Sunt purtat pe aripi de heruvimi, iar de jur-împrejur oștirile puterilor cerești însoțesc mersul Meu pe deasupra cetății cuvântului Meu și ne așezăm de sărbătoare cu masă de cuvânt și de mare slavă a sărbătorii din ziua aceasta, căci mama Mea Fecioara are în cer și pe pământ zi de amintire sfântă a arătării ei în văzduh pentru ocrotirea turmei creștine amenințată de păgâni, și a biruit ea prigoana cea pentru creștini și a rămas scrisă această zi de sărbătoare sfântă pe pământ și în cer, iar Eu, Domnul, vin în cetate și spun:
Pace vouă, celor ce stați cu veghe și cu lucru sfânt în numele Meu în cetatea cuvântului Meu și peste pământ, fiilor, căci Eu de aici din cetate ies cuvânt peste pământ și cârmuiesc în taină mersul a toate și nu omul cârmuiește, ci numai Dumnezeu, numai El, căci omul nu poate să facă ceea ce face numai Dumnezeu, după cum vede și știe El ce trebuie să se facă și să se împlinească!
Amintesc acum despre durerea mamei Mele Fecioara, care a plâns cu sfinții acum o sută de ani în ziua aceasta, când lucrarea cea ascunsă a slujitorilor lui antichrist a izbutit să șteargă din calendarul român al bisericii străbune sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului din acel an și au scris ei peste țara română treisprezece zile ale sfinților scoase din calendar începând cu sărbătoarea cea de azi a Maicii lui Hristos și au fost atunci împinse afară zilele până la sărbătoarea cuvioasei Parascheva la 14 octombrie, și de atunci merg aiurea și nu mai sunt la locul lor în vreme zilele sfinților pomeniți de creștini, și sunt de atunci o sută de ani și nu s-a mai găsit reparare a acestor strămutări de zile și de sărbători. Iată însă, că am venit Eu, Domnul, și am așezat început nou și am reparat cu cei ce M-au primit să vin, cu cei credincioși venirii Mele cuvânt pe pământ, cu ei am reparat și cu ei împlinesc înnoirea a toate și a lumii, precum este scris, și fericiți sunt cei ce s-au alipit de acest izvor al cuvântului Meu, căci ei află de la Dumnezeu și cred și împlinesc voia cea de sus pe pământ, când oamenii nu-și mai părăsesc voia lor și merg spre nicăieri dacă n-au pe Domnul în față în această întunecată vreme, vremea lui antichrist, care iată-l, se pregătește să tot strice biserica până o dărâmă de tot, o, că nu mai este cine să vegheze, nu mai sunt sfinți în biserică, nu mai sunt, iar cei care ar mai fi sunt scoși pe margine, dar Eu, Domnul, vin și le spun lor așa:
Intrați în catacombe, vă spune vouă Domnul! Trageți-vă de-a dreapta Mea și lucrați-le tainic pe ale Mele! Ieșiți cât puteți de repede din calea urâciunii pustiirii, care, iată, ia cu asalt zidirile știute sfinte pentru Domnul și îl așează în ele mare pe antichrist.
Voi, preoți cu durere pentru Hristos și pentru turma creștină și pentru voi, nu vă întristați, ba să vă bucurați că vine această vreme, fiindcă odată cu ea vine ziua biruinței și a izbăvirii din amestecătură a celor ce cred iubind pe Dumnezeu. Ascundeți-vă în Hristos, ca să nu vă prindă dușmanul sub viclenia lui acoperită sub haină de biserică, cu care vine și scoate pe Domnul de la altare, dar nu așa, că nu ei, ci Domnul fuge, că Eu nu stau alături cu trădătorii și cu vânzătorii, căci vine biruința Mea precum este scris să vină, vine slava Domnului și e pregătire mare întru cele nevăzute ale facerii lui Dumnezeu. Deschideți Scripturile și citiți în ele venirea Mea cea de acum și învierea celor adormiți și întâmpinarea zilei venirii Mele văzute apoi, și așteptată de șapte mii de ani să vină și să răsplătească pe sfinți și pe mucenici și să izbăvească omul și să-i dea înapoi raiul pierdut.
