1.2. Zidirea omului; grădina raiului

… Copiii Mei, Dumnezeu când l-a făcut pe om, cu multă grijă l-a făcut din țărână, cum ai face o păpușă din pământ și din apă și din înțelepciune. I-a suflat apoi: „Fuuu!“, suflare de viață, și nu i-a pus Dumnezeu nici sticluță de gât, nici țigară în gură, ci l-a înzestrat cu înțelepciune, cu frumusețe, cu fel de fel de daruri.

Dumnezeu, de la început, de când a zidit acest pământ, a numărat primul om, pe Adam. Fericit cine va fi la sfârșit numărat…

Prima dată am venit și am făcut om și tot ce se vede și am pus o hotărâre să o păzească, să fie bine de el și de toți urmașii lui, și au greșit.