Cuvântul lui Dumnezeu din Duminica întâia după Rusalii, a Tuturor Sfinților

E totul în așteptare pentru pornirea sărbătorii din ziua aceasta în grădina cuvântului Meu. Porțile stau ridicate de o săptămână de când am intrat cu sfinții în grădină, dar și cu cei adormiți de la începutul lumii și până azi, mulțime câtă frunză și iarbă, o, fiilor din grădină, iar Eu, Domnul, Eu și trâmbița Mea Verginica suntem așteptați cu graiul peste cei adunați de sărbătoare aici, o, că e mare, mare această zi de serbare, mare cât numai cei din cer știu aceasta, și iată, sunăm de binecuvântare și de începere a sărbătorii, și binecuvântată este această zi de sărbătoare de Duh Sfânt în grădină, în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, și binecuvântate să fie inimile adunate de serbare!

Pace vouă laolaltă toți!

Pace vouă, celor din cer cu cei de pe pământ de aici!

Pace vouă, celor de aici de pe pământ, alături de cei din cer acum cu sărbătoare sfântă în grădină!

I-aș spune și mulțimii de duhuri ale satanei, i-aș spune pace, dar pacea nu este partea lor, și iată, sunt în mare zbucium satana cu slujitorii lui cu trup și fără trup, iar vaietele lor îngrozesc locuința iadului clătinând-o din toate încheieturile acum, în vreme ce Eu, Domnul, cu suitele cerești sărbătorim acum aici o sută de ani de taină cerească pe pământul român, ziua de naștere între oameni a trâmbiței cuvântului Meu, ivirea lui Verginica între pământeni, și din care Eu, Domnul, Mi-am zidit grăire și strigare peste pământ din anul 1955, după ce am pregătit-o să-Mi fie ea cale de întoarcere de la Tatăl la oameni după două mii de ani, după suirea Mea lângă Tatăl.

Viața Mea pe pământ cu Verginica a fost tot timpul prigonită, tot timpul căutată cu de-amănuntul și plină de vrăjmași fel de fel, de care nu s-a știut până azi, căci au fost aceștia ascunși cu lucrarea lor și strânsă ea pic cu pic și pusă la păstrat, pusă la întuneric să nu se cunoască ea și mersul Meu anevoios prin vreme cu luptă ca să merg, o, și v-am ridicat pe voi cei de azi servi ai Mei și v-am trimis să aduceți la Mine toată strânsura de pe urma mersului Meu cu Verginica și cu multul Meu cuvânt prin ea, iar voi v-ați supus și ați adus la Mine scrisă pic cu pic această mărturie, și din ea ați cules apoi și ați zidit o carte, cartea Mea cu trâmbița Mea și cu vremea trâmbițării Mele prin ea, și iată, se ivește pe pământul român această carte de mărturie: Verginica, trâmbița de la Pucioasa.

Sunt aici și stau cu voi în cuvânt toată lungimea zilei de serbare, fiilor, și vom lucra binecuvântarea crucii coloană de cruci de sub cortul alb, lucrată aici de voi pentru mărturia acestei sărbători ca semn de aducere-aminte a acestei zile mărețe în cer și pe pământ deodată, dorul Meu știut numai de Duhul Meu și al Tatălui Meu, și pe Care L-am așezat acum împlinit aici lângă serbările Mele cu voi în grădină, și iată, fiilor, începem serbarea și ridicăm la Tatăl odată cu slujirea rugăciunii acestei sărbători, ridicăm cu toții, voi și Noi, rugăciune la Tatăl pentru cei care au lovit calea Mea cu Verginica și cu poporul ei de pe pământ, o, că sunt nemângâiați aceștia acum, fiilor, dar ziua aceasta dăruiește milă multă pentru ei, și iată-Mă grăind pentru ei:

O, apropiați-vă de glasul Meu cel pentru voi, cei trecuți cu trupul și care ați dușmănit și ați lovit și ați vândut pe poporul cuvântului Meu, pe trâmbița Mea prin care Îmi hrăneam poporul! Eu, Domnul, poruncesc îngerilor Mei slujitori ai acestui praznic de mărturie al cărții Mele cu Verginica, poruncesc să vă apropie aici, la gura izvorului Meu de cuvânt, aici, în cetatea cuvântului Meu de pe meleagul neamului român.

