E sărbătoare, e zi de sărbătoare pe pământ și în cer, iar Eu, Domnul, sunt Păstor din partea Tatălui și-Mi păstoresc poporul care Mă are de Dumnezeu al său și-Mi cinstește numele și Ființa și lucrarea Mea cu el între oameni, dar și a sfinților mărturisitori pentru Dumnezeu în toată vremea cea de sub cer, și iată zi de pomenire sfântă între creștini și între cei din cer pentru păstorul oilor Mele, ierarhul Spiridon.
În ziua aceasta mulți sărbătoresc pe pământ Crăciunul, căci acum o sută de ani slujitorii lui antichrist au făcut un joc dușmănos asupra bisericii Mele de pe pământ și au împins zilele schimbându-le locul și amintirea lor din an în an, și aceasta ca să poată ei schimba de la locul lor serbările sfinților, locul lor din istoria zilelor din an, o, și i-a mers vrăjmașului lui Dumnezeu, și de atunci toți creștinii sunt amețiți, nu pricep ce este cu ei, și mai ales neamul român, peste care lucrarea antichriștilor a izbit din plin, și le-a mers să facă această stricăciune, scrisă în Scripturi că va veni și va strica legea și vremea sărbătorilor sfinte, o, și Mă tot căznesc să biruiesc împotrivirea și să dau de gol această minciună și să repar ceea ce s-a stricat prin lovitura lui satana împotriva lui Dumnezeu, dar n-am cu cine să Mă înțeleg, chiar dacă glasul Meu grăiește acum peste pământ, și este adunat în cartea sa cuvântul Meu cel din vremea aceasta fără de lumină, căci lumina Eu sunt, și M-am aciuat cu ea în mijlocul unui popor mititel și luminez din mijlocul lui cu ea, dar lumea cea fără povața lui Dumnezeu peste ea mereu, o, cade, cade mereu în întuneric și în mlaștini, și nu Mă primește și nu crede când strigă Domnul la ea din cer.
O, oameni străini de Dumnezeu, o, fiilor, să nu vă închipuiți că Eu, Domnul, stau în cer cum știți voi, cum credeți voi, cum v-ați învățat să știți și să credeți. O, nu, Eu lucrez mereu, iar lucrarea Mea este pe pământ, este pe ogor, și oricât ar da să Mă ascundă cei care M-au ucis acum două mii de ani ca să-Mi ia via și stăpânirea și împărăția, Eu n-am pierit, și sunt Cel viu în vecii vecilor și-Mi cercetez via și pe lucrătorii ei cei credincioși și buni, și pregătesc plată pentru cei ce au crezut și cred că sunt stăpâni peste Dumnezeu, peste via Lui, peste oameni.
Voi, fiilor care vegheați stând înaintea cuvântului Meu când el grăiește vouă și peste pământ în vremea aceasta a Mea cu voi ca să păstoresc din partea Tatălui poporul cel credincios de pe pământ, voi să rămâneți înțelepții Mei căci trebuie să știe toți oamenii de pe pământ că se petrece cu voi și cu Mine ceea ce s-a întâmplat acum două mii de ani, când mai-marii templului din Ierusalim au făcut cu Mine și cu cuvântul Meu și cu ucenicii Mei cei nou aleși, au făcut ceea ce fac astăzi mai-marii bisericii peste care stă scris numele lui Dumnezeu, și aceasta din pricina cuvântului Meu care curge din gura Mea peste voi ca să-l împărțiți punându-l pe cale să meargă și să se afle, și iată, altă respingere pentru Mine din partea celor ce slujesc azi la altare în numele lui Dumnezeu și care au dat și dau oi la junghiere, preoți sfinți și creștini loviți de antichriștii care au câștigat loc larg și slăvit între mai-marii așezați de oameni peste casa numită biserica lui Hristos pe pământ, slujitori înfrățiți cu slugile lui antichrist bine pitite cu lucrarea lor vrăjmașă lui Dumnezeu ca și acum două mii de ani când au crezut aceia ca și cei de azi că-L pierd pe Dumnezeu punându-L pe cruce ca nu cumva să nu domnească ei peste oameni în locul dat Mie de Tatăl ca să stau și ca să fiu Păstor și Stăpân, căci Tatăl a zidit cerul și pământul și omul, și cu Mine a lucrat Tatăl, și ale Mele sunt din partea Tatălui, Care întru Mine a binevoit și M-a vestit peste pământ Fiu al Său ca să se știe peste tot că Hristos Cel răstignit și înviat este viu în vecii vecilor, și că nimeni de pe pământ nu-Mi poate smulge turma din mâna Mea, și că Eu Însumi o păstoresc pe ea precum este scris, o, și să audă aceasta toată ceata lui antichrist ascunsă sub perdea, și să stea toți aceștia în așteptarea răsplății pe care singuri și-o lucrează, căci peste împărăția lui Dumnezeu nimeni nu a putut fi biruitor.
