Te cuprind în cuvântul Meu, poporul Meu, iarăşi te cuprind, şi stau cu tine în sărbătoare de naştere şi suflu peste tine putere de biruinţă şi multă credinţă că Eu, Domnul, sunt Mântuitorul tău şi că sfinţii sunt armura ta şi nu te lasă singur pe pământ. Vin la tine cu sfinţii, fiule. Calea Mea a fost cu durere şi pentru ei pe pământ, dar marea lor iubire pentru Mine le întărea inimioarele, iar vestirea Mea, dusă de ei din loc în loc peste oameni, era bucuria din care ei se hrăneau şi puteau, căci Eu dau puteri peste puteri celor ce vestesc pacea, iar pacea Eu sunt. O, ia-Mă de pace a ta, ia-Mă mereu, fiule, că e greu fără pace, e greu de tot fără Dumnezeu pe pământ. Toţi cei ce M-au mărturisit pe Mine pe pământ pentru ca să facă bine şi înviere oamenilor, toţi s-au făcut privelişte lumii, şi lumea i-a urât, căci lumea iubeşte numai ce este al ei. Acum două mii de ani, după învierea Mea, Eu M-am suit la Tatăl ca să fiu înaintea Lui Mijlocitorul celor ce Mă vestesc pe pământ cu împărăţia Mea cu care am venit s-o dau omului şi să-l ajut pe om s-o primească, şi am lăsat în urma Mea pe apostolii Mei, iar ei, ca şi învăţătorul lor, erau urâţi de lume şi alungaţi, ca şi Mine, şi omorâţi ca şi Mine de cei ce nu iubeau să-L primească pe Dumnezeu în ei.
Vin la tine cu mărturisitorul Meu, Ştefan, poporul Meu, şi saltă duhul lui în ziua lui de serbare şi îl face mărturisitor peste pământ, şi plata mărturisitorilor Mei este venirea Mea cu ei, iar venirea Mea este în mare taină înfăşată, şi oamenii nu ştiu s-o înţeleagă pe ea.
Îmi era tare milă de apostolii Mei, căci rămăseseră ca oile în mijlocul lupilor, dar prin trimiterea Mea ei mergeau, mergeau şi vesteau din loc în loc împărăţia Mea, şi pe ei oşteni ai ei. Era biserica Mea cu mare naştere de ucenici în lucrarea ei prin apostolii Mei, şi toată gloata trebuia îngrijită şi hrănită, iar apostolii Mei trebuia să slujească răspândirii cuvântului împărăţiei Mele, şi au ales diaconi pentru slujirea la mese, şi între ei au ales pe Ştefan, de a cărui înţelepciune şi iubire se minunau mulţi, şi nimeni nu se putea măsura cu înţelepciunea lui, căci Eu eram Cel ce era în el, şi din pricina invidiei cei din sinagogă au pus martori mincinoşi ca să zică despre el că huleşte împotriva legii şi a locului sfânt şi că Eu voi strica locul sfânt şi voi schimba datinile, care erau predanie de la Moise, dar pentru că toţi din Sinedriu l-au văzut strălucindu-i ca unui înger faţa, nu ştiau ce să facă cu el şi l-au întrebat dacă sunt adevărate cele spuse rău despre el. El însă a mărturisit atunci înaintea lor pe Avraam, pe Isaac şi pe Iacov, pe Moise şi pe Iosua, pe David şi pe Solomon, şi apoi pe ei, pe cei ce M-au ucis pe Mine prin moarte pe cruce, şi le-a spus lor: «Pe care dintre prooroci nu i-au ucis părinţii voştri? Omorât-au ei pe cei ce au vestit mai înainte sosirea Celui drept, ai Cărui vânzători şi ucigaşi v-aţi făcut voi acum», iar ei, ca tăiaţi la inimă, s-au tulburat asupra lui atunci, dar ucenicul Meu, căutând către cer, a văzut mărirea lui Dumnezeu, a văzut pe Tatăl, şi în dreapta Lui pe Mine, Fiul Tatălui, şi a zis: «Văd cerurile deschise şi văd pe Fiul Omului de-a dreapta lui Dumnezeu». Atunci toţi deodată au năvălit asupra lui şi scoţându-l din cetate l-au omorât cu pietre.
Iată, necredinţa are cea mai urâtă lucrare, şi din ea se naşte ucidere pentru cei ce îl mărturisesc pe Dumnezeu pe pământ. O, fereşte-te de necredinţă, poporul Meu, că iată ce fac pe pământ fiii necredinţei, fiii îngâmfării. Nu pot să ierte aceia pe om, căci ura nu poate nimic bun, dar cei ucişi au iertat mereu, căci Ştefan, îngenunchind sub ploaia de pietre, a strigat tare: «Doamne, nu le ţine lor în seamă acest păcat!», iar Eu aşa am făcut, precum el M-a rugat.
O, iată ce face iubirea, poporul Meu. Iubirea ajunge la Dumnezeu şi mijloceşte pentru cei ce ucid cu răutate, iar Eu ascult strigătul mărturisitorilor Mei, al căror aluat este iubirea. O, roagă-te şi tu cu aceeaşi iubire, roagă-te pentru cei ce te urăsc şi stai tare în credinţă, căci credinţa ta va lucra minuni fără de seamăn şi va mărturisi pe Dumnezeu şi te va ridica pe culmile biruinţei sfinte, căci Eu sunt Mântuitorul tău, poporul Meu, sunt şi nu te las, şi sunt de-a dreapta Tatălui şi sunt Mijlocitor la El pentru cel din urmă al Meu popor. Amin, amin, amin.
