6.3. Tainica împărăţie a Domnului cu poporul ales; învăţăturile Sale, în duhul ascultării

Dacă ai știi tu, tată, câtă putere are credința și postul fără supărare și rugăciunea făcută cu multă pace și dragoste!

… Pregătește-te, tată, că mult nu mai e și te vei schimba ca să poți să intri în împărăția Mea. Mult nu mai e, și zic mai înainte de vreme, că mirele și mireasa, înainte de cununie se pregătesc. Așa și tu, ca să nu zici că n-ai știut, să nu zici că te-am luat din somn, pregătește-te, poporul Meu, că mulți dintre voi vor plânge în această zi care va veni, că nici atunci nu se vor pregăti, pentru necredința și patimile pe care le au.

… Fiilor, fiilor, moșii și strămoșii voștri au mâncat pâine cerească și s-au osândit. Fiilor, fiilor, feriți-vă de păcat, că mulți dintre voi vă trageți din neam de oameni răi. Dacă voi păstrați legea sfântă, scoateți din foc până la al miilea neam.

… Fiilor, cel mai mare păcat din cele șapte păcate este păcatul pe care-l faceți: că auziți cuvântul lui Dumnezeu și nu-l împliniți.

… Creștine, nu uita că tu ești o bucată din împărăția lui Dumnezeu.

… Nici când eram pe cruce nu eram trist cum sunt astăzi. Tată, Eu nu vă dau țuică. Țuica e de la diavol. Eu vă dau struguri, dar beți cu măsură. Eu ți-am dat pruna ca pe smochină, nu s-o fierbi și s-o faci țuică. Copilașilor, fiți cuminți, nu prăpădiți lucrurile Domnului. Vai de tine, prun care ai făcut pruna și s-a făcut țuică din tine! Duhovnicește vorbesc. Ascultă bine și cumpără înțelepciune dacă nu ai. Dar voi cumpărați numai porci, vaci, cai. Cumpărați și înțelepciune. Că te închini și lui Dumnezeu, dar te închini și duhului rău. Postești, dar odată cu postul faci și minciună. Faci milostenie, dar și furi.

… Deschide inima, că vine focul din Sodoma și Gomora. Ca mâine dimineață vei vedea focul cum va arde casa ta și cum zbiară vitele toate și fug îngrozite cu focul pe spatele lor. Uită-te bine, că acelea pe care le vezi goale și vorbind cu băieții, nu le vei mai vedea, că acelea au adus sfârșitul pe pământ. Fiilor, nu lăsați lucrurile acestea să intre în casele voastre. Nu lăsați să intre focul în casa voastră. Să vadă Dumnezeu semnul la fereastra voastră ca să scăpați. Iar dacă în casa ta vei lăsa să intre fiicele tale goale și fiii tăi ca ai Sodomei, ai lumii, atunci nu vei avea scăpare, și casa ta și vaca ta și lucrurile tale vor arde.

… Iată, vii de la serviciu și acasă te apuci tot de lucru pământesc. Nu întrebi dacă s-au făcut rugăciunile ori dacă sunt candelele aprinse. Ați dat rugăciunea voastră copiilor, și nu o zic. Și dacă o zic, o zic ca pe o poezie.

… Fiilor, în cele trei zile pe săptămână: lunea, miercurea și vinerea, o mâncare pe seară, iar bolnavii să mănânce la ora doisprezece. Aceasta pentru ca să se desăvârșească lucrurile Mele. Cine nu poate, nu este obligat. Bolnavul să țină și el până la ora doisprezece și mâncarea să fie fără ulei în acea zi.

… Vine îngerul Domnului și privește cum stă creștinul la rugăciune. Fiule, când stai la rugăciune, să nu dormi, să n-ai gânduri împărțite, că se bate îngerașul cu satana pe drum și zice duhul rău: „Dă-mi partea mea!“. Fiule, să nu aibă duhul rău parte de rugăciunea ta, că a ajuns omul să aibă două duhuri, unul de la Mine, și unul de la lume.

Aduceți-vă aminte de toate păcatele mari și mici, ca să rămână diavolul de rușine. Mărturisiți-vă astăzi, cât mai aveți cui, că scris este că nu va mai rămâne nici proorocie, nici preoție, nici Scriptură. Nu te rușina de preot ca să-i spui păcatul, căci preotul e legat la Dumnezeu să nu spună nimănui păcatul tău. Spuneți, tată, spuneți, că preotul e dat între Dumnezeu și popor, și dacă greșește, are grijă Dumnezeu.

… Iată care este calea Mea. Prima portiță este să te lepezi de trupul tău, adică să nu mai curvești, să nu mai minți, să nu mai furi, să nu mai ucizi, să postești și să te rogi. A doua portiță, copilul Meu, este crucea pe care ți-am dat-o Eu, crucea răstignirii. Să te uiți la ea, să-ți vezi chipul tău dacă este bun sau rău. A treia portiță este potirul, care este plin; să bei, copilul Meu, să primești putere de la Dumnezeu, că pentru voi e dat, nu pentru cei cu inimă spurcată. Voi, tată, ascultați-Mă, că ați intrat pe cele două portițe, dar n-ați ajuns la a treia, pe care vă spun s-o luați în fiecare zi.