Voi, antichriștilor și puii voștri din vremea păstorului oilor Mele, ierarhul Spiridon, voi ați putut sta împotriva Mea și a lui? Voi, cei ascunși atunci sub poale de slujitori la altarul bisericii Mele, iată, ați fost biruiți rușinos de către slujitorul Meu, sfântul călător de două mii de ani din loc în loc pe pământ, de atunci și până azi și până mâine, ca dovadă că sfinții sunt vii ca și Hristos și merg lucrând acolo unde sunt strigați să vină să ajute și să păstorească turma Mea. Ați știut voi atunci că fiii bisericii sunt turma Mea, și nu a voastră? O, nu. Iată și cei de azi slujitori la altare, și ei se poartă ca și voi atunci în fața turmei Mele, căci păcatele îngâmfării și ale trufiei stau pe tronul inimilor lor și se dau mari acești muritori, și ca sfinții Mei cei vrednici se cred și ei, în vreme ce lucrarea lor e vândută cetei antichriștilor ca în toate vremile, căci tot timpul Iuda și Irod n-au lipsit din mijlocul slujitorilor sfinți ai lui Hristos pe pământ.
Toată ruptura din biserică, toată fărâmițarea turmei în bucăți de toate culorile și felurile, toate sunt lucrarea antichriștilor prin care se vrea dărâmarea bisericii sfinților, vrăjmași și satane, toți ascunși sub veșmânt sfânt, și care tot mai mult forțează intrarea ca să alunge din loc știut sfânt pe cei care iubesc cu credincioșie și păstoresc turma creștină.
O, ierarhule mare și scump lui Dumnezeu, o, lucrător al smereniei și al umilinței sfinte, ai fost păstor de oi, și tot păstor blând ai fost și pentru fiii lui Dumnezeu în toată vremea cât ai stat păstor al lor. Ai rușinat pe cei îngâmfați sub nume de păstori, și care nu și-au putut ascunde răutatea și invidia de care erau așa de bolnavi, așa de pierduți, așa de blestemați de aceste păcate. Slava Mea era cu tine și de aceea ei nu puteau să te rabde. Ai mărturisit pe Tatăl, pe Fiul și pe Duhul Sfânt întru Unul Dumnezeu, așa cum cărămida din apă, foc și pământ era una. O, cine avea minte sănătoasă să creadă și să priceapă această mărturisire a ta, blândule păstor? Blând lucrezi de atunci și până azi pentru cei care te strigă în ajutor, iar tu călătorești, și dovedești aceasta chiar prin semnele care se văd pe trupul tău așezate la vedere deasupra pământului, acolo unde îți ai acum odihna până la venirea Mea văzută de toți, căci vin curând precum este scris, vin și-Mi gătesc calea, și apoi voi rămâne văzut ca după învierea Mea când M-am arătat ucenicilor Mei și am stat cu ei grăindu-le și învățându-i să păstorească turma în lipsa Mea până iarăși vin văzut de la Tatăl.
