4.4. Trezire peste România şi conducătorii ei

Sunt îmbrăcat în haina milei. Sunt Fiul Tatălui Savaot, sunt Cuvântul lui Dumnezeu, Cuvântul Tatălui, și grăiesc peste pământ deasupra neamului român și țin de marginile acestui meleag cu toate puterile și oștirile cerești și cu toți străbunii cei sfinți ai acestui neam, căci atunci când nimeni nu mai poate, poate Dumnezeu, pot cei din cer.

O, țara Mea de azi, nu mai pot să nu-ți grăiesc de deasupra ta tot timpul, căci tu nu mai poți pentru tine, și iată, când tu nu mai poți, pot Eu, chiar dacă nu se dau bătuți cei ce te țin îngenuncheată pentru pofta lor de putere și de bani, căci trufia, acest demon ascuns în om îi mână spre duhul prostiei și al doririlor trecătoare pe cei care nu se pot ascunde sub fața binelui și a dreptății ca să nu fie ei citiți ca slujitori ai trufiei, dar Eu, Domnul, sunt pe urma lor și le întorc planurile și dau să-i rușinez, numai că odată cu aceasta dau să am grijă de tine, țara Mea de azi, că la tine Mă trimite tot cuvântul ceresc acum, la sfârșit de timp. Suflu peste tine ca să simți duhul și sprijinul cel din cer, căci tu acum te zbați ca peștele pe mal, dar Eu te țin în Duhul Meu fără ca tu să știi, o, că nu pot să te las în vremea ta de neputință. Ești scrisă în Scripturi cu nume mare. Țara strălucirii este numele tău, căci Tatăl Savaot te-a descoperit proorocilor prin acest nume măreț, iar ei au scris de la Dumnezeu lucrarea Mea și a ta din zilele acestea, și sunt mulți între cei de la vârfuri care pricep și știu aceasta prin suflarea și descoperirea cea de la Dumnezeu, ca să le fie mare uimirea când Eu, Domnul, voi trage pânza de tristețe de pe fața ta și-ți voi descoperi frumusețea și podoabele cele pentru tine păstrate în Tatăl încă de la începutul facerii, căci pământul tău a fost primul petec de uscat ieșit din ape la facerea lumii și vorbeam cu Tatăl pe pământul tău ca să facem om după chipul și asemănarea Noastră și am luat apoi din lutul tău și am zidit trupul omului, l-am zidit cu mâna și i-am dat viață din viața Mea suflând peste el și s-a făcut omul ființă vie, o, și nu poate Dumnezeu uita această iubire, iubirea cea de la început a lui Dumnezeu, și iată, ești și acum, la sfârșit de timp, și se leagă începutul cu sfârșitul pe meleagul tău și grăiește Dumnezeu cu tine ca la început când te-a zidit și te-a făcut frumoasă să fii și te-a înzestrat cu graiul Său la facerea ta, și iată, în același grai și limbă grăiește Dumnezeu peste pământ acum, căci limba ta este limba lui Dumnezeu la facerea lumii, iar Eu, Domnul, îți spun această taină ca să descopăr peste tot și să se audă peste pământ grăirea lui Dumnezeu și limba cu care Se împarte peste pământ de la margini la margini ca să audă popoarele venirea Mea, cuvântul care izvorăște din tronul lui Dumnezeu pe limba neamului român.

O, pace ție, țara Mea de azi! Te cuprind în cuvântul Meu din anul 1955 și până azi, și Mă scriu curând curând pe meleagul tău cu șaptezeci de ani de cuvânt, iar cartea aceasta se cheamă Cuvântul lui Dumnezeu și stă ea mărturie a întoarcerii Mele de la Tatăl la oameni pe plaiul poporului român.

