea din mijlocul tău. Toate făgăduințele Mele vin și se arată la vedere, și va fi mândră și frumoasă foarte colina Sionului, noul Meu Sion și toate câte îl împodobesc pe el prin orânduiala Mea. Amin.
Mii de îngeri să se apropie de tine, poporul Meu, și să-i apropii și tu, că Eu am profețit în cartea Mea cu tine că îngerii vor lucra cu tine pe pământ, și vor vedea neamurile pământului această minune și lucrul Meu cu tine lucrat, și pe tine luminat de lumina cuvântului Meu. Voiesc să pot cu tine să fiu pe pământ și să fiu Lumina lumii, iar tu să-i arăți lumii că ești fiu al Meu, lumină din Lumină, și să vină sub această viță cei ce cu dor caută și află apoi calea Mea cu tine și statul tău în cer, statul Meu în mijlocul tău, și să dăm lumii lumina mântuirii și vederea cea slăvită a patriei cerești pe pământ, poporul Meu. Amin, amin, amin.