Cuvântul lui Dumnezeu din Duminica a cincea după Sfintele Paşti‚ a Samarinencei



O, cât dor, câtă tânjire şi dor pe cei din cer pentru cei de pe pământ! O, cât dor au cei din cer pentru petrecere laolaltă cerul cu pământul, Dumnezeu cu oamenii, şi oamenii cu Dumnezeu şi cu toţi sfinţii Lui! E raiul plin de îngeri şi de sfinţi, care-şi ţin privirea pe pământ, de unde ei aşteaptă. O, ce aşteaptă ei? Aşteaptă bucuria cea mare, cea întreagă, aşteaptă descoperirea fiilor lui Dumnezeu şi slava ei cea mare apoi, slava veşniciei, şi nu se suie la mintea iubitorilor de Dumnezeu dorul celor din cer, care caută mereu spre pământ, de unde se aşteaptă clipa îmbrăţişării cerului cu pământul, cerul cel nou şi pământul cel nou în sărbătoarea cea mare a biruinţei, când toată făptura şi toată firea se vor îmbrăca în haina cea nouă a veciei, şi va fi fără de sfârşit bucuria cea peste toate, iar Eu, Domnul, voi fi Mirele slavei de-a dreapta Tatălui, căci Tatăl Mă iubeşte şi-Mi dă toată slava să Mă bucur de ea, iar El, Stăpânul slavei şi al veciei Se va bucura de truda Mea şi de rodul ei.

Cobor cu sfinţii la fântâna întâlnirii şi aşezăm sărbătoare de cuvânt pe masă la voi, o, fii ai cuvântului Meu. Iată, iar stau de vorbă cu femeia samarineancă la fântână şi alin dorul ei, căci am aşezat-o pe ea înger al fântânii când a luat fiinţă această fântână, şi s-a zidit apoi Casa Întâlnirii, şi toţi sfinţii Mei au avut de lucru aici cu voi atunci, şi toate ieşeau ca din pământ şi se iveau minunat toate, toate, o, fiilor, căci aşa se lucrează când Dumnezeu este cu oamenii pe pământ.

O, nu e ca pe pământ aici la voi, căci unde este Domnul nu mai e ca pe pământ, şi e ca în cer, fiilor, e voia Domnului ca şi în cer, o, şi ce frumos este să facă oamenii voia lui Dumnezeu pe pământ!

O, Mă doare, fiilor, Mă doare că nu este tânjire după cele aşezate de Mine aici, la voi. Mă doare când văd atâta rece, atâta nepăsare în toţi cei din jurul acestei minuni. O, cât aş vrea să stau de vorbă cu ei, măi fiilor, o, cât aş vrea! Cum să facem să stăm cu ei la masă şi să binecuvintez Eu, Domnul, această întâlnire şi să-i învăţ de la Mine dorul după cele din cer pe pământ cu ei?

E sărbătoarea fântânii întâlnirii şi a îngerului ei, femeia samarineancă, cea cu care am poposit Eu în cuvânt acum două mii de ani la fântâna lui Israel şi am făcut din ea apostol al lui Hristos, căci ea ştia că va veni Mesia, ştia din profeţi, şi a crezut ea atunci că a venit Mesia şi că S-a întâlnit cu ea la fântână, o, şi i-a luat foc inimioara şi s-a dus să-L împartă pe Domnul peste cetatea Samariei, şi toţi au luat din acest foc şi au venit spre Mine, şi am rămas apoi cu ei două zile şi le-am dat credinţă, şi har de vestire a lui Mesia peste cetatea lor le-am dat.

Iată, se aşează suita Mea de sfinţi să bea apă şi se împarte apă de către cea sărbătorită între sfinţi. Nu e ca pe pământ aici la voi, fiilor, de vreme ce Eu, Domnul, vin la voi şi stau la masă cu voi şi cu sfinţii Mei, cu care Mă port, o, fiilor. O, nici voi nu trebuie să fiţi ca pe pământ, căci unde este să se facă voia Mea este ca în cer, împărăţia Mea, măi fiilor, iar voi trebuie să ţineţi mereu seama de popasul Meu cu sfinţii aici, de lucrul Meu mereu lângă voi şi cu voi, de privirea celor din cer şi de petrecerea lor cu voi aici, şi de ajutorul cel din cer peste voi prin sfinţii şi prin îngerii Mei, că e greu de purtat greul de aici, şi vă trebuie ajutor din cer, măi fiilor, iar cei din cer vă ajută pe voi, şi sunt ei însoţitorii Mei şi lucrăm Scriptura venirii Mele cu sfinţii, precum este scris să vină această slavă pe pământ, şi iat-o cu voi această slavă, fiilor. Amin.

— O, iată-ne, Doamne, cu Tine aici în zi de duminică, după cum sfinţii părinţi au lăsat peste biserică în ziua aceasta sărbătoarea mea şi a Ta, pomenirea întâlnirii mele cu Tine la fântâna lui Israel acum două mii de ani! O, slavă Ţie cu sfinţii Tăi aici, în locul unde Ţi-ai aşezat lucrarea venirii Tale cuvânt pe pământ, iar pentru această minune e mare slava aceasta pe vatra neamului român, şi e mare şi multă puterea cu care stai şi lucrezi de aici peste pământ, o, Doamne, iar noi suntem sfinţii Tăi, însoţitorii Tăi şi vedem aceasta, şi vedem cu ochi cereşti, care văd şi cele ce se văd, şi cele ce nu se văd, şi care însoţesc şi împodobesc peste tot cu cele din cer, o, Doamne.

