Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Intrării Domnului în Ierusalim

Tatăl Meu este în Mine când grăiesc peste tine, Ierusalime. Vin la tine, poporul Meu cel din români, căci cu tine am împlinit Eu Scriptura venirii Mele a doua oară de lângă Tatăl ca să intru în lume cuvânt de înviere şi semn de mântuire veşnică, aşa cum am intrat acum două mii de ani în Ierusalim după ce am cinat cu Lazăr, cu Maria şi cu Marta în Betania, şi când pentru învierea lui Lazăr mergeau după Mine mulţime de iudei ca să Mă urmeze şi ca să vadă pe cel înviat de Mine, şi care aflând că voi merge la Ierusalim a doua zi luau stâlpări în mâini şi Mă urmau şi strigau: «Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, împăratul lui Israel!». Ucenici mulţi văzându-Mă pe mânz de asină intrând au înţeles atunci că Eu sunt Domnul, Care Se preaslăveşte prin Tatăl, şi că pentru Mine era scris în prooroci: «Împăratul tău vine, fiică a Sionului, şezând pe mânzul asinei». Iar Eu am zis Tatălui: «Tată, preaslăveşte-Ţi numele!». Şi atunci din văzduh glasul Tatălui a zis: «L-am preaslăvit, şi iarăşi îl voi preaslăvi!». Toată mulţimea adunată s-a întrebat: «Ce este acest glas: tunet, sau înger care a vorbit?». Iar Eu, Cel purtat de asin, am zis: «Nu pentru Mine, ci pentru voi s-a făcut acest glas, căci acum este judecata acestei lumi, iar stăpânitorul lumii va fi aruncat afară». Amin.

O, Ierusalime de azi, alesul Meu popor întru care binevoiesc Eu cu glasul Meu cel ceresc peste pământ şi peste lume! Tot aşa şi azi lucrez, şi în mare taină lucrez, ca să ating cu cuvântul Meu inimile celor aleşi ai Mei care cunosc glasul Păstorului Care vine, precum este scris să vină. Dacă aş lucra cu semne mari, Eu nu te-aş mai putea păstra, că ar veni lume nelegiuită ca să vadă slava Mea de peste tine, şi lumea este peste ea cu păstori care te-ar duşmăni ca şi pe Mine, poporul Meu. Lucrăm în taină mare, fiindcă aşa este cea de a doua Mea venire, este când nimeni nu se aşteaptă să vin, iar Eu în mijlocul tău îmi scriu cartea venirii Mele şi cu ea judec, căci am spus şi atunci, şi spun şi acum că nu Eu, ci cuvântul pe care Eu îl rostesc peste necredinţa de pe pământ, acela va judeca lumea. Amin. Vestesc prin tine, Ierusalime, acest cuvânt al venirii Mele, ca lumea să înţeleagă apoi că Tatăl M-a trimis cuvânt peste lume în mijlocul tău, când Eu, Domnul, Mă voi preaslăvi cu zgomot puternic din mijlocul tău ca să arăt binecuvântarea acestui pământ pe care Eu l-am ales pentru slava cuvântului Meu din el peste pământ. Am ales de la facerea lumii acest pământ, de la facerea cerului şi a pământului, şi lumea va înţelege desăvârşit aceasta curând, curând. Amin.

Te păstrez în mare taină cu slava Mea de peste tine. Am grijă mare să Mă slăvesc pe deplin cu cuvântul cu care Eu te acopăr pe tine, poporul Meu Ierusalim, iar tu să nu cauţi nimic mai mult decât să fii slava Mea, viaţa Mea în mijlocul lumii, taina înţelepciunii sfinte să fii, căci Eu te învăţ mereu, mereu, ca să fii tu cel mai mare învăţat de pe pământ. Iar când nu va mai fi învăţătură pe lume, tu să fii înţelepciunea cea pentru om, şi să vină omul să ia de la tine, de la cele ce Eu, Domnul, revărs peste tine în zilele Mele cu tine, zilele venirii Mele a doua oară de lângă Tatăl, poporul Meu. Amin.