– Iată, îmi faci intrarea în cartea Ta cu poporul Tău, Doamne, Fiu al mamei Fecioare! Te-am mărturisit atunci cu mare râvnă, din mare iubire, şi iubirea îmi încălzea mărturisirea. Aşa Te mărturisesc şi azi, şi îi spun din cer de lângă Tine neamului român să preţuiască cu mare preţuire comoara aceasta de pe ţarina lui, care este slavă a neamului român, chiar dacă el nu ştie acum îndeajuns taina Ta din mijlocul ei.
îţi spun din cer, neam român, să-ţi desfaci auzul spre Cel ce grăieşte peste tine din ceruri pentru învierea ta şi să te fereşti de necredinţă, căci binecuvântarea cea de peste tine e mare, iar tu caută să fii vrednic de ea, caută prin credinţă şi apoi prin iubire, căci credinţa poate pentru iubire, poate pentru Dumnezeu. Te vestesc din cer, te vestesc peste pământ ţara întoarcerii lui Hristos, căci este scris despre El să vină pe pământ întru a doua Sa venire şi să împlinească Scripturile cele de apoi. Mă aşez cu cerere înaintea prestolului Tatălui şi al Fiului şi al Duhului Sfânt Mângâietorul şi îi cer cu iubire şi cu mare dor aşa: primeşte, Doamne, înaintea Ta rugăciunea mea şi slobozeşte peste neamul român mâna Ta cea lucrătoare ca să-l lucrezi pe el popor credincios venirii Tale de azi şi ca să împlineşti din mijlocul lui toată Scriptura cea pentru aşezarea pe pământ a noii împărăţii, împărăţie care nu este din lumea aceasta, şi pe care voieşti s-o aşezi în om, şi cu ea şi prin ea să stăpânească omul pe pământ, căci fără Tine omul este putregai, dar cu Tine el este ramură verde, viaţă şi înviere. Fă din neamul român vestitor al tainelor Tale cele de nepătruns, dar învaţă-l pe el iertarea, Doamne, şi învaţă-l credinţa cea pentru biruinţa Ta asupra întunericului acestui veac trecător, şi apoi învaţă-l iubirea şi fă-l pe el împărăţie a Ta şi dă-i lui veşmântul slavei înaintea popoarelor, ca să Te mărturisească el Mântuitor al său, lumină în mijlocul lui, iar el să ia în mână lumină şi să dea neamurilor pământului spre luminarea lor. Amin.
Iar tu, popor mărturisitor, nu te teme! Sfinţii şi îngerii te îmbărbătează în vreme de încercare. Lucrarea Domnului cu tine este lumină peste pământ, şi va avea putere mare această lumină, căci scris este să fie aşa. Atunci tu te vei mângâia, căci vei fi mângâiat de la cei ce vor vedea lumina, de la cei din întuneric, care vor vedea că Dumnezeu este cu tine pentru tine şi pentru ei. O, întăreşte-ţi răbdarea şi pacea în inimi, popor hărăzit de Domnul să luminezi în întuneric, iar Domnul te va mângâia. Amin, amin, amin.
– Sfinţii Mei ştiu amarul, ştiu greul cel pentru mărturisirea lui Dumnezeu, şi te mângâie sfinţii, poporul Meu. Am stat cu tine zile de naştere şi am cuvântat peste tine cuvântul Meu şi al mărturisitorilor Mei. Acum fii cuminte, fiule, fii cuminte, tată. Eu sunt ocrotirea ta de vreme rea. Rostesc mereu peste tine cuvânt ocrotitor, şi sunt Cuvântul lui Dumnezeu, şi să audă duhul cel potrivnic cine este Cel ce grăieşte cu tine ocrotindu-te în cuvântul Său. Rămâi în faşa naşterii de sus! Stai mic ca să te pot purta pe braţe! O, stai cu veghe pentru Mine şi pentru tine ca să te pot mângâia în vreme de noapte, căci tu n-ai pe pământ mângâietori, şi ai duşmani, fiule. Ai însă în cer părinţi şi fraţi, şi ei lucrează pentru tine de sus, fiindcă tu eşti mărturisitorul Meu prin credinţa ta în venirea Mea de azi şi prin cuvântul Meu de peste tine, cuvânt mărturisitor. Amin.
O, nu vă clătinaţi voi, cei ce iubiţi Ierusalimul! «Mângâiaţi, mângâiaţi pe poporul Meu!», aşa este scris în Scripturi, şi veţi primi plată de mângâietori. O, nu vă miraţi de focul care s-a aprins spre încercare! Eu am spus demult, demult că stau cu sita de boabe de grâu în mână şi o clatin mereu, ca să pot să rămân în ea cu bobul sănătos la credinţă şi la iubire, căci numai aşa poate omul să se închine Mie. Curând, curând va fi vreme de bucurie, şi va fi vreme de plâns. Credinţa şi necredinţa vor sta faţă în faţă cu adevărul Meu cel de azi, şi fiecare va lua din el. Vor lua din el cei credincioşi şi vor lua din el cei necredincioşi, şi va fi bucurie, şi va fi plâns, după cum fiecare şi-a adunat înaintea Mea.
Pace ţie, poporul Meu de azi!
Pace vouă, cei ce iubiţi Ierusalimul! Naştere de om nou să se ivească din mijlocul lui peste fiii oamenilor şi mulţi din ei se vor scula din sângele lor şi vor lua din mâna Mea, din darul Meu, izbăvirea lor, şi lumină mare vor primi ei, că mare este plata celor credincioşi, care se vor sfinţi prin credinţa lor, prin puterea credinţei, fiilor. Amin, amin, amin.
09-01-2009
