Glasul Domnului este cel ce grăiește și se face râu de cuvânt peste pământ. Râul vieții se numește cuvântul Meu, care curge din gura Mea în zilele acestea, iar cel ce bea din el nu mai însetează după nimic, ci numai după Dumnezeu. Amin.
Mă las peste pământ cu praznic de Bobotează. Intru în carte cuvânt, și prin el Mă așez pe tron și împărățesc, căci tronul pe care Eu stau împărat cu împărăție care nu cade este inima omului credincios, care împlinește porunca iubirii de Dumnezeu. Eu așa am fost împărat, și tot așa sunt și azi, căci împărăția Mea cu omul nu este ca pe pământ, și este precum în cer așa și pe pământ. Amin.
Pace vouă, cei ce-Mi așezați în carte cuvântul rostit de gura Mea! Când gura Mea grăiește se deschid urechile voastre și așa intru Eu în carte, și ca un Păstor bun păstoresc noroadele cu acest toiag, și cu el Mă ating de ape în zi de Bobotează și pun în ele Duh Sfânt, spre curățirea omului cel credincios, căci cuvântul Meu este toiagul de păstorire, și cu el curăț inima omului și Mă dau lui împărat și Mă așez pe tron și împărățesc, și așa am Eu împărăție pe pământ, și sunt împăratul celor ce Mă iubesc și se dau Mie împărăție, și sunt împăratul Păstor.
Pace vouă, copii din porți! Așezați-Mă în carte ca să păstoresc pe cei ce vin la apă de Bobotează și pe cei ce nu vin, și pe cei ce vor auzi cuvântul Meu de Păstor, cu care Eu botez inima omului cu botezul Duhului Sfânt ca să-l nasc pe om de sus, căci omul este născut de jos. Și acum, iată, păstoresc. Amin.
O, luați aminte, luați aminte voi, cei care înțelegeți prin darul Meu de peste om, și voi, cei care nu înțelegeți statul lui Dumnezeu cu omul, împărăția Mea cu cei ce îl cunosc pe Dumnezeu! Luați aminte și strigați la Dumnezeu să vă desfacă urechile și apoi mintea ca să-L pricepeți pe Dumnezeu pe pământ ca și în cer cu împărăția Sa și cu voia Sa, căci Eu acum două mii de ani Mi-am învățat ucenicii să ceară la Dumnezeu să fie pe pământ ca și în cer împărăția Mea și voia Mea.
Luați, luați aminte voi, cei credincioși, și voi, cei necredincioși cuvântului Meu de azi! Cei ce iau aminte la cuvântul Meu cel de la început, vestit prin prooroci, și cel de acum două mii de ani, acela este cel ce ia aminte și la cuvântul Meu cel de azi, căci el este numai pentru cei credincioși, iar cei necredincioși să se aplece și să Mă strige să vin spre ei și să Mă descopăr lor și să-Mi spună să Mă duc la Tatăl ca să mijlocesc pentru ei și ca să le trimită Tatăl izbăvirea din necredință, căci păcatul acesta îl duce pe om la neveghe, îl duce la întuneric. O, învățați de la Mine, învățați ce înseamnă cuvântul biserică. Dacă învățătorii care stau peste voi nu vă învață aceasta, apropiați-vă să vă învăț Eu. Sunt Domnul Iisus Hristos, învățătorul oamenilor! Apropiați-vă și lăsați-vă biserică a Mea să fiți, căci omul îi este biserică ori lui Dumnezeu, ori lui satana; ori slujbei Domnului, ori slujbei satanei, iar satana curând, curând nu va mai fi, și va fi suferință mare, chin și suspin în cei ce i-au dat lui slujire în ei. Este scris în Scripturi că voi sălășlui cu oamenii, și ei vor fi poporul Meu și însuși Domnul va fi cu ei și le va șterge lacrima, și moarte nu va mai fi, și nici durere, căci cele dintâi trec, și Eu Mă așez pe tron și grăiesc și spun: «Iată, noi le facem pe toate!», și apoi spun să se scrie, căci este credincios și adevărat cuvântul Meu, și apoi împlinesc, și apoi spun: «Făcutu-s-a!», și apoi iarăși spun: «Celui ce însetează îi voi da să bea în dar din izvorul apei vieții, iar cel ce biruiește va moșteni acestea și îi voi fi lui Dumnezeu, iar el Mie fiu». Amin. O, așa este biserica Mea pe pământ, și Eu șed pe tron și cuvintez cuvânt de facere, căci fac din cel credincios împărăție a Mea, iar tronul Meu este inima lui credincioasă, și ca pe tron stau în ea și îmi aduce Mie slujire cel credincios, și prin cei credincioși Mă sălășluiesc între oameni și-Mi fac popor și împărăție, și cu omul îmi fac, căci cu el lucrez, și spun: «Iată, noi le facem pe toate!», precum este scris, și singur nu lucrez, căci este scris să lucrez cu omul toate cele ce sunt scrise în Scripturi să se împlinească, și așa este omul biserică a Mea pe pământ. Amin.