O, oare ce ar fi fost să scoată Domnul din zilele cerului ziua când am făcut cerul și pământul, sau ziua când l-am zidit pe om, sau ziua nașterii Mele pe pământ, sau ziua învierii Mele, sau ziua venirii Mele de acum, când am început să grăiesc peste pământ cuvântul Meu din vremea aceasta în ziua Sfintelor Paști a anului 1955 acum șaptezeci de ani prin trâmbița Mea Verginica, vasul în care Eu, Domnul, am stat cu Duhul Meu și Mi-am așezat cuvântul scris pe pământ apoi, de atunci și până azi?
O, vin împliniri mari, vin împliniri cerești, vin zilele cerului pe pământ ca să-l biruiască Domnul pe antichrist cel atât de obraznic și de neliniștit asupra lui Hristos, și trebuie să se înmulțească veghea pe pământ ca în cetatea cuvântului Meu în mijlocul neamului român, unde Eu, Domnul, Mi-am așezat tronul, de pe care cuvintez și cârmuiesc cu toiag de fier prin cuvânt peste pământ și întețesc peste tot prin cete de îngeri veghea aceasta și ocrotirea cea de sus peste pământul român, locul nașterii din nou a lumii, locul începutului facerii văzutelor și nevăzutelor lui Dumnezeu, și vai celor ce râd și nu cred cuvintelor Mele prin acest izvor, izvorul din mijlocul neamului român, cuvântul lui Dumnezeu peste pământ! Amin.
Acum, grăiesc cu tine, popor al cuvântului Meu, și-ți vestesc că deasupra cetății în care-Mi las cuvântul își fac exerciții ca la defilare oștirile cerești în stoluri-stoluri și se pregătesc îngerii și sfinții când Mă văd și Mă aud că se apropie ziua întâlnirii cerului cu pământul și întâmpinarea venirii Mele de cei de sus și de cei de jos și de cei adormiți, care se vor ridica vii cu trupul precum este scris în Scripturi și se vor sui cu toții spre întâmpinarea Mea.
O, fii ai cuvântului Meu, fiți pregătiți mereu. Trec stoluri de îngeri în pregătire pe deasupra voastră și se arată priveliști mărețe în pregătire. Fiți veghetori și lucrați după cuvântul Meu ca să vă găsesc lucrându-Mi Mie, fiilor, căci toți oamenii lucrează numai pentru ei, numai cele ce trec ca părerea, iar pentru Dumnezeu nu le vine în minte să trudească, să lucreze, să creadă și să iubească ei crucea venirii Mele cu slavă.
Omul nu este vrednic de Dumnezeu, dar poate căpăta miluință mare prin multă umilință pentru păcatele sale și prin priveghere apoi împotriva păcatului și a neascultării de Dumnezeu, căci cele ce faci tu, omule, pier ca năluca și n-ai parte de ele, dar cele pentru Domnul din partea ta îți dăruiesc cale spre izbăvire prin întunericul care vine, și iată-l, numai să vrei să-L crezi pe Dumnezeu când vine și te vestește din cer.
Fiilor, fiilor, stați sub acoperământul Meu, măi fiilor, stați cu toții, și nimeni să nu fie lipsă dintre voi. Stați sub omoforul mamei Mele Fecioara și stați sub omoforul celor din cer și nu mai ieșiți, că voi nu știți decât de la Mine când e gata să Mi-i salvez pe ai Mei, căci unul va fi luat, iar altul lăsat, precum am spus când s-a scris acest cuvânt. O, unde va fi atunci poporul care a auzit și a ascultat din gura Mea cuvântul acesta? O, ce va fi cu el, cu cel ce n-a mai stat să-Mi sfârșesc pregătirea pentru salvarea poporului Meu de azi?