— O, scumpul meu Stăpân, scump Păstor al sufletului meu, mi-ai fost atât de drag, atât de drag! Te-ai zidit în mine cu dragostea Ta, căci Ți-am dat tot locul din mine ca să fiu ca Tine apoi, blând și smerit cu inima să fiu.
O, ce puțini, ce puțini au fost și sunt cei blânzi și smeriți cu inima așa ca Tine, Doamne! Ce mari Îți sunt puterea și semnele prin cei ce Te poartă așa cum ești, Doamne!
O, câtă necredință! Neascultarea îi cade în ea mereu pe cei ce cred în Tine fără grijă pentru ascultare și de aceea cei mulți nu pot fi blânzi și smeriți cu inima, o, Doamne. O, nu este lepădare de sine în cei ce se căznesc să Te urmeze, nu este, Doamne, și de aceea nici preoții nici creștinii nu pot face minuni ca să-i îngenuncheze pe cei necredincioși și să facă din oameni fii ai lui Dumnezeu și mărturisitori ai Tăi pentru credința multora.
Trebuie să stea în umilință, în mare umilință să stea cei ce au de la Tine darul credinței, o, Doamne. Lipsa umilinței îi face nevrednici în multe pe cei care cred în Tine și-Ți urmează pe cale, dar dacă umilința nu strălucește în purtarea lor și nu este ea lucrătoare pentru umilința inimii altora, o, nu este rod pentru Tine ca să ai Tu ce să strângi lângă Tine, Doamne, și să ai cu cine să-Ți porți crucea și venirea, și iată, și acum ai puțini, puțini de tot cu care să Te ajuți și să-Ți sprijini mersul și rodul apoi, și să-Ți crești răsad nou. Slavă îndelungii Tale răbdări, ca și în vremea crucii Tale, slavă Ție, Doamne, slavă Ție! Iubirea mea Te poartă și azi, și face ea minuni, căci eu călătoresc, și se dovedește aceasta prin semne minunate și îi ajută în credință pe mulți.
Iată, așa este cel credincios Ție și așa rămâne el până la venirea Ta, și sunt vii și lucrători toți cei care ca și mine Ți-au lăsat Ție locul în ei, și nu ca oamenii lucrează pe pământ între oameni cei ce-Ți sunt Ție credincioși și odihnă bună. Și acum iar și iar, slavă Ție și slavă îndelungii Tale răbdări, o, Doamne!
— Răbdarea Mea este răbdare de Păstor, o, iubitul Meu mărturisitor atunci și apoi, căci faci dovada peste pământ că sfinții sunt veșnici ca și lucrarea lor. Iar acum grăiesc poporului cuvântului Meu în ziua ta de serbare în cer și pe pământ și te dau lor pildă de purtare și de putere sfântă în vremea ta de pe pământ, păstor slujitor, ca să-i dovedești mincinoși pe mulți din vremea aceea ascunși sub haină de slujitori ai lui Dumnezeu, că iată, așa fac și azi cei care se suie de la ei citire pe trepte de slujitori ai lui Hristos peste oamenii păcăliți cu multul de lucrarea lui antichrist cu față de slujitor pentru turma Mea.
O, popor al cuvântului Meu, o, fiilor, nu se putea să nu vin și să spun în vremea aceasta cât de mult și-a băgat satana coada și mișcarea ei în mijlocul slujitorilor la altare și cât de păcăliți sunt cei care caută după Dumnezeu dându-se pe mâna celor care fără de credință s-au suit sus ca slujitori ai sfințeniei și păstori ai oilor Mele. O, de aceea ies adesea cu voi în fața mulțimilor amețite de păcate și de lipsă de sfințenie și de învățătură sfântă peste ei din partea celor ce stau în numele Meu în mijlocul lor și le sug vlaga și păcălesc atâtea inimi cu credință în ele, dar dacă veghea nu lucrează nu știu oamenii că lupul nu poate fi miel, căci lupul este lup, și are năravul lui de lup și-Mi frânge mieii de la sân și mor cei fără de creștere, fără de lapte cei mici, fără de minte cei neînvățați.
