7.1. Adevărata înviere a morţilor şi demascarea slugilor lui anticrist, care o vor imita

O, fiilor, fiilor, unde să-Mi fie privirea mai mult decât la voi și peste voi, ca să vă văd lucrarea credinței și stăruința cea cu răbdare până la sfârșit, până la viața veacului ce va să fie, așa cum și până la această odihnă cuvântul Meu lucrează și împlinește întocmai toată calea lucrului credinței, pe care se sprijină omul cel cu Dumnezeu pe cale, iar lucrarea Mea cu voi este pentru învierea morților, și de aceea Eu vin la voi, că este scris să vin slăvit prin cuvânt pentru cercetarea și judecata viilor și a morților, o, și nu-i sfârșit pentru împărăția Mea, și de aceea Mi-am zidit cu voi biserică lucrătoare pentru această lucrare de taină, și v-am pus la lucru ca să lucrăm prin biserică judecata viilor și a morților, fiilor, și să le dezlegăm calea spre înviere, o, și câtă curățire a fost și este de făcut încă pentru judecata și iertarea și învierea celor ce au fost și sunt, și cărora le trebuie ajutor, căci scris este în cartea credinței bisericii creștine că prin biserică luptătoare și apostolească se judecă și se iartă tot ce este de judecat și de iertat, și apoi este scris: «Aștept învierea morților și viața veacului ce va să fie». Iar pentru această odihnă a Mea și împărăție a Mea întru toată pacea și slava și bucuria ei, iată, este de lucrat înviere mare și multă, și totdeauna Domnul începe cu casa Sa, precum este scris.

E mare de cuvânt peste pământ cuvântul gurii Mele, și iată locul de unde el izvorăște, iar voi ați auzit și ați crezut și ați înțeles, fiilor, și v-ați făcut bucuria Mea din vremea aceasta și se bucură oștirile cerești că a găsit Domnul credință pe pământ ca să vină și să grăiască și să se audă grăirea Sa, din care se hrănesc mult, mult cei din morminte, precum este scris, o, și vine în curând pentru ei ziua cea mare, căci se va auzi în lung și în lat mărturia lor, glasul Meu cel de azi pentru cei vii și pentru cei ce dorm cu trupul în pământ, așteptând ziua să se ridice cu trup nou și să mărturisească pe Cel ce îi înviază la cuvântul Său peste pământ. Cu praznic de botez sunt și pentru ei în ziua aceasta, căci când sunt ei pomeniți prin grăirea Mea, e gata și sosirea lor acolo unde Eu sunt cu ai Mei, cu glasul Meu de peste ei.

O, am deschis, mamă, porțile ca să intre la Noi în grădină cei plecați cu pasul spre izvor și să le dăm cuvinte cerești, povețe de viață în sfințenie, că fără de sfințenie nu poate omul să fie cu Noi și să rămână cu Noi până la sfârșit, și pe vecii apoi, și ca să fie omul pe vecii, nu numai vremelnic, mamă. Iată, pas cu pas grăim și așternem cuvânt pentru tot lucrul zilei de praznic pentru tine, mama Mea, și punem pe masă povețe și multă deslușire de taine, că are omul de învățat dacă voiește să fie învățat din cer, dacă iubește cuvântul Meu care înviază morții, căci morții Mă aud și înviază, și mare credință trebuie pentru această taină, căci dacă la cuvântul preotului slujitor la altar, Eu, Domnul, Mă fac pâine și vin și Mă dau omului credincios spre hrană și spre viață din cer, o, tot așa se face și omul la cuvântul Meu om viu din pământul din care se scoală. Iată, Eu, Dumnezeu fiind, ascult de om, de cel ce face prin cuvânt pe Domnul pâine și vin, dar tu, omule, de ce nu te faci Dumnezeu la cuvântul Meu de peste tine ca să fii cel viu în vecii vecilor?