În zi de praznic de Bobotează lucrez Duh Sfânt peste ape pentru sfințirea omului și a cărării omului, și cu omul lucrez, și nu singur lucrez. Amin.
Voi, cei trei fii unși cu ungerea cea nouă în grădina cuvântului Meu din zilele acestea ca să rostesc Eu cu voi cuvântul împăcării cu Tatăl a omului credincios și a celui necredincios, voi, fiilor, rostiți odată cu Mine peste ape și cereți pe Duhul Sfânt putere peste ele, ca să se curețe cu ajutorul apelor acestea inima omului, și apoi iubirea lui, și apoi lacrima lui, căci omul are lacrimă multă de la păcatele lui, fiilor. Glasul Meu și al vostru să fie peste apele acestea și să se verse ele din ape în ape și să ude pământul apele Mele de la voi, căci izvoarele scoase deasupra în grădina Mea cu voi sunt taină mare, fiilor, și cu ele sfințesc Eu pământul din ape în ape și îl pecetluiesc în taină cu Duhul Sfânt și cu foc, iar vouă vă șterg lacrima și strivesc cu voi moartea și stau pe tron, stau în inimioarele voastre și zic vouă, și cu voi zic: «Iată, noi le facem pe toate!», și apoi scriem acestea, și apoi zicem: «Făcutu-s-a!», și iarăși zicem: «Celui ce însetează îi voi da în dar să bea din izvorul apei vieții, iar cel ce biruiește va moșteni acestea, și voi fi Dumnezeul lui, și el îmi va fi Mie fiu, și îmi va fi biserică și îmi va fi slujitor», precum este scris. Amin. Glasul Meu și al vostru se așează peste ape în zi de Bobotează, iar Duhul Sfânt Mângâietorul le umple de puterea cea de sus și lucrează cu ele curățirea pământului și a omului care însetează după cuvântul Meu cel dătător de viață. Amin.
Glasul Meu se așează astăzi peste pământ cuvânt de Bobotează, și cu el hrănesc mai întâi pe cei adunați la izvorul Bobotezei. Cuvântul Meu este Duhul Sfânt Mângâietorul pentru cei credincioși Mie, și este foc și pucioasă pentru cei ce încă stau în necredință și prin ea lovesc în venirea Mea de azi de la Tatăl la om. Sunt în cea de-a doua venire a Mea prin acest cuvânt și sunt să-Mi pregătesc un popor curat, un popor de ucenici, și din ei să-Mi ridic mărturisitori plini de duh de înviere peste oameni, căci oamenii zac neridicați din păcat, iar plânsul Meu în ei nu-l aud ei.
O, vine cuvântul Meu peste pământ ca să desfacă auzul omului neînviat din păcat! Vine Domnul cu praznic de Bobotează ca să se sfințească inima omului de la cuvântul Lui! îmi fac ucenici și cuvintez cu ei glasul împărăției cerurilor cu omul, și fericit este cel ce-și lasă vindecat auzul și apoi inima și apoi iubirea și apoi credința cea făcătoare de om nou, și prin care noi le facem pe toate, Eu și cu omul cel credincios. Amin. Omul rău și necredincios își face rost de câini și îi învață să latre, și îi învață să muște. Eu însă îmi fac rost de ucenici și îi învăț să asculte, și îi învăț să mângâie durerea din om, și voiesc cu ei să aduc omul la pocăință și la iubirea cea din cer. Aceasta este deosebirea dintre biserica lumii și biserica Mea, și fiecare din ele și-i ține în brațe pe fiii ei și își cunoaște fiii.