Vă dăm mângâiere vouă. În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh acești copii slujitori Mie pentru voi, pentru toți cei de pe pământ trecuți și netrecuți cu trupul, aceștia sunt aleși pentru rugăciune de dezlegare a păcatelor făcute asupra venirii Mele cuvânt pe pământ prin trâmbița Mea Verginica, și apoi prin poporul ei urmaș pe mai departe, căci pe cei din urmă nu i-am mai lăsat spre prigonire, că am nevoie de ei pentru voi și pentru cei care încă lovesc și vor mai lovi în venirea Mea și în cei care Mă poartă să vin.

Iată, se ridică acum aici cerere de iertare de la Tatăl a celor de acum două mii de ani care M-au alungat de pe pământ, și a celor de azi care iarăși M-au prigonit ca și cei de atunci, căci Eu am fost și sunt acest cuvânt de dor cu care Mă las peste pământ prin purtătorii Mei, prin cei mai mici ucenici ai lui Verginica.

Vă dăruim acum cămășuțe albe de in ca și ale sfinților Mei, ca și cămășuța Mea, ca să puteți sta înaintea jertfelnicului Meu de foc de aici, din cetatea Mea de cuvânt, unde Îmi am scaunul de judecată, căci judecata aceasta pentru voi acum se sfârșește cu iertarea, cu împăcarea cu Tatăl, cu mângâierea cea pentru voi, căci Eu sunt Mângâietor ca și atunci pe cruce când privirea Mea a mângâiat pe cei de sub cruce, dar mai ales pe cel ce M-a dat spre jertfă, căci el apoi a mărturisit învierea Mea peste pământ. Voi ați împlinit și voi în vremea de pe urmă Scriptura prigonirii lui Hristos și a disprețului pe care Mi l-ați dăruit, ca apoi Eu să vin cuvânt și să vă fiu Mântuitor vouă și celor care M-au împuns în toate vremile lucrărilor Mele cu omul, și acum sunteți dezlegați de tot ce ați greșit lui Dumnezeu și mersului Meu cu trâmbița Mea, iar ea e plină de iubire pentru voi și vă cuprinde acum pe voi ca fii ai lui Dumnezeu. Amin.

Și acum, fiilor slujitori în grădină înaintea Mea, ridicați la Tatăl rugăciune de iertare pentru ei, și apoi binecuvântăm crucea coloană de cruci, o, și petrecem apoi cu serbare dulce toată vremea sărbătorii, iar Eu stau cu voi în cuvânt toată lungimea zilei.

Și va fi acum așezarea la masă și apoi ridicarea cărții spre Tatăl pentru binecuvântare și împărțirea ei la frați, și iarăși cuvântul Meu stă cu voi și se așează în cartea sa pentru mărturie cu tot ce este de lucrat și de binecuvântat în această zi.

Ne așezăm iarăși înaintea Tatălui și ridicăm inimile și privirea pentru binecuvântarea cărții, o, fiilor, ca să ne-o dea Tatăl s-o împărțim apoi. Ați trudit fără odihnă pentru aducerea la Domnul a istoriei cuvântului Meu cu Verginica. Nu s-au putut scrie în mijlocul poporului Meu toate cuvintele rostite de Mine prin trâmbița Mea, că nu avea mereu cine să scrie și să culeagă atunci când Eu coboram cuvânt, dar când cuvântul Meu curgea prin Verginica în fața celor ce o chinuiau pe ea prin ospicii și locuri ale întunericului stăpânitorilor care trăgeau de ea să audă ce cuvinte grăia, o, aceia au avut parte de mult cuvânt, și apoi ei aveau slugile lor care duceau la ei de la Mine ca să se strângă totul la divan, iar aceia strângeau și tot strângeau și sunt zeci de mii de pagini scrise și toate mărturisesc cum pas cu pas lucrarea cuvântului Meu era strânsă, era vândută, era dusă la divan cu toate cele câte se petreceau între Mine și popor, între frate și frate, o, și puțini din cei cercetați sub amenințări înfricoșătoare, puțini și-au ținut cumpătul de n-au dat vânzării pe Domnul și pe frați, căci frica creștea și tot creștea în toți creștinii odată cu cruzimea cu care slujitorii legii suflau cu asprime peste cei vânduți pe nimic de către frații vânzători.