Iată, vasul Meu, când a fost închisă la un loc cu o sectantă, a întrebat-o sectanta de ce postește, și vasul Meu nu a putut să răspundă. Întrebați vasul Meu ce vorbire a avut cu sectantele. Și după vorbire, o sectantă a visat că trecea pe o punte peste o prăpastie mare, și când era la jumătate, a căzut de pe punte și a apărut un om cu haine negre și lungi până jos și a prins-o și a întrebat-o: „De ce nu postești?“. Și i-a mai spus că dacă postea, nu mai cădea, și i-a spus că la cer nu se poate ajunge cu toate ale lumii. Ea a zis că postește o zi pe an, iar el i-a zis: „Cum a postit fariseul“. Din vorbele purtate, ea și-a luat angajamentul că va posti și ea ca vasul Meu.

La biserică și la rugăciune se lasă holdele, grădinile, arăturile, treburile, și veți vedea că mult veți agonisi. Iată, n-am dat ploaie, din pricina păcatelor lumii, și a rămas pământul uscat. Pomii voștri nu au roade, din pricina păcatelor voastre. Maica Mea s-a rugat și se roagă să dau ploaie, ca să nu moară vitele și păsările, că sunt fără de păcat, dar pentru om n-ar fi să mai fie nici o picătură de apă pe pământ, și atunci ce-ai face, omule care zici că tu ești totul și poți face totul?

Poporul Meu, fii smerit, să nu pierzi pe Domnul, că iată cei ce se îngâmfă, cum se răzvrătesc! Smeriți-vă mult, mult, că dracul e pe pământ, este antichrist și are curajul până la cer să nimicească ce găsește în cale, dar pe cei smeriți nu poate să-i schimbe din cale.

O, măi copii, nu vă uitați după soare să vi se pară că ziua e mare și că mai aveți timp și de pocăință ca să vă pregătiți, că nu știți ziua, nici ceasul când veți fi chemați. Pocăiți-vă, măi copii, că plata voastră este așa de mare! O, dacă le-ar vedea pe toate ochii voștri, n-ați mai mânca, n-ați mai bea și ați lupta pentru viață, pentru locurile cele înalte din casa Tatălui, și la care Tatăl vă așteaptă pe fiecare, dar să știți că sunteți puțini, puțini.

— Doamne, cu ce să ne hrănim în zile de post, cu ce bucate?

— Fiilor, dacă vreți și puteți, iată hrana voastră: o bucățică de pâine și apă, la asfințitul soarelui. Iată și în alt fel: veți mânca bucate fără unsoare, și toate, pe seară, că ziua este mare; și voința să fie mare.

— Doamne, cu sfânta Împărtășanie cum să facem?

— Cereți sfânta Împărătășanie, să vă dea la trei săptămâni și la două săptămâni, că mai mult nu vor să vă dea. Eu v-aș da în fiecare zi. Am strigat în biserici către slujitori.

Iată, măi copii, Eu M-am pogorât la voi să vă îndemn, să vă spun de unde ați căzut, cu ce fapte ați încuiat porțile cetății.

O, când Mă duc la Tatăl Meu în cer, Mă întreabă ce fac copiii de pe pământ. Eu spun „Bine“, dar plâng și sunt tare supărat de câte faceți voi. O, de câte ori v-am vorbit și v-am îndemnat la tot ce e plăcut Tatălui! Voi spuneți că sunteți supărați că nu vă vorbesc, dar și Eu, de câte ori plec supărat de la voi! Mă pogor din slavă și plec supărat înapoi, căci găsesc necredință, dezbinare și răceală și altele, ce nu se cade să fie la creștini. Iată, dacă aveți credință și dragoste între voi, Mă mai cobor la voi.

… Iată ce credință este între voi: numai critici, și vă judecați unii pe alții. Satana a întins fel de fel de curse cu care să vă prindă în mrejele lui: cu minciuna, clevetirea, răutatea, mândria, lăcomia, îngâmfarea și câte se pot spune. De unele v-ați curățit, dar multe mai aveți. Curățiți-le pe toate. Luptați-vă pe viață și pe moarte, că vremea e scurtă.

Iată, Eu M-am pogorât. Deschide-ți inima ta, să poată pătrunde cuvintele Mele, ca să pot să-ți vorbesc. Am venit și sunt rănit și chinuit, că din cer și până la pământ sunt lovit de toate faptele voastre.