Voi, cei ce loviți din ascunzișurile voastre în cuvântul venirii Mele, o, nu mai dați, nu mai loviți în fiii poporului Meu de azi, popor din români, poporul cuvântului Meu! Eu, Domnul, nu vă socotesc vouă acest păcat greu, căci așa Mă roagă să fac acești fii defăimați de voi în zilele acestea. O, nu sunteți mulți, dar dacă vă întoarceți la pocăință pentru cele ce ați lucrat împotriva cuvântului venirii Mele și a poporului Meu cel credincios, Eu nu vă țin în seamă acest păcat, căci sunt Păstorul Cel cu crucea, Cel cu mila. Iată, omul cel fără călăuză miloasă peste el ajunge iudă și cade călăuzit de cei cu mâinile mânjite de sânge, mânjite de răutate și de răzbunare și de învinuire. O, nu tot așa sunt cei ce sunt ai Mei! Aceștia stau sub dojană, căci omul nu poate altfel să-și păzească viața Mea în el, viață ocrotită de greșale și curățată mereu de ele. Cel ce se lasă călăuzit de cei cu mâinile mânjite de sânge, acela pleacă dintre ucenicii Mei și se face iudă. O, cum adică mâini murdare de sânge? O, poporul Meu, te învăț, tată, învățătura Mea, căci cel ce nu stă la învățat se duce dintre ucenicii Mei. Fiilor, fiilor, cel ce învinuiește neținând seama de păcatele sale, acela Mă însângerează pe Mine și inima celui lovit, și apoi îi dă putere diavolului să facă durere, să facă război cu cei ce sunt ai Mei prin puterea Mea și nu prin puterea lor. O, cel ce se arată că este fără de păcat, acela este mincinos și de aceea lovește și arată cu degetul spre cel învinuit de el, iar cei cuprinși de duhul urii și al răzbunării, aceia sunt mânjiți de sângele celor loviți de ei. Așa a făcut Irod din pricina păcatului din el, și păcatul a avut putere să lege pașii botezătorului Meu Ioan ca să nu mai strige la oameni chemându-i spre pocăință și spre învierea din păcat. Omului îi pare dulce păcatul și nu se poate lăsa de el, ci mai degrabă se lasă de Dumnezeu, și aceasta din pricină că tronul Meu din el este prădat, căci cel ce vrea să prade o casă îl leagă mai întâi pe cel tare al casei și apoi cade casa în mâna prădătorului, după cum Eu am spus prin Scripturi.
O, voi, cei care trâmbițați adevărul mai înainte să știți care este el, să știți că acest popor cules de Mine din români este via Mea! Voiesc să vă dau din rodul ei dacă vă pocăiți de răul din voi, de blestemul care dați să-l tot împrăștiați peste fiii neascultării de pe pământ, care nu știu să deosebească dreapta de stânga lor. O, voiesc să vă înseninez inimile chemându-vă la păreri de rău pentru răutatea din voi. Voi credeți că aduceți folos Mie sau oamenilor, dar cel necredincios cuvântului Meu de ieri și de azi nu poate să-Mi facă bine nici Mie, nici semenilor lui, pe care dă să-i dezbrace de nădejde, căci vai celor ce nu se sfințesc pentru venirea Mea, pentru împărăția Mea în ei! Cuvântul cel plin de învinuire este cuvânt de hulă. O, fiți cuminți și nu vă lăsați spre nepăsare de suflet! Vă va durea pe voi mult durerea pe care dați s-o faceți celor de sub sarcina venirii Mele. V-am rugat în multe rânduri să băgați sabia în teacă, fiindcă vă puteți tăia în ea. O, întoarceți-vă la pocăință! întoarceți-vă acum! Nu fiți necredincioși când Mă rog de voi să ieșiți din întunericul urii și să vă întoarceți spre înțelepciunea cea de sus. Eu sunt Cel ce sunt. Nu sunt omul. Sunt Cuvântul Tatălui Savaot, și am plătit prin moarte pe cruce viața omului. Iată iubirea Mea și iată iubirea voastră! Eu Mi-am întins mâna acum după voi dacă vreți să pricepeți aceasta. Eu, Domnul, sunt împăratul Păstor și Mă port pe urma celor ce cad din har și le dau mâna să iasă din cădere și îmi întind spre ei toiagul ca să-i mân la pășune, ca să-i trezesc pe ei. Amin.