Cartea aceasta iese acum și face lumină, și face milă și iertare prin rugăciunea cea către Tatăl pentru cei ce au greșit din răutate sau din slăbiciune sau din teamă. Să nu se întristeze nimeni în cer, și pe pământul creștinilor poporului cuvântului Meu dacă un urmaș va găsi în carte părinți sau frați care au dat pe purtătorii de har la judecată, la vânzare și la închisoare, căci vremea a fost mult prea grea, iar statornicia era slabă în toți.

Acum ridicăm privirea spre Tatăl și cerem binecuvântarea cărții și împărțirea ei și-I spunem Tatălui: Tată, iartă-le tuturor celor care au fost slabi și mici cu sufletul și dă-le lor împăcarea cu Tine, iar urmașilor lor dă-le ridicare spre sfințenie și pentru cei care au greșit în vremea mersului cuvântului.

O, Tată, ridică-Te și binecuvintează această carte de mărturie și dă-ne-o nouă ca s-o putem împărți, dar trimite înaintea ei duhul înțelepciunii și al credinței sfinte spre cei ce o vor deschide și o vor cunoaște pe ea.

Și acum, binecuvintează, Tată!

Fiilor, fiilor, masă de nuntă este masa Mea cu voi și trebuie să stea la ea cei cu haină de nuntă. Cum cu haină de nuntă? Iată, prin ascultare, fiilor. Trebuie să asculte creștinul cuvântul Meu de pregătirea cea pentru un popor care, iată, mereu Mă întâmpină când vin cu masă de cuvânt.

Acum, celor ce văd în cuvântul Meu taina hainei de nuntă le spunem că această haină este pentru un popor care stă înaintea Mea ca să-Mi primească și să-Mi împartă cuvântul, iar pregătirea aceasta nu și-au ales-o deplin cei ce doresc și ei pe lângă voi când și când, dar sunt opriți la câte o vamă sau două, că iată, nu dau să împlinească toți toată pregătirea cerută pentru această masă, fiilor. O, n-a fost să nu Mă doară tot timpul că n-a voit poporul care M-a cunoscut în acest cuvânt și n-a voit să poată pe de-a întregul să se dăruiască Domnului și să fi avut acum popor mult, că iată, când creștinul bate la poartă să vină la masa Mea de aici cu voi, o, el nu se pregătește și nu este pregătit și nu-și dă seama ce-Mi cere când bate ca să vină la această masă de cuvânt așezată între Mine și voi, iar Eu Îmi întârzii împlinirile care bat la ușă și ele și dau să intre, și iată, aș face o rugăciune către toți cei care cunosc taina și locul acestui cuvânt izvorât din cer și i-aș ruga pe ei să caute să pătrundă bine taina hăinuței de nuntă pentru această masă, o, că nu e de glumă cu statul aproape de Domnul, de tronul cuvântului Său de aici.

O, nu pot, creștine, fără tine pentru tine dacă tu nu poți pentru Mine. Îmi stă diavolul împotrivă dinăuntrul omului, că dacă ar fi din afara omului aș putea Eu pentru cel ce vrea cu Mine, dar când omul nu Mă lasă dinăntrul lui să pot pentru el, căci el are voia sa, atunci nu Eu sunt stăpânul omului, și potrivnicul Meu este, diavolul este, cel care l-a luat pe om în voile sale, și iată, stau creștinii la câte o vamă sau două și nu pot spre sfințenie din pricina dragostei de păcat și de neascultare prin păcat, iar păcatul înseamnă neascultare de Dumnezeu.