Fiilor, fiilor, purtați Duhul Meu peste voi! Fiilor, fiilor, fugiți de duhul vostru, care vă trage de la Dumnezeu spre vremelnicie și spre plata ei! O, fiilor, purtați peste voi ceea ce sunt Eu, ca să aveți Duhul Meu! Purtați ceea ce înseamnă Dumnezeu, ca să Se odihnească peste voi Duhul Meu, Care vă face una cu Mine! Purtați-le noi pe toate nu purtate, nu vechi, iar când le cumpărați faceți-le sfințire și numiți-le pentru Dumnezeu, nu pentru voi, ca să poarte ele Duhul Meu, darul Meu, și pe Mine cu voi și pentru voi! Când purtați duhul lumii mai sunteți voi fiii Duhului Meu? Nu mai sunteți, fiilor. O, nu cumva să nu credeți ce vă spun Eu vouă ca popor al cuvântului Meu. Credeți, fiilor, ce vă spun, că v-am înzestrat cu darul credinței sfinte în cuvântul Meu de peste voi și vă aduc din Scripturi ca să credeți până la sfârșit povețele Mele pentru voi, căci profetul Elisei a primit peste el harul părintelui său povățuitor și i-a lăsat Ilie proorocul cojocul său peste el pe când se suia spre cer, spre Domnul cu cai și cu căruță de foc, și a purtat apoi Elisei duhul și puterea lui Ilie îndoite peste el. Apostolul Toma, iarăși, a primit peste el brâul mamei Mele Fecioara pe când ea urca spre cer, și a primit el prin ea Duhul Meu îndoit peste el și a lucrat el peste toată lumea Duhul Meu și vestirea Mea prin semne mari rânduite de Mine peste el, și mai mult decât toți apostolii a cutreierat el pământul și l-a îmbogățit peste tot cu Duhul Meu. Iară și iară vă spun despre Iosua că a purtat peste el duhul lui Moise și au căzut în fața lui zidurile Ierihonului și a intrat poporul Israel în Canaan prin puterea Duhului Meu purtat de cei aleși purtători de Dumnezeu. Apostolii au purtat peste ei Duhul Meu promis de Mine că-L vor avea peste ei după suirea Mea la Tatăl. Purtați și voi Duhul Meu peste voi, numai Duhul Meu, nu și pe al vostru, o, fii ai cuvântului Tatălui Meu, căci Tatăl, nu Eu, ci Tatăl este în Mine cuvânt!
O, fiilor, o, fiilor, nu mai dormiți așa de mult, măi creștinilor! E vremea să privegheați pentru împlinirile cele mari ale vremurilor de sub cer. Cereți-vă trezire mare și multă și dragoste multă pentru veghere, nu pentru dormit. Creștini sunt cei care veghează pentru Domnul lor, pentru Mire, o, fiilor, că vine Mirele și a venit această vreme. Lăsați cele pământești așa de multe și așa de mereu, că e de lucru pentru lucrările cerului pe pământ, și mai ales peste așternuturile voastre ca să Se așeze Duhul Meu și cuvântul Meu în mijlocul oamenilor, în mintea și în inima lor și să sune gongul împărăției lui Dumnezeu cu voi în chip văzut de toată suflarea de sus și de jos, și nu uitați, o, nu uitați că Dumnezeu este Cel ce vă spune vouă aceste cuvinte, și vai și iar vai dacă nu veți da atenție încă la cuvintele Mele de peste voi!
Greșalele vieții tale, creștine, sunt ranele sufletului tău și trebuie să fie vindecate aceste rane, că altfel ele coboară în trup spre certarea greșelilor tale nevindecate prin mustrarea Mea blândă și prin umilința ta ca să te scape de ele durerile care vin, căci Eu sunt cu mila de suflet. Așadar, îngrijește-ți greșalele și nu-l împiedica pe cel care dă să te vindece de ele, că dacă împiedici aplecarea spre vindecare tu n-ai să poți să dai răspuns lui Dumnezeu nici pentru tine, nici pentru cel greșit și împiedicat de tine spre vindecare, spre ridicare, spre nedespărțire de Dumnezeu.
Când Israel călca făgăduințele cele pentru el prin nepăsarea lui de Dumnezeu și de cuvântul Meu de peste el ca să nu-l asculte, Eu Îmi luam mâna și binecuvântarea Mea de peste el și cădea Israel rob sub stăpânire păgână sute de ani din neam în neam pentru certare, fiindcă el nu se îndrepta când greșea. Îmi luam mâna de peste el și îl lepădam, căci omul nu se întoarce, nu se umilește și cade în umilință forțată când nu se umilește.
Omul voiește și tot voiește să-l înțeleg Eu pe el, nu el pe Mine, și aceasta îi este lui numai pagubă multă și mereu, cu care el se va întâlni apoi, așa cum pățea și Israel mereu, mereu.