Voi, cei tari la cerbice, păstorind așa peste oameni, nu e duhul rău cuvântul Meu cel plin de viață și de iubire și de milă pentru om! O, nu vă mai bizuiți pe voi ca să tot dați să închideți calea oamenilor spre acest izvor! Uitați-vă la cei de acum două mii de ani, care au dat ca și voi să înăbușe sosirea Celui drept. Vedeți cum a fost atunci și înfricoșați-vă de duhul necredinței! Vine peste pământ plata acestui păcat, păcatul necredinței. Ziceți că vegheați ca să nu se strecoare duh rătăcitor pe calea cu Dumnezeu a oamenilor. O, arătați-Mi, arătați-Mi voi calea Mea cu oamenii dacă ea este! Eu sunt, dar oamenii nu sunt pe calea Mea, ci sunt pe calea lor, și duhul rătăcitor este calea lor, și pier ca oile fără păstor, căci n-au păstor care să le dea hrană, care să așeze în ei împărăția Mea. Veniți spre cunoștința cea de sus și veți cunoaște prin ea înțelepciunea cuvântului Meu, venirea Mea cuvânt peste pământ acum, la sfârșit de timp, ca să-Mi gătesc calea și să vin apoi cu ziua Mea cea mare și înfricoșată, după cum este scris să vin! îndemnați oamenii spre pocăință, așa cum Ioan, botezătorul Meu, îi îndemna. Fie-vă milă de noroade, căci rătăcesc departe de calea Mea cu omul! Eu vin și găsesc gardul viei Mele căzut la pământ și mănâncă din ea toți trecătorii și calcă peste ea. E păcat aceasta! Priviți către părinți și strigați-i în ajutor ca să vină să vă izbăvească de duhul Egiptului, de duhul cel pierzător al acestui veac. Eu sunt Cel ce am scos cu mână tare din Egipt pe poporul Meu Israel. Mă pornesc să scol omul din păcat, dar calea Mea spre om Mi-o înfundă omul cel măreț în duhul lui. O, lasă-Mă călăuză a omului căzut, lasă-Mă, tu, cel ce-Mi oprești calea cuvântului Meu spre oameni! Lasă-Mă să intru în adânc și să-l scol pe om din cădere, căci omul trebuie să învieze, și Eu vin să-i adun pe cei ce sunt ai Mei, iar semnul Meu este cuvântul venirii Mele și poporul Meu cel credincios. Amin, amin, amin.
– O, strig și eu, Doamne, de lângă Tine strig și eu să vină la pocăință cei învârtoșați la cerbice. Eu sunt glasul celui ce strigă în pustie să Ți se pregătească Ție calea, căci eu am spus acum două mii de ani poporului Israel că eu botez cu apă, spre iertarea păcatelor, dar că în mijlocul lui stă Cel pe Care el nu-L știe, și că Acela este Cel ce vine după mine, și Care mai înainte de mine a fost, iar a doua zi ai venit la Iordan, și eu am zis: «Iată Mielul lui Dumnezeu, Care ridică păcatul lumii, și ca să Se arate El lui Israel, de aceea am venit eu cu apă, că am văzut Duhul ca un porumb pogorându-Se din cer și a rămas peste El, iar Cel ce m-a trimis pe mine să botez cu apă, Acela mi-a zis mie: peste Cel Care vei vedea Duhul pogorându-Se și rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duhul Sfânt. Și eu am văzut și am mărturisit spre viața oamenilor».
O, strig și eu omul la pocăință. Strig la cei necredincioși și le spun așa: nu este duhul rău glasul acestui cuvânt, ci este Mielul lui Dumnezeu, Care spală păcatele lumii, și le-a spălat și le spală, căci râul vieții s-a făcut cuvântul care curge din gura Lui în zilele acestea, și eu văd și mărturisesc, și Acesta este Cel ce botează cu Duhul Sfânt și cu foc. Pocăiți-vă, dar! S-a apropiat iarăși de voi împărăția cerurilor ca și acum două mii de ani. Nu fiți tari la cerbice așa cum au fost cei de atunci de L-au luat pe Mielul lui Dumnezeu și L-au dat spre batjocură și spre chin! Pocăiți-vă voi, cei căzuți în necredință, și El vă va vindeca pe voi! Credința are lucrare mare, și face în om chip al Mielului lui Dumnezeu, și altfel nu este credință în om. Și vă voi învăța pocăința în ziua mea de serbare și voi cere Domnului putere vouă, ca să puteți să învățați. Amin, amin, amin.
– Eu, Domnul, Mieluțul Tatălui, voi veni cu Ioan și-Mi voi păstori poporul, și voi da în părți învățătura Mea spre viața oamenilor și spre învierea celor căzuți de la credință. Amin.