Te-am vegheat mereu, te-am scos de sub povară și de sub apăsarea dușmană ori de câte ori dădea ispita să te biruiască. Ești cea de la început și ești țara Mea de azi și de aceea stau deasupra ta și grăiesc peste pământ pe limba ta, limba lui Dumnezeu la facerea lumii. Te veghez și azi mai mult decât oricând prin vremi și-Mi stă potrivnic antichrist cel de azi, cel ivit cu lucrarea sa acum două mii de ani când M-au trecut prin moarte pe cruce slujitorii lui și când a fost biruit atâta de cumplit, căci Eu am înviat și sunt viu în vecii vecilor, precum este scris să fiu, iar duhul lui antichrist stă neastâmpărat pe urma Mea, orb și fără de rușine bâjbâind de colo-colo și tot dând să-Mi șteargă urmele de pe pământ și din inimile celor ce Mă au de Dumnezeu al lor între oameni. Iată-Mă, stau cu el în luptă cu sabie ascuțită și tai tot timpul atacul dinspre el și stau de veghe pe urmele lui, căci a venit vremea să-l scot la iveală și să-i descopăr fața cea ascunsă și duhul cel fățarnic, căci dă să lucreze cu împrumutatul când vede că omul caută după Dumnezeu, după scăparea cea din cer, o, și nu poate antichrist birui nici cu fățărnicia că el este cu Dumnezeu ca să-i câștige lui pe cei ce merg cu Mine pe cale, dar fiindcă este atâta de fricos și de amenințat, stă în luptă cu armată ascunsă, dar îl vestesc că oștirile cerești fără de număr însoțesc pe Fiul lui Dumnezeu, Care vine și stă în luptă cu fiara precum este scris, și împlinește scripturile biruitorilor fiarei și Se slăvește Domnul pe vatra neamului român, pe care Își așează în carte cuvântul prin care-Și mărturisește venirea și lucrarea Sa.

Amin, amin zic vouă, celor ce încă țineți în genunchi și sub povară țara și neamul român, aplecați-vă sub duhul dreptății lucrurilor și lăsați țara să se ridice și să-și vindece ranele! Sunt îmbrăcat în haina milei și pentru voi, dar dacă nu vă umiliți, după ce ați supt vlaga acestui popor de când vă țineți de scaunele de sus, o, nu veți scăpa de răspuns înaintea dreptății lui Dumnezeu.

V-am trimis sfat din cer să lucrați ridicarea de jos a neamului român, pe care de atâția ani îl goliți de putere și de nădejde. Vă lăudați că sunteți primii, că sunteți fruntașii după tragerea la sorți, dar după cât sunteți la număr sub același duh viclean, iată, sunteți jos, nu sunteți primii, ba din contra, dar țineți încă sub voi soarta de mâine a neamului român și s-a întâmplat durere, că au intrat la masa sfatului țării oameni primejdioși, tocmindu-și alegători ca să pătrundă aceștia pe scaunele țării, și iată, din pricina voastră a fost rușinată și lovită țara și a fost îngenuncheat neamul român, iar acum stați tot voi, vreți tot voi, o, și nu dați să vă luați vina, și de aceea e greoaie ridicarea pe picioare a neamului român, căci pe cei înțelepți îi tot lăsați în lături, iar voi nu aveți înțelepciune, de vreme ce vă hrăniți cu lăcomia de a fi în față. Așadar, dacă nu vă veți apleca sfatului din cer vă veți pierde locurile pe care stați de la voi dorire și zbatere, căci nu sunteți voi cei care să faceți bine acestui neam, care a tot picat în jos din pricina voastră de când voi stați peste el ca să nu pierdeți locurile de sus.

Iară și iară vin spre voi și vă îndemn spre aplecare. Stau deasupra cu străbunii cei sfinți ai neamului român și care lucrează de sus pentru vindecarea ranelor acestui neam.

E veghe cerească peste tot pe pământul român. Se luptă deasupra oștirile cerești pentru ridicarea și slava acestui neam. Când cei de pe pământ nu vor, vin cei din cer și pot ei, poate Dumnezeu și oștile de sfinți, iar ispita se va stinge căci poate Dumnezeu. Amin.