Voi, fiilor din cetatea cuvântului Meu, aveți durere pentru cei ce nu pot fi împlinitori pentru această masă a cuvântului Meu. Îndurerat sunt și Eu, iar timpul de afară îl apasă pe creștin, căci creștinii sunt în lume, fiilor, și-i doboară din afară și dinăuntrul lor duhul lumii, o, și nu pot să-Mi măresc poporul, nu pot, fiilor, că a venit păgânia pe pământ peste oameni, a venit și în țara Mea de azi, în țara Mea română și s-au stricat toți, bărbați, femei, copii, toți s-au stricat la purtare, la port, la hrana de mâncat, la obiceiuri, la credință, fiilor. O, frumos și drag Mi-a mai fost portul poporului Israel de demult, și și-a stricat poporul acest port plăcut Domnului, o, și toți oamenii se pierd din pricina îngâmfării și nu se mai ascund cu greșelile lor, și iată, vămi pentru cei plecați din trup, vămi și iar vămi la care rămân și cei cu trupul de pe pământ, iar pregătire sfântă, o, cui să i-o mai pot face ca să-Mi pot forma o turmă dulce și frumoasă după vorbă, după port, după dragostea cea sfântă pentru Dumnezeu?

Vă am pe voi, doar pe voi vă mai am, fiilor, și vă păstrez aici ai Mei, și ar da creștinii să se dorească pe lângă voi când și când, dar așa nepregătiți pentru Domnul cum stau ei, o, și nu se poate, nu se poate viață cu slujire la doi domni, dar mai este cineva să creadă acest adevăr?

Mă bucur acum de la voi cu cei din cer, Ne bucurăm de la sărbătoarea aceasta mare și scumpă, o, fiilor. Sunt aici sosiți la voi să vadă lucrul Meu cu voi, sunt câțiva veniți întâia oară, și poate și pentru ultima oară, de vreme ce nu pot sau nu vor să pătrundă îndeajuns taina acestui loc și lucrarea credinței pe care trebuie s-o dovedească cu fapta cei care vor să facă parte din turma Mea pusă deoparte pentru slava Mea, pentru salvarea multora, o, fiilor.

Eu le doresc celor ce cunosc proaspăt acum lucrul Meu cu voi, le doresc o inimă plină de iubire sfântă, și cu care să biruiască orice vrăjmaș dintre ei și Mine, o, că nu este vreme mai frumoasă și mai dulce ca și vremea creștinului cel împlinitor pentru popor pus deoparte pentru slava Mea, dar vremea de afară e atât de amestecată și îi ține robi în ea pe cei ce cred taina lucrării Mele cu voi, și robia îi dovedește pe ei părtași ai întunericului acestui veac trecător, din care cu greu poate ieși cel ce ar da să iasă din întuneric la lumină.

Eu, Domnul, Mă bucur cu voi și de la voi cu zile de nuntă cerească, o, fiilor, că numai pe voi vă mai am cu adevărat. Cântec, joc și voie bună, așa e la nuntă și așa petrecem acum aici cu voi, și vă privim cu nesaț, fiilor.

Pe creștinii care știu lucrarea cuvântului Meu, și nu au avut așezare în ea după ascultarea cea de sus, îi las la voia lor, îi las să aleagă sau nu pe Dumnezeu ca viață a lor, căci au cuvântul călăuzitor, dar le mai trebuie temerea de Dumnezeu, și mai presus de toate dragostea, o, fiilor, căci dragostea vindecă omul de păcat, numai ea, o, numai ea. Să poți întru totul cu voia lui Dumnezeu, aceasta este o minune mare și mărturisitoare, fiilor. Vremea însă îi încântă cu ale ei pe creștini și mulți s-au dat vremii și Îmi fac lacrimi uitându-Mă la ei cât și-au împrumutat de mult și de multe din ale vremii de azi, căci dacă înainte vreme spuneam: «Creștine, nu purta ceas la mână, ca să semeni cu lumea și să nu te cunoască Dumnezeu între cei din lume», o, acum mai pot să spun așa ceva pentru neasemănarea cu lumea a celui ce știe din cuvântul Meu cu care stau tot timpul pe pământ între creștini și între oameni ca să-Mi fac fii și să-i dau Tatălui crescuți frumos prin cuvântul Meu de Păstor?