Iată, împărăția Mea e o farmacie cu de toate, cu de toate ce aveți nevoie voi: înțelepciune, pace, credință, nădejde, dragoste, sănătate, putere să stați în fața oricărei furtuni, căci Eu vă dau numai la cererea voastră. Iată câte sunt, dar cereți. Farmacia e încuiată, că voi nu cereți prin rugăciune stăruitoare și fierbinte, nu cereți cu credință. O, ați pierdut dragostea, care acoperă totul. Ați rămas numai cu pizma și cu răutatea.

Iată, am venit a treia oară. Acum sunt în Duh, și M-am pogorât în mai multe locuri, să vă îndemn la viață și trăire curată și sfântă, că e gata să se sfârșească totul și vă prinde moartea așa cum sunteți, pe calea cea largă, cu toate răutățile: necredința, vrajba, ura, mânia, mândria, desfrâul, curvia cea mai rea ca la păgâni.

O, copii, părăsiți tutunul, că tutunul e de la dracul. Măi copii, Eu am semănat grâu și dracul a semănat tutun. Iată, M-a întrecut, că mulți ar da pâinea pentru tutun. Bagă de seamă, că din iad nu mai scapi dacă intri cu toate acestea ce le faci, că nu are cine te scoate.

… Rugăciunea din miez de noapte nu o lăsa, că te va scăpa de mânia care va veni.

Măi copii, nu vă puneți nădejdea în doctori mai mult decât în Dumnezeu. Tot de Mine sunt lăsați și doctorii, dar vindecările, de la Mine vin. Voi prea mult v-ați pus nădejdea în doctori, iar pe Dumnezeu L-ați uitat, L-ați dat la o parte. Fraților, postul și rugăciunea, acela e leacul, nu cum ziceți voi că postul omoară oamenii. Postul nu a omorât pe nimeni; din contră, a vindecat. Nu vedeți voi că și doctorii pământești vă dau regim, și voi îi ascultați, și vă fac sănătoși? Dar Doctorul ceresc, cum nu vă va vindeca și trupește și sufletește?

… O, fraților, ați uitat calea bisericii. O, fraților, de ce faceți așa, copiii Mei? Iată, bisericile sunt goale, iar cârciumile sunt pline. Deschideți inimile voastre! Dați slavă lui Dumnezeu! Cântați, dați slavă din toate mădularele voastre!

O, măi fraților, câtă tristețe este în cer de aceste fapte urâte ce le faceți! Mă înjurați pe Mine și lucrurile cele sfinte. O, fraților, înmulțiți faptele cele bune. La voi, fapte bune n-am găsit. Unde este chipul Meu? S-a făcut satana stăpân pe el. S-a umplut pământul de răutăți. Iată, am vestit că vine focul, și voi ce ziceți, că nu?

… Iată ce vă spun: ieșiți din această lume, din fărădelegile ei, adică: mândrie, beție, curvie, minciună. Ieșiți din Babilonul acestei lumi. O, iată, un îngeraș a aruncat o piatră în mare și, cum se duce, așa va fi aruncată în foc această babilonie.

… — Fiilor, iată ce vă întreb: credeți voi în post, în biserică, în rugăciune, în sfinte Taine, în cruce, credeți?

— Da, Doamne!

— Atunci, de ce nu le folosiți? Folosiți-le, măi copii.

Iată ce vă întreb: credeți în cârciumă, în descântece, în vrăjitorii, în desfrâu și în celelalte răutăți ale lui satan? Credeți?

— Nu, Doamne!

— Atunci, de ce le faceți? De ce vă duceți după ele?

Iată ce vă spun: M-am dus într-un salon de dans și am găsit un drac dormind; nu mai avea de lucru cu nimeni, că erau toți ai lui. Iată, M-am dus și într-o biserică, și de la ușă până la altar erau mulțime de draci cu toate răutățile: cu vrăjmășie, cu mândrie, chefuire, gânduri de desfrânare, tutun. Am găsit și preotul fumând în altar. Dar voi, copii, nu judecați, că are cine să-i judece.

… Plânge Maica Mea pentru că te rogi cu capul descoperit. Vai de femeia care-și retează părul! că a făcut dracul cuib în el. Pentru ce necinstiți capul? că necinstită va fi în fața lui Dumnezeu femeia care este cu capul descoperit. Să-și radă părul ei, ca să-i fie rușine dacă vrea să umble așa.

… O, copiii Mei, să nu uitați, semnul sfintei cruci este simbolul biruinței. Crucea nu este lemn de înjosire cum spun sectanții. Crucea este armă de temut în contra diavolului. Nu vă luați după sectanți ca să batjocoriți crucea, și închinați-vă ei, căci sângele Meu a sfințit-o. Jertfa Mea pe această cruce ți-a adus mântuire ție, suflete. Vedeți, măi meseriașii Mei, cărăușii Mei, că sfânta cruce pe care ați pus-o azi la locul ei v-a făcut nevăzuți de dușmanii voștri și ai Mei. Tot așa vă va păzi să fiți nevăzuți în drumul vostru înapoi.