Nu ştie omul, iar Eu vreau ca tu să ştii, şi să ia şi omul învăţătura Mea de peste tine, că omul nu ştie cum să Mă iubească. Dacă vrei să-L iubeşti pe Dumnezeu, trebuie să-L asculţi pe El. Dacă vrei să-L asculţi pe Dumnezeu, trebuie să-L iubeşti pe El, că nimeni nu poate asculta cu iubire decât pe cel pe care-L iubeşte. Şi ca să Mă iubească omul, el trebuie să creadă în Mine, dar nu pentru o clipă, la nevoia lui, ci pentru veci de veci, fiindcă omul n-a putut să facă ce am făcut Eu. Eu când M-am vorbit cu Tatăl ca să-l facem pe om după chipul şi asemănarea Noastră, am luat lut şi am făcut din el chipul Meu, şi apoi am făcut din el, la cuvântul suflării Mele, carne şi vene din lut. Să nu se mai mire nimeni de Scriptura învierii morţilor, Scriptură rostită de Mine. Eu din lut l-am adus pe om la viaţă, după chipul şi asemănarea Mea la început şi la sfârşit, căci la învierea Mea dintre morţi, au înviat sfinţii din morminte şi au stat pe picioarele lor şi s-au arătat în Ierusalim. Eu am făcut minunea aceasta pentru că Eu sunt învierea şi viaţa, şi de la Mine trebuie să le aibă omul pe ele, fiindcă pentru aceasta am venit Eu de la Tatăl Om între oameni. Din pământ s-au făcut toate, până şi omul, după ce s-au făcut la cuvântul Meu toate cele ce au duh de viaţă în ele. Eu l-am făcut din lut pe om, şi apoi, împotriva acestei minuni a Mea, omul a făcut lut din trupul lui, căci a tras omul la cele din care a fost el făcut de Dumnezeu. A făcut omul lut din carne şi vene, iar Eu am venit pe pământ cu minunea învierii omului şi cu minunea învierii Mele, ca să înţeleagă omul că este înviere a morţilor şi că nu în zadar am rostit Eu Scriptura învierii celor morţi la trâmbiţa Mea cea de apoi.

O, poporul Meu, ca să-L asculte omul pe Dumnezeu, trebuie să-L creadă şi trebuie să-L iubească din tot sufletul său, din tot cugetul său şi din toată virtutea sa cea din Dumnezeu luată pentru a-L iubi pe Dumnezeu. Omul însă e cu ochii lui pe toate cele făcute de om şi nu mai ştie bietul de el să se uite la Mine şi să Mă vadă şi să Mă înţeleagă din făpturi.

Azi e sărbătoarea cea de acum două mii de ani când Eu, Domnul, am împlinit proorocia intrării Mele pe mânz de asină în Ierusalimul patimilor Mele, Ierusalime de azi, şi vreau, fiule scump, să te învăţ pe tine taina glasului Domnului de peste tine. Taina glasului Meu peste om este ca omul să nu mai trăiască apoi vremelnic, ci să trăiască veşnic. Amin. Când am intrat în Ierusalim pe asină, Eu am vorbit cu Tatăl şi am zis: «Părinte, preaslăveşte-Ţi numele!», iar Tatăl din văzduh a rostit şi Mi-a răspuns: «L-am preaslăvit şi iarăşi îl voi preaslăvi!». Iată grăirea lui Dumnezeu cu omul, cu Fiul Omului, Ierusalime de azi. Eu cât am petrecut pe pământ cu trupul văzut, nu am trăit vremelnic, ci am trăit viaţă veşnică, nu viaţă vremelnică. Aveam duhul plin de Tatăl, căci Tatăl era în Mine. Tu cât eşti văzut de om, poporul Meu, să nu trăieşti vremelnic, şi să trăieşti viaţă veşnică, nu vremelnică, şi să ai duhul plin de Fiul Tatălui, căci Eu sunt în tine, iar Tatăl este în Mine, Ierusalime. O, e mare de tot taina iubirii Mele în om, taina iubirii omului în iubirea Mea cea din Tatăl, iar Eu lucrez în mijlocul tău minunea acestei taine pe care tu, ca un copil ce eşti, tot aşa o şi înţelegi, Ierusalime mic. Dar Scriptura zice: «Nu fiţi copii la minte, ci fiţi copii când e vorba de răutate; la minte însă fiţi desăvârşiţi».

Inima omului e casa Mea, iar mintea lui e duhul Meu în cel ce Mă are pe Mine de Făcător al său. O, e mare lucrare să fie Dumnezeu Făcătorul omului cel ieşit din om, dar nu are omului cine să-i spună taina facerii lui acum când Eu am venit cuvânt pe pământ pentru naşterea din nou a lumii, pentru înnoirea lumii, începând cu omul, căci Eu, Domnul, pentru om le-am făcut pe toate câte sunt făcute de Mine la început de lume, şi pe toate câte sunt în ea sub ascultarea Mea, pentru om sau împotriva omului. Eu l-am făcut pe om ca să trăiască viaţă veşnică şi i-am făcut grădină de rai şi l-am învăţat în ea pe om să Mă iubească cu ascultare, dar el s-a desprins din iubirea Mea şi a luat în trupul lui apoi frica, şi din frică s-a ascuns de Mine după ce nu M-a mai ascultat el şi cu femeia sa cu care n-a mai vrut el să fie întru Mine, Făcătorul omului, ci s-a semeţit întru sine, şi aceasta l-a căzut pe el din Dumnezeu şi din raiul iubirii Mele pentru omul cel zidit de mâna Mea şi din duhul de viaţă pe care l-am pus în el ca să fie omul după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu şi să trăiască omul în rai viaţă veşnică.