În zi de praznic sfânt pentru ierarhul Nicolae am grăit iar și iar cuvântul Meu deasupra pământului român și a fost așezat în cartea sa.

Pace ție, neam român! Grăirea Mea cea pentru tine stă mereu deasupra ta și te veghează și dă în lături piedicile și merge Domnul și biruiește prin cuvânt și prin puterea Sa, numai să-Mi fie scris cuvântul.

O, neam român, pace ție! Lucrez de deasupra ta, lucrez mai mult decât în toate vremile de până acum, căci se apropie cu grabă învierea morților, ridicarea sfinților, care Mă întreabă mereu: „Doamne, până când?”, iar neamul creștinesc făgăduiește de două mii de ani credința aceasta și spune tot timpul: „Aștept învierea morților și viața veacului ce va să fie”, iar aceste împliniri se apropie cu grabă, odată cu puterea cuvântului Meu, căci am spus acum două mii de ani: «Datu-Mi-s-a toată puterea în cer și pe pământ», și iată, vin cu putere de cuvânt, căci așa este scris.

O, neam român, o, țara Mea de azi, bate spre tine furtună duhul cel viclean al vrăjmașului antichrist, și nu știe ce-l așteaptă, dar Eu am rostit mereu cuvânt peste el și am spus că se sfărâmă în muntele Meu cel sfânt, el, și toată armata lui ascunsă, căci Eu sunt Mielul Tatălui, și este scris să vin să Mă lupt cu această fiară învelită în blană de miel și s-o prăbușesc cu suflarea gurii Mele, cu cuvântul care iese din gura Mea ca sabia cea ascuțită pentru acest vrăjmaș, care se teme de numele Meu și dă să vină el mai întâi sub acest nume, dar Eu, Domnul, merg în urma lui și îi zădărnicesc planurile ascunse și de aceea a fost să vin cuvânt pe pământ, și odată cu lucrarea lui antichrist vin, și vin să-l biruiesc, căci este mincinos și este hulitor când dă să lucreze în numele Meu.

Grăiesc acum cu voi, cu cei ce stați încă mari la cârma neamului român, neamul Meu cel ales la sfârșit de timp. Mă uit de deasupra, zi și noapte Mă uit la voi cu jale, căci încă vă vreți cei mari, voi, cei de până acum. O, nu vreți, oare, să deschideți ochii? Uitați-vă și voi la voi, și unul la altul. Nu se vede că vă iubiți țara și neamul, de pe scaunele de ocrotire peste acest neam, nu se vede aceasta pe fețele voastre, în purtarea și lucrarea voastră. Se vede doar că vă țineți de scaune ca să nu le pierdeți.

Ați dezamăgit atât de mult acest popor, care era gata, gata să se lase înșelat de vrăjmașul apărut cu glas de salvator. O, nu voiți încă să căutați între voi pe cei ce sunt în stare să aducă o nădejde nouă și să cârmuiască cu înțelepciune corabia Mea, țara cuvântului Meu de azi. Îi țineți în spate pe cei care pot mai bine, căci stați în față cum că sunteți voi fruntașii. O, nu așa! Primiți sfatul Meu de Păstor, fiilor, că vin să vă păstoresc, căci văd că voi nu socotiți primejdia care s-a ivit gata să culce la pământ poporul român.

Fiilor, fiilor, aveți grijă să nu greșiți iar și iar. Dacă voi nu vegheați, voi lucra Eu și îngerii Mei și vom veghea pentru soarta acestui neam, amenințat sub săgeata vrăjmașă acum. Iată ce este acum în țară din pricina neîncrederii care a căzut peste acest popor, condus atâta vreme doar de cei care îi țin în spate pe cei mai bravi pentru scaunele de veghe.