Am ieșit cu voi, fiilor, în ziua de ajun de Crăciun cum știe lumea să spună după ce legea a schimbat sărbătorile sfinte de la locul lor din calendar. Am ieșit pentru zi de ajun de Crăciun al lumii, am ieșit ca să Mă arăt lumii cu lucrarea cu care am venit să stau lucrând peste pământ ca să-Mi trezesc turma, căci fi-va să vin văzut curând, curând, dacă este scris să vin.
O, să nu socotiți voi numărul celor ce s-au purtat după voi și pentru voi în seara ce a trecut, căci numărul celor ce așteaptă după Mine prin voi e număr mare, mare, fiilor, și se uită mulți spre fereastră să vadă slava Mea de peste voi. Fiți vrednici de această slavă, fiți vrednici, fiilor, și mulți să se facă vrednici de ea în zilele ce vin, că Eu trebuie să-Mi culeg rod de pe urma lucrării Mele cu voi, iar Tatăl Mă așteaptă să-Mi dea slava toată și s-o dau Eu celor ce-Mi lucrează la ea acum cu Mine și să se așeze ea peste pământ tot mai mult, tot mai larg apoi.
Mă uit la fotografia de aseară, la toată Mă uit, cu sfinții Mă uit. Mă uit în inimile celor ce s-au adunat și au privit slava Mea coborâtă peste voi. Ieșirea Mea cu voi a fost pentru ei ca o vedenie cerească și ca un dar al lui Dumnezeu pentru ei. Mulți și tot mai mulți așteaptă acum să fie pusă pe cale această minune spre inimile lor, unii altora își vor da această bucurie și vestire a Mea prin voi. Unii de la alții vor afla și o vor vedea. Eu am vestit prin cuvântul Meu că vine această vreme a slavei Mele prin poporul Meu, iar ea a venit și tot vine dacă Eu am vestit să se împlinească așa.
Fiilor, fiilor, multă ascultare vă îndemn să învățați și să luați de la Mine, și lucrare cu cârmă să împliniți când vă dau, o, că nimic nu este frumos și întreg dacă nu este cine să vegheze, și să vă vestească de la Mine cei care vă cresc pe voi pentru Dumnezeu.
O, am stat în sfat cu voi, fiilor. De fiecare dată când Mă vestesc să-Mi arăt slava Mea de peste voi Eu trebuie apoi să stau în sfat cu voi și să cântărim toate și să lucrăm cu socoteală bună și întreagă în toate, fiilor, și de aceea trebuie numai cu cârmă să se lucreze. O, de ce vin, de ce vă învăț toate și mereu? Vă trebuie umilință și mare umilință și simț sfânt și mult, și pe care nu din voi să le socotiți, ci de la Mine să luați știre, și apoi lucrare, dacă Eu stau între voi ca să cârmuiesc statul și mersul Meu cu voi.
O, fiilor, vă învăț să aveți grijă de cuvintele rostite, căci cuvântul rostit are putere mare cât omul nu pricepe aceasta. Vă învăț să vă faceți rost de multă pace și armonie dinspre unii spre alții, că acestea vă ajută să faceți pace și armonie între voi căci din ele însele ies acestea ca să se vadă rodul lor apoi.
Vă povățuiesc, fiilor, să primiți cu mare drag orice cuvânt, orice cerință ce vi se cere s-o împliniți voi, căci voi trebuie fii ascultători să fiți, și neadormiți pentru ascultare să fiți și să stați și să lucrați, o, că asta înseamnă numele vostru de biserică a neadormiților, și nu altfel înseamnă acest nume. Ascultarea lucrează dăruire prin lepădare de sine când vi se cere aceasta, când vi se cere, nu când și cum vreți voi să vă dăruiți.