În duh de Bobotează slobozesc cuvântul iubirii peste poporul Meu. Fiți prunci la iubire, fiilor, fiți prunci cu iubirea, căci numai așa va fi iubirea întreagă! O, mulți vor să se întoarcă la viață, să se întoarcă la Mine, dar nu pot din pricina păcatelor, care dinăuntrul lor îi țin pe ei departe de iubire. Omul plin de mirosul păcatului trupesc se cunoaște cu cele dinăuntru ale lui, se cunoaște de către cei cunoscători cu Duhul, și unul ca acela, plin de neputință fiind, vede totul prin ochiul lui cel vinovat sub păcat, ca și cei din vremea trupului Meu, și cărora Ioan, botezătorul Meu, le-a spus: «Pocăiți-vă și faceți roade vrednice de pocăință, căci securea stă la rădăcina pomilor, și tot pomul care nu face roadă bună se taie și în foc se aruncă!».
Te cuprind în duh de Bobotează, poporul Meu. Sfințește-te în cuvântul Meu, și cuvântul Meu să se sfințească în tine, fiule! O, să se sfințească numele Meu pe pământ ca și în cer, căci tronul Meu de împărat este inima celor în care Eu viețuiesc pe pământ cu împărăție care nu cade! Cei ce sunt preoți și împărați în numele Meu pe pământ între oameni și pentru oameni, aceia tot ca Mine împărățesc, și în inima celor ce-i iubesc pe ei împărățesc ei, și prin aceștia sunt ei împărați, și pentru ei sunt. Amin.
Împărăția Mea nu este din lumea aceasta. Ea își are tărâmul și tronul în cei ce sunt biserica Mea, țara Mea de pe pământ, țară fără de hotare, și care se întinde de la margini la margini prin cei ce Mă iubesc, avându-Mă în ei împărat, după cum este scris despre cortul lui Dumnezeu cu oamenii, și Se va sălășlui cu ei Domnul, și ei vor fi noroade ale Lui, și însuși Dumnezeu va fi cu ei, Dumnezeu al lor, iar celor necredincioși, partea lor este în iezerul care arde cu foc și cu pucioasă și care este moartea cea de-a doua, precum este scris.
O, poporul Meu, o, să nu mori, tată, cu moartea cea de-a doua, căci ea este necredința și este partea celor necredincioși. Stai cu cuvântul Meu cel de azi și nu te uita înapoi, ci numai la glasul Meu să iei aminte, căci Eu sunt Cel ce văd și știu să te călăuzesc prin cele ce au să vină să strâmtoreze pe oameni. E vreme cu răscruce, iar cei ce nu Mă au cuvânt peste ei nu vor cunoaște vremea, și vor rătăci și se vor sfărâma ca fii ai neascultării.
În duh de Bobotează te mângâi cu duhul nădejdii sfinte. Pace ție, popor credincios! O, ce fericiți, ce fericiți vor fi cei ce sunt acum credincioși! Răbdarea lor le împletește cunună slăvită, căci răbdarea cu credință este cea plătită, și nu altfel de răbdare este plătită între cei ce rabdă. Cei ce rabdă așteptând să vadă cele făgăduite de Mine, aceia nu ajung să vadă, iar cei ce rabdă cu credință, mângâind Duhul Meu și așteptarea Mea, aceia se vor mângâia, căci vor fi mângâiați. Amin.
Pace vouă, celor ce ați băut din izvorul cuvântului Meu și din apele sfințite de duhul Bobotezei! Faceți-vă pârtie cu puterea apei vindecătoare, căci Duhul Sfânt S-a coborât peste ape, iar apele lucrează din cer peste cei credincioși și peste cei necredincioși, spre slava numelui Meu și spre adeverirea cuvântului Meu cel adevărat, cuvântul care a grăit cu voi în zi de Bobotează, sfințind inimile voastre, făcându-le tron al Meu, tron de împărat cu împărăție care nu cade. Amin.
Eu sunt Cel ce botez cu Duhul Sfânt și cu foc pământul și noroadele de pe el, și am grăit în zi de Bobotează poporului adunat la izvorul Meu, și am grăit noroadelor. Fericiți cei ce au urechi de auzit și fericiți cei ce împlinesc cuvântul Meu în vreme de întuneric, în vreme de necredință!
Eu sunt Cel ce sunt! Sunt cu cei credincioși, și le sunt lor împărat, iar ei sunt împărăția Mea, și cu ea și cu ei voi birui în lung și în lat, precum este scris să vin, și biruind să vin. Amin, amin, amin.