O, fiilor, o, fiilor, nu după ochi, nu după dorințe, ci după priceperea sa trebuie așezat cârmuitorul peste popor. V-am povățuit acum câteva zile să vă strângeți pentru veghe și să vă lăsați sub duhul înțelepciunii, prin umilință și credință că Dumnezeu este Dumnezeul vostru, numai să nu vă gândiți la voi mai mult decât la binele care ar fi să se așeze după adevăr peste acest neam.

Pe cine să alegeți voi, vă tot întrebați? O, acela trebuie să știe să vorbească în limbile de pe pământ, ca nu cumva să fie cel care tălmăcește spre pagubă și bâjbâind, căci la cârma unui popor, și mai ales a neamului român în vremea aceasta grea, nu trebuie om pe jumătate pregătit față în față cu orânduielile de azi peste pământ, și trebuie să cunoască el bine pe cele dinăuntrul poporului și pe cele din afară, și apoi trebuie lângă el sfatul celor mai înțelepți între fiii neamului, și de aceea trebuie să vă descopere Domnul vouă măsura cea bună pentru cel care între voi va fi știut de popoare înțelept, drept, plin de credincioșie pentru neam și țară, veghind el cu iubire în toată vremea ziua și noaptea, și prin acestea să poată Dumnezeu să stea și să poată să biruiască pentru acest popor cu ocrotirea Sa.

Iată de ce privesc peste voi cu toate oștirile cerești! Stăm de veghe de deasupra ca să biruim pe orice vrăjmaș care s-ar încerca să tulbure de la mijloc sau din părți.

O, aplecați-vă, fiilor! Priviți cu Mine și căutați-l pe cel mai înțelept și mai dăruit între voi pentru popor, că vremea cea rea cere numaidecât aceasta, dar mai ales umiliți-vă în fața poporului descumpănit atât de mult, ca nu cumva să greșească iarăși așteptând o izbăvire să vină, iar când să vină ea, să nu fie în locul ei laț și robie, căci pe nicăieri nu se mai veghează peste țară, și iată de ce vin Eu, vine Domnul cu puterea Sa, cu cuvântul puterii Sale și cu oștiri cerești luptând și biruind pe orice vrăjmaș s-ar mai ivi.

O, cum să vă mai grăiesc, oare? Nu vă mai îndemn să credeți și să-Mi ascultați sfatul, căci cuvântul Meu spre voi lucrează el prin ființa lui așezată în cartea Mea cea de azi și alungă vrăjmașul, cerându-i socoteală pentru călcarea lui pe pământul lui Dumnezeu.

O, țara Mea, o, neam român, ia de la Dumnezeu, ca să nu greșești! Îți trebuie acum lege ocrotitoare și bine întărită pentru tine, ca să nu mai poată intra vrăjmașul antichrist să ceară loc de veghe peste tine pentru el, că mulți ar da să ceară de la tine acest loc înalt și să-l dai, dar cel necunoscut e cursă pentru tine, e vrăjmaș, e viclean, iar tu nu veghezi cu trezie și iei sfat vrăjmaș, și nu știi cui deschizi.

Te voi ține de mânuță, popor român, te voi păstori, te voi veghea ca să nu cazi iarăși în greșeală, ca să nu te dai pe mână vrăjmașă, dar caută spre cuvântul Meu cu care suflu peste tine ca să te înviorez și să te păstoresc, iar peste vrăjmaș suflu cu putere ca să-l depărtez, ca să-l culc jos și să-l biruiesc, căci este scris în Scripturi că Eu, Domnul Iisus Hristos, îl voi birui cu suflarea gurii Mele, cu cuvântul Meu, cu certarea Mea, și îi spun mereu: Du-te, duhule vrăjmaș, du-te de peste pământul și neamul român, căci Domnul locuiește cu tronul cuvântului Său pe acest meleag, iar tu teme-te de suflarea gurii Mele și te depărtează, că vine împărăția cerurilor spre oameni, și se pregătește în cer și pe pământ această slavă și viața veacului ce va să fie, căci Duhul și mireasa Mirelui zic: Vino, vino, Doamne! Amin, amin, amin.