O, Ierusalime de acum, îmi deşert în tine cu multul cuvântul facerii din nou a lumii, viaţa veşnică, viaţa cea cu iubire de Dumnezeu în ea pentru om. îl rog pe om să iubească viaţa veşnică în viaţa lui pe pământ, că Eu, Domnul, voiesc să vin cu cerul desfăcut în faţa omului şi să aşez sub cer raiul, pământul cel nou şi cerul cel nou şi învierea morţilor care se vor scula şi vor mărturisi această venire a Mea la tine cuvânt pentru învierea făpturii, poporul Meu.

Ridicaţi-vă, fiilor, din zi în zi mai mult la viaţa cea veşnică pe pământ şi fiţi desăvârşiţi la minte, că Eu am mare lucrare peste voi, de se miră sfinţii şi îngerii cei nevăzuţi de lucrarea Mea de peste voi. Astăzi e sărbătoarea stâlpărilor, sărbătoarea florilor, şi Eu voiesc să fac din voi vase mirositoare de Duhul Sfânt, copii ai Ierusalimului nou. V-am dat nume ca în cer, nu ca pe pământ, şi v-am numit Cetatea Sfântă Noul Ierusalim, căci petrec îngerii şi sfinţii cu voi în coborâre cerească slăvind pe Domnul, Care vine cu sfinţii Săi. Mii şi milioane de crini şi de trandafiri am zis, prin cuvântul Meu din zilele voastre, că voi sădi pe pământul român, ţara venirii Mele, Noul Meu Ierusalim, şi voi trebuie să altoiţi vieţile oamenilor, copii ai venirii Mele, ai zidirii Mele de veac ceresc pe pământ şi peste om, iar voi să nu trăiţi vremelnic, ci să trăiţi viaţa Mea cea veşnică în voi, viaţa Domnului întru venirea Sa la voi. Amin. Taina glasului Meu de peste tine te învaţă să nu trăieşti viaţă vremelnică, ci viaţă veşnică pe pământ, Ierusalime sfânt, şi să preaslăveşti numele Domnului de pe creştetul tău, şi să fii covor de flori de rai, covor de crini şi de trandafiri în calea Mea spre tine, şi apoi cu tine în calea Mea spre om, ca să altoim vieţile oamenilor cu viaţa ta de pe pământ, poporul Meu de azi. Eu vreau să fac cu tine minunea învierii morţilor, iar tu trebuie să fii desăvârşit la minte şi să vezi pe cele ce nu se văd şi să le aduci la vedere, şi toate spre zidire să se facă.

Căutaţi să fiţi cu înţelepciune în bine şi nevinovaţi la rău, ca să nimicim cu grabă pe satana, fiilor, şi să se ridice moartea de pe pământ, căci celor necredincioşi în înviere le spun Eu, Domnul, că dacă nu este înviere a morţilor, nici Eu n-am înviat. Dacă morţii nu înviază, nici Eu n-am înviat. Eu însă, celor ce cred în învierea celor adormiţi aşa cum a crezut Marta le spun că Eu, Domnul Cel înviat, am fost începătură a învierii celor adormiţi şi învierea morţilor, şi le spun că cel ce crede în Mine are viaţă veşnică. Amin.

O, poporul Meu, te aşteaptă sfinţii cu răsplata lor cea de la Mine, cea de la sfârşit de timp. Te aşteaptă morţii ca să învieze ei la trâmbiţa Mea cea de apoi şi care va răsuna din mijlocul tău, că aşa destin ţi-am hărăzit Eu ţie, dar caută cu toată fiinţa ta să Mă iubeşti desăvârşit şi să Mă asculţi, căci Eu sunt Dumnezeul păcii, Ierusalime. Am în mijlocul tău Duhul Meu, iar tu să asculţi aşa cum Eu te-am învăţat, şi vei mânca din fructul fericirii tale cu Mine, căci aşa este plata celor ce ascultă cu iubire. Nimeni nu-l poate asculta cu iubire decât pe cel pe care-l iubeşte. Amin.

Luaţi din duhul iubirii Mele, şi aşa să iubiţi voi, copii ai vremii venirii Mele. Lăudaţi pe Domnul şi facerea Lui cea nouă peste pământ, ca să audă Tatăl pe cei ce sunt ai Mei din lume. Aduceţi Mie iubire, fiilor, şi faceţi aceasta pentru învierea făpturii, şi cântaţi şi binecuvântaţi pe cele ce vor fi şi vor rămâne. Amin.

Aşteaptă pe Domnul, îmbărbătează-te şi să se întărească inima ta, şi aşteaptă pe Domnul, Ierusalime sfânt, şi crede, fiule, că vei vedea bunătăţile Domnului în pământul celor vii. Amin.

Laudă pe Domnul, Ierusalime, căci mărturia slavei Lui este în mijlocul tău, şi Eu voi înălţa puterea ta, şi tu, pe a Mea, şi vom lucra şi vom zidi pe pământ viaţa veacului ce va să fie curând, curând pe pământ. Amin, amin, amin.

20-04-2003