În zi măreață de praznic de Duh Sfânt, pace vouă vă spun! Acoperământul de deasupra ne primește și masa este pusă, și nu numai cu pâine ne vom hrăni, căci Duhul Sfânt Mângâietorul Se face hrană dulce pentru voi, și pentru Noi, cei din cer, și Se face iubire de sus peste voi și peste Noi, că suntem la masă toți, iar la masa cea de azi sunt cu noi cete, cete cei ce au adormit până azi, și care au trecut de la moarte la viață și sunt fiii vieții, iar voi le-ați făcut pomenirea, voi, cei de la izvor, care strigați ziua și noaptea la Dumnezeu pentru voi și pentru cei ce au trecut de la voi la Noi, și avem zile de întâlnire aici, căci glasul Meu face această minune, iar aripile puterilor cerești împlinesc voia Mea și a voastră pentru cei din cer, pentru cei înviați de pe pământ, și tainică foarte este lucrarea învierii pe pământ și în cer pentru cei de care Domnul Se îndură după mare mila Sa.

Strig peste tot, merge peste tot strigătul Meu și îl rog pe om. Intru în casele mai-marilor de pe pământ și strig la ei așa cum striga Ioan, de veneau la el oameni mici și mari, iar celor mari și plini de sine le spunea Ioan: «Pui de vipere, cine v-a spus de mânie ca să fugiți de ea? Nu de ea să fugiți, ci spre roade de pocăință să fugiți, iar fără de acestea nu vă bizuiți pe Avraam și pe Dumnezeul lui Avraam, căci Domnul Își ridică fii din pietre și din spini când El voiește».

Vin cei plecați, că le-am făcut chemarea să vină la praznicul cuvântului Meu, și lacrima duhului lor va fi tot o bucurie în ziua când vor petrece ei cu Mine și cu tine la masa de serbare pentru îngeri, poporul Meu, și dacă ar ști cei de pe pământ câtă alinare înseamnă o clipă de bucurie pentru cei plecați, ar trăi oamenii numai pentru învierea morților lor, numai pentru viața cea fericită a celor ce nu și-au agonisit-o de pe pământ ca să aibă ei în vremea plecării lor. Viața cea cu Dumnezeu trăită, aceea este cea care îl poate însoți pe om pe calea lui apoi spre palatul ceresc, când îngerii vin și-l duc pe el la locul cel veșnic. Desfătarea pe care o are omul între el și Domnul pe pământ, aceea este bucuria care-l poate însoți pe el, care-l poate mângâia pe el apoi ca agoniseală a lui.

Taină mare spun vouă acum: Avem de împlinit Scriptura biruirii morții și răscumpărarea trupurilor. Fiți credincioși, fiți credincioșți, fiți credincioși, căci oasele celor din morminte așteaptă îmbrăcarea lor în trupul învierii lor, așa cum proorocul Isaia a proorocit și a zis: «Să se deștepte cei ce locuiesc în pulbere și să salte de bucurie pe picioarele lor cei din morminte, iar cei de pe pământ să se bucure», dar fiți credincioși, fiți credincioși, fiilor! Amin.

O, Tu ești mare și ești biruitor, Doamne, pe vatra neamului român și pentru el pe pământ. Stăm față în față cu lucrarea Ta de azi noi, sfinții Tăi, pentru ridicarea acestui neam la rang ceresc înaintea neamurilor de pe pământ, căci Tu stai pe tron de cuvânt în mijlocul neamului român și Îți împlinești slava venirii Tale cu judecata prin cuvânt pentru vii și pentru morți, căci cei adunați în biserici nu cred cele ce spun ei când spun prin darul credinței celor de la începutul împărăției Tale prin întâii Tăi ucenici, și care au lucrat peste biserica Ta de peste vremi mărturisirea credinței lor, căci în biserici se vestește în toată vremea pentru tot omul care mărturisește zicând: «Aștept învierea morților și viața veacului ce va să fie». O, nu e pentru necredincioși, ci e pentru cei credincioși această proorocie, Doamne, căci cei credincioși o așteaptă pe ea împlinită pe pământ, ca și sfinții Tăi, care așteaptă învierea celor înviați. O, noi așteptăm cu mare dor învierea morților, Doamne. Scriptura învierii morților poartă în ea împlinire mare, o, Doamne, și este adevărată această Scriptură, atât cât de adevărat ești Tu, o, Dumnezeule al celor credincioși și sfinți prin credință, căci ei biruiesc cu ea pentru Tine, Doamne.