O, nu vă potriviți unii cu alții în toate câte sunt de lucrat și de ascultat, și de aceea voi să nu vă luați singuri, fiilor, căci darurile și purtarea lor Eu le gospodăresc, Eu, nu uitați aceasta, căci voi nu trebuie să vă luați singuri după dorință ceea ce luați să purtați.
Mă uit la voi, și așa vă călăuzesc. Mă uit la voi, și așa vă împart, nu altfel, numai să fiu lăsat Păstor să vă fiu și să vă împart lucrul și hrana și puterea cea pentru Mine, fiilor, o, că mulți din cei ce se alătură să stea pe lângă voi nu știu să se lepede de sine cu mulțumire, cu sfială, cu aplecare, și iată, trebuie învățătură sfântă să ia toți, dacă vor să nu se strice pacea și armonia cea de la Mine cu voi. Sunteți sau nu sunteți plăcuți lor, dar trebuie să se înțeleagă lucrul cel din cer vegheat și cârmuit, și nu de pe pământ să luați voi să lucrați, căci Eu sunt Cel ce vă dau să lucrați spre slava Mea, iar voi să stați în genunchi numai în fața Mea, și nu în fața oamenilor, o, nu, fiilor, și feriți-vă de oameni, și înțelegeți ceea ce vă spun, iar cine nu înțelege, acela să învețe, ca să poată înțelege.
Fiilor, fiilor, am rămas cu puțini dintre cei care au fost până acum pe lângă Mine, pe lângă voi, și aceasta din pricina că n-au voit ca Dumnezeu și au voit ca ei fiindcă le-a fost greu să ia de la Mine prin voi, iar dacă nu le-a fost placul nu v-au putut iubi până la capăt, o, și au pierdut iubirea cei ce s-au iubit pe sine, și nu pe voi pentru ei și pentru Mine cu ei. Așadar, fie-vă drag să învățați din mers, o, că nu mai avem și vreme aparte pentru învățat când vin prea multe la rând să fie înțelese și desfăcute pe masă spre înțelesul lor pentru nevătămarea voastră din pricini necunoscute, și din mers trebuie să le lucrăm pe toate și să înțelegem ceea ce este de înțeles. Iar cine nu gândește așa cum Eu, Domnul, grăiesc acum, unul ca acela nu rămâne până la capăt, și cade din pom, cade din rând, căci se uită rău și amețește și cade în cele lucrate rău, și aceasta pentru că nu stă aplecat, ci se înalță singur și-și lucrează căderea ca și cei ce se înalță pentru ca să cadă apoi.
Opresc acum cuvântul Meu ca să nu slăbesc prea mult puterea Mea de peste cei ce Mă poartă. Eu măsor mereu cu milă, o, și cât aș vrea să fiți toți ai Mei ca și Mine, cu milă pentru Mine și pentru mersul Meu de azi.
Iar voi, fiilor, veți fi acum vestiți peste tot cu ieșirea Mea cu voi, cu slava Mea cea frumoasă prin voi peste pământ, o, și-i rog acum pe vestitorii voștri și le dau duh și har din cer să lucreze cât mai deslușit la tiparul care s-a văzut și de pe pământ și din cer, și s-a scris, o, și să dea ei oamenilor această fotografie, acest clișeu, acest film în chip deslușit, lucrarea Mea cu poporul cuvântului Meu între oameni pe pământ cu vestea nașterii Mele, ziua cea de acum două mii de ani când Eu, Fiul Tatălui ceresc, am coborât pe pământ Prunc născut din mamă Fecioară și am crescut ca toți copiii și M-am făcut Mântuitorul lumii, iar acum vin și Mă vestesc ca la sfârșit de timp, și am ca naștere a cuvântului Meu de azi, am un popor micuț prin care Eu, Domnul, Mă vestesc și Mă slăvesc între oameni pe pământ. Amin, amin, amin.
25-12-2023