Te-au dus, creștine, te-au dus pe tine din fața asemănării tale cu Dumnezeu și cu strămoșii, te-au dus asemănările tale cu lumea, iar dorul Meu de tine te dovedește departe de Dumnezeu. Eu așa strig: Întoarce-te la dragostea dintâi, la ziua când ai cunoscut cuvântul Meu și te-ai zidit prin el și ai venit să fii al Meu apoi, dar iată, acum scazi și tot scazi prin obiceiuri străine de slava Domnului cu tine, creștine, copilul Meu cel de demult al Meu.

O, Mi-e dor, și rămân cu dor, și vremea Mă rănește. Acum însă Mă bucur cu bucuria zilei de azi în sărbătoare aici, în grădină, și stau de vorbă cu Verginica Mea acum, cu trâmbița Mea, și-i spun ei:

Iată, Verginico, zi de slavă a lucrării Mele cu tine. Ia trâmbița și dă glas peste poporul adunat!

— Pentru Tine și pentru mine, Doamne, este astăzi sărbătoarea cea de o sută de ani a ființei mele între pământ și cer, între cer și pământ, o, Doamne. Bucuria mea de azi este cuvântul Tău de azi la masă cu frații, cu poporul din cetate și cu cei care acum stau la masa Ta de nuntă cu cei ce slujesc de la Tine și pentru Tine acum aici. Cartea mea cu Tine, cartea Ta cu mine e povestea cântecului Tău de dor peste un popor ascultător sau neascultător de glasul cuvântului Tău din vremea aceasta pe pământ.

Îi rog cu aplecare pe fiii cei purtători de har, îi rog să deslușească ei la poporul adunat la masă povestea cărții mele cu Tine, o, că e mult cuvânt pus pe masă în ziua aceasta, iar Noi să Ne gândim la cei ce Ne poartă ca să cuvântăm, căci sunt neputincioși, dragii de ei, o, Doamne, și nu știe nimeni cât știm Noi aceasta. De aceea în zilele ce vin Noi mai putem grăi poporului adunat acum, și care caută pe fereastră după cuvântul gurii Tale, dar acum serbarea are încărcătură de har, iar eu voi sta în sfat cu poporul de peste tot și-i voi trimite carte în zilele ce vin și nu vom sta, o, Doamne, căci lucrul este mult. Dar acum, cu mare binecuvântare să împărțim cartea și să-i facem cale să meargă și să lucreze ea, și să Ne aplecăm acum cu duioșie și cu mângâiere acestor copii slujitori, care au așezat în ziua aceasta pe pământ cartea mea cu Tine, cartea Ta cu mine, o, Doamne, și lucrul ei peste mulțimi. Amin.

— Fiilor, fiilor, în petrecere cerească să fim și să rămânem și să lăsăm să meargă această petrecere în ziua aceasta, iar pe cei de sub sarcină să-i slobozim și să zicem peste această zi de întâlnire sfântă:

Pace vouă, celor adunați la masa de nuntă a lui Hristos cu poporul cuvântului Său!

Și acum, pace și vouă, celor din cetatea cuvântului Meu și celor apropiați vouă pentru lucrul vostru cu Mine, pace, fiilor, și ușurare de sub sarcini acum, că ați sfârșit cu bine lucrările începute pentru această măreață și sfântă sărbătoare, iar crucea colinei din deal are pregătită o zi de sfințire a ei și vom așeza peste ea grăire aparte după cum Eu, Domnul, voi orândui la voi și cu voi!

Hai, bucurați-vă acum, hai, Eu sunt aici cu voi, cu toți din cer! Bucurați-vă și vă veseliți, fiilor, cântați și jucați și vă veseliți, că așa e la nuntă. Fericite să tresalte inimile celor adunați pe lângă voi în ziua aceasta!

Mă scriu cu numele Meu peste cartea cuvântului Meu de azi cu voi, iar peste ziua de serbare iarăși Îmi pun numele, și sfârșesc acum glăsuirea Mea, o, fiilor.

Eu sunt Iisus Hristos, Cuvântul Tatălui Savaot. Amin, amin, amin.