Mă aplec ca în ziua când Te-am întâlnit şi Te-am cunoscut la fântână când ai venit din cer ca să ne spui toate şi să ne înveţi. Mă aplec cu recunoştinţă pentru mila Ta de mine şi de tot neamul meu, căruia i-ai dat mântuirea, Doamne, că mare este plata mărturisitorilor Tăi! O, ferice de cei ce Te mărturisesc lumii pe Tine, Doamne, că aceia iau plată de mărturisitori şi sunt apoi cu Tine pe vecii, şi aceasta este plata cea pentru ei.

O, fii ai Cuvântului Hristos, mărturisiţi-L lumii pe Domnul, că iată ce plată vă dă Domnul încă de pe pământ, când El vă numeşte pe voi popor al Său, poporul venirii Lui cu sfinţii pe pământ, o, fii binecuvântaţi! Iată, am făcut popas la fântână şi bem apă şi petrecem aici cu Domnul în această zi, şi sunt minunate cele ce nu se văd şi ne bucurăm noi, cei din cer, întru taina lor, a celor ce nu se văd. Aşadar, mărturisiţi-L pe Hristos peste pământ, că vine cerul de sfinţi la voi şi Se aşează Domnul cu lucrarea Sa lângă voi ca s-o aşeze pe pământ peste oameni apoi, căci Domnul Se slăveşte între voi întru a doua Sa venire, despre care scrie în Scripturi că va fi ea pe pământ şi se va împărţi vestea ei.

Doamne, slava Ta este cu ei pe pământ şi este bucurie pentru sfinţii Tăi. Această bucurie s-o revărsăm peste ei în ziua mea de serbare între sfinţi, căci sfinţii tânjesc cu mare dor după bucuria lor în cei de pe pământ, în piepturile lor, Doamne. O, de-ar învăţa oamenii să se vindece de îngâmfarea lor Ţi-ar face loc în inimile lor, Doamne. De-ar lăsa ei jos răceala de Dumnezeu şi de sufletul din ei ar simţi ei fructul iubirii hrănite de sus, că iată cât de mare şi multă este venirea Ta cu sfinţii pe pământ la oameni, o, Doamne!

O, câtă slavă s-a aşezat pe pământ acum două mii de ani când Tu mergeai din loc în loc cu ucenicii Tăi ca să Te vesteşti cu venirea şi cu împărăţia Ta, şi câtă fericire de sus se aşeza în inimi, şi câtă căldură şi nelinişte plină de iubire ardea în mulţi, ca şi în mine, Doamne, când Te-am întâlnit la izvor! N-am mai avut apoi pentru nimic iubire, decât pentru Tine şi după Tine cât am mai stat pe pământ, şi ardea în mine acest foc, care-mi răcorea iubirea mea aprinsă după Tine, căci Te-am cunoscut şi Te-am iubit şi Te-am numit Mesia. O, binecuvintează iubirea mea şi mărturisirea ei în ziua mea de sobor între sfinţi! O, slăveşte-Te, Doamne, cu sfinţii Tăi, spre mângâierea lor şi a Ta, că dulce este mângâierea Ta pentru cei plini de dor, pentru cei ce Te iubesc! Amin.

— O, tot aşa arde şi în Mine dorul şi focul iubirii, că foc este iubirea, o, sfinţi iubiţi ai Mei. Binecuvântată să fie mărturisirea voastră cea pentru Hristos! Eu, Domnul, Acelaşi sunt azi, ca şi atunci când umblam pe pământ şi-Mi vesteam dumnezeirea şi lucrul ei, pentru care am venit din cer pe pământ. Iată, aşa şi azi lucrez, şi călătoresc între cer şi pământ cu cei ce M-au crezut şi M-au iubit atunci, şi cărora Eu le sunt recunoscător prin venirea Mea cu ei pe pământ, de unde toţi aşteptăm să vină vremea când slava Mea se va descoperi în toată înfăţişarea ei cea tainică acum, şi plină de dorul descoperirii ei la vedere. Cei ce se iubesc dar îi despart depărtarea, ei se hrănesc unii pe alţii cu grăire scrisă şi aşteaptă revederea, întâlnirea şi petrecerea laolaltă apoi. O, aşa şi Noi, cei din cer, aşteptăm cu dor după ceea ce iubim, după cei ce-i iubim, aşteptăm să se sfârşească despărţirea, dar până atunci ne scriem unii altora dorul şi cuvântul inimii şi lucrăm tainic pentru ziua bucuriei ce va să fie.

O, pace vouă, fiilor! Spor şi ajutor din cer pentru lucrul fiinţei cărţii cea de încă zece ani de cuvânt din cer peste voi şi peste pământ! Binecuvântarea Mea peste voi e mare acum, pentru că voi sunteţi mici, şi am Eu grijă de toată puterea voastră cea pentru Mine, o, fiilor.

Eu, Domnul, vă anunţ pe voi să începeţi pregătirile pentru sărbătoarea praznicului Duhului Sfânt, iar Eu vă voi insufla pe voi după voia cea de sus, fiilor. Nimeni din voi să nu vă trageţi în lături pentru toate câte sunt de împlinit, şi toţi să strângeţi la un loc lucrul şi dăruirea voastră pentru fiinţa sărbătorii de Duh Sfânt, iar Eu, Domnul, vă voi răsplăti cu bucurie, măi fiilor.

O, pace vouă acum şi mereu! În toate Eu vă sprijin, fiilor. Pace vouă! Amin, amin, amin.

10-05-2015