O, ce mare ușurare, ce multă mângâiere pentru cei adormiți cu trupul este lucrarea cuvântului Meu de peste tine, poporul Meu de azi al cuvântului Meu! Pentru ei nu mai este alt ajutor decât cuvântul Meu cel din zilele acestea și tot ce se ridică spre Mine de la voi pentru pomenirea lor, așa cum Eu v-am învățat să-i pomeniți pe ei, pe toți, de la Adam și până la venirea Mea născuți pe pământ și așezați apoi în așteptarea învierii lor prin Mine, Cel înviat din morți pentru fiecare om și Cel ce trâmbițez acum pic cu pic scularea lor, căci este scris în Scripturi să audă cei din morminte glasul Meu și să se scoale spre răsplata lor, bună sau rea, dar Eu am venit acum cuvânt pe pământ ca să ușurez plata păcatelor omului și să dau mângâiere celor adormiți, căci mai mult decât cei vii aud cei adormiți glasul Meu de azi și se adună lângă izvor și sunt fără de număr și se pregătesc pic cu pic pentru ridicarea lor, și mulți din ei vor mărturisi lucrarea Mea de ieri și de azi, așa cum a fost și acum două mii de ani, când Eu M-am ridicat dintre morți, și cu Mine s-au sculat mulți și au mărturisit, adeverind ei dumnezeirea și învierea Mea, ca să rămână cu oamenii credința că Eu sunt Cel ce sunt și că sunt viu în vecii vecilor, precum este scris.

lucrarea Mea este mare, și prin ea Eu am așezat cu puterea Mea rânduială de rugăciune, jertfă de împăcare înaintea Mea a făpturii, și tot ce este așezat de cuvântul Meu are putere prin Mine, iar cel ce trece cu trupul în poporul Meu vede aceasta, și e mare taină învierea morților, numai omul este mic la credință, mic la minte de nu pricepe taina învierii celor adormiți. Am spus la cei ce Mă poartă cuvânt de la Tatăl la om, le-am spus că trupul omului ține sufletul lui în el așa cum puiul neieșit din ou stă și se desăvârșește în învelișul lui când cloșca încălzește oul cu trupul ei și cu iubirea ei jertfitoare ca să crească în ou viața puiului, și apoi să iasă puiul din ou, iar când trebuie să iasă, el dă cu cioculețul în coaja care-l acoperă și o sparge ca să iasă și ca să învieze întru lumină. O, așa trebuie înțeleasă ieșirea omului din trup spre viața cea de după trup, și fericiți sunt cei ce au pe Domnul de doică în viața cea din trup, căci și după aceea îl au pe El de mângâiere, de creștere a vieții cea cu fericire în vecii, și iată, gătim hrană și mângâiere pe pământ ca să aibă cel ce pleacă din trup, și ca să-l hrănesc apoi din cer ca să crească desăvârșit și să se facă cetățean deplin al cerului, împreună cu cei odihniți întru Hristos!

O, poporul Meu, saltă de mângâiere cei din morminte când aud glasul Meu din mijlocul tău, și iată, cei de pe pământ își ascund auzul dinaintea grăirii Mele de azi, pe care o aud cei din morminte, fiule. Grăirea Mea de azi este vremea judecății și pregătește scularea celor adormiți, unii spre viață veșnică și unii spre durere veșnică, precum Eu am vestit cuvânt acum două mii de ani. îi îndemn pe toți cei de pe pământ spre toată fapta cea bună, care să le facă drum spre viața lor cea veșnică întru bucurie.