O, am înnoit lumea pe vremea lui Noe, dar după ce s-au dat jos din corabie sufletele salvate din potop s-au apucat ca și oamenii de până la ei, s-au apucat să aducă jertfă lui Dumnezeu cu ardere de tot, s-au apucat de mâncat și de băut. O, atât de mult M-am mâhnit când am văzut iarăși jertfă cu sânge, încât am rostit cuvânt la supărare și am spus: «Mâncați tot ce se mișcă!» și am adăugat cu durere, «dar și iarba verde să o mâncați!» Am socotit apoi cu Moise să aleg între vietăți pe cele de mâncat, căci toți oamenii mâncau carne și numai carne. N-am putut, o, iarăși n-am putut să-i opresc pe oameni de la carne, n-am putut, decât numai acum pe voi pentru hrană de rai, hrană de veșnicie cu voi, fii ai cuvântului facerii omului nou după Hristos.
Iată, creștinilor, sfat sfânt vă dau, și care vă păzește de păcatul limbii: Fiilor, vorbiți mai puțin, mai ales când inima vă este încordată și nemulțumită, căci vorbirea gurii este primejdioasă și vă bagă sub vină, fiilor. De aceea luptați-vă să nu fugiți de mustrare și, din contra, să fugiți spre ea, căci ea vă ferește de cădere de la Dumnezeu, fiilor, de certare vă ferește, de pedeapsă pentru greșalele împotriva lui Dumnezeu și ale vieții voastre veșnice. Vine ridicarea celor adormiți și se vor încheia trupurile lor, ca apoi să se întrepătrundă laolaltă cu cei ce sunt în trup, și ridicarea împreună în sus apoi pentru întâmpinarea Mea cea văzută precum este scris, dar să nu vă găsească departe de Dumnezeu această măreață împlinire, și de aceea spun: privegheați, fiilor!
O, feriți-vă de necredință, măi fiilor! Necredința este cel mai greu păcat, dar și mai greu decât acesta este păcatul necredinței în cuvântul venirii Mele azi pe pământ cuvânt, căci lucrarea Mea de azi este proorocită prin Scripturi și se numește lucrarea și vorbirea Duhului Sfânt, Care din Mine ia și aduce pe pământ spre mântuirea celor ce cred și primesc de la Dumnezeu pentru ei, și pentru Dumnezeu de la ei apoi, și iată, neumilința se mai dă bătută, dar necredința Îl desființează pe Dumnezeu din mintea și din inima omului și e cel mai greu acest păcat.
O, mama Mea, am grăit mult. Cuvântul Meu are tărie mare în ziua ta de serbare, iar Eu voiesc să te știu cu bucurie pentru lucrul Meu cel de azi, mamă.
— O, numai de bucurie am parte când Tu lucrezi peste poporul Tău și peste pământ, Fiule Iisus. Cuvântul Tău este de ajuns de fiecare dată, iar eu am stat cu bucurie și am luat de la Tine numai mângâiere în ziua mea de serbare și le dau lor în ziua aceasta mângâierea mea cea de la Tine, și le-o dau lor toată, Fiul meu scump, Iisus.
— Așadar, pace vouă fiilor! Mama Mea vă dă vouă mângâierea Mea cea pentru ea, și așa să lucrați și voi, căci voi sunteți bogați de Dumnezeu, și precum bogații de pe pământ nu pot intra în rai decât dacă-i duc acolo cei săraci, tot așa bogații în Dumnezeu trebuie să aducă la Dumnezeu pe cei săraci de Dumnezeu și de cer și să le dea lor raiul, căci Eu pentru om am făcut raiul, și pe pământ l-am făcut, și l-am așezat în cele nevăzute ale facerii lui Dumnezeu ca să-l pot ocroti de cei răi, iar Eu îl voi arăta curând, și raiul va fi văzut de pe pământ. Amin.
Încă și încă acum, binecuvântare și putere sfântă peste voi pentru lucrul cel mare de la Maluri, fiilor lucrători cu Dumnezeu! Se fac pregătiri în cer ca pentru defilare. Se poartă stoluri de îngeri pe deasupra și veghează și lucrează aici cu voi pentru Dumnezeu și pentru voi. Fiți bogați de Dumnezeu și fiți binecuvântați pentru lucrul vostru cu Dumnezeu! Fiți tot timpul binecuvântați, o, fiilor! Amin, amin, amin.
14-10-2024