În zi de duminică Mă las cuvânt peste pământ și intru în cartea cuvântului Meu cel de șaptezeci de ani pe vatra neamului român, căci trebuie duhul mângâierii să-l așez peste rane, peste cei răniți, și care-și caută nădejde că vine mângâierea, că se va depărta durerea, și că va veni din nou mila Mea, biruința Mea cea pentru ei, pentru cei care așteaptă această minune în vreme de grea încercare acum.

Sunt Cuvântul Tatălui, sunt Domnul Iisus Hristos și-Mi așez peste acest neam grăirea Mea cea de azi. Sunt Mielul lui Dumnezeu, sunt Cel adevărat, nu cel cu limbă de miel împrumutată, și cu care înșeală pe mulți.

Pace ție, pământ și neam român! N-am lăsat să fii îngenuncheat de vrăjmașul cel viclean și ți-am dat iar și iar mâna ca să nu cazi, și ți-am trimis cuvânt din cer ca să Mă audă de deasupra ta dușmanul tău cel mincinos, căci duhul minciunii este lucrarea acestui viclean necunoscut de tine, țara Mea cea de azi. O, primește-Mă și cheamă-Mă să stau lângă tine și cu tine și ferește-te de cel necunoscut, și învață din pățanii și lasă înțelepciunea cea de sus să-ți cuprindă duhul și lucrarea. Ai fost la un pas de îngenunchere, ai fost trădată și fără de ocrotire, dar Eu sunt Domnul Dumnezeul tău și am lucrat din cer în al unsprezecelea ceas și am cuvântat peste cei de pe scaune să se unească strâns și să te ocrotească de cădere după puterea pe care o au, iar Eu de sus voi lucra mai mult cu toate puterile cerești și cu marii tăi strămoși te voi sprijini și vom birui, iar cuvântul Meu rostit lucrează apoi.

O, țara Mea de azi, e de stat la veghe, căci vrăjmașul cel cu glas de miel încă pândește, încă lovește în tine cu glas de salvator. O, nu! Așa vorbire împrumutată este vrăjmașă ție și merge în față cu numele Meu, dar Eu, Iisus Hristos, nu am nimic în lumea aceasta, și nici ea în Mine și zadarnic se folosesc de numele Meu cei ce dau să-și facă loc înalt peste tine și le spun lor acum așa, le spun ca pe pământ: Iisus Hristos este Dumnezeu, și nu candidează pentru scaune cum faceți voi cu voi, înșelând atâtea suflete că sunteți cu Hristos. O, nu mai faceți, nu mai faceți acest păcat! Dacă tot spuneți că sunteți creștini, vezi Doamne, și că aveți Dumnezeu în cer, o, nu-L târâți pe jos pentru interesele voastre, nu-L batjocoriți, amestecându-L cu duhul vostru viclean, și cu care trageți pe mulți spre voi și pentru voi! O, cât voi mai răbda ocara cea de la voi? O, dacă te duci să capeți trecere și loc înalt peste oameni, du-te tu, căci ție îți trebuie mărirea pe care o cauți, nu Mie, iar tu ești înșelător când te folosești de Dumnezeu pentru mărirea ta, și ești atâta de fricos din pricina duhului viclean, cu care tot dai să-i amețești pe cei plăpânzi, cum că tu le vei fi salvator.

Ți-am spus mereu și iarăși îți spun, duh viclean: Du-te și ia-ți lucrarea minciunii tale de pe meleagul neamului român! Înfricoșează-te, tu, și toți servii tăi și toți cei care rătăcesc ca și tine rătăcind pe mulți! Ai făcut durere și nedumerire în neamul Meu român, dar tot ce faci se întoarce spre tine, că iată, vin Eu și trezesc la veghe acest neam.

Așadar, ascultă de cuvântul lui Dumnezeu, tu și apropiații tăi, și fiți cuminți și dați-vă în lături, căci Eu sunt venit de la Tatăl ca să ridic spre slavă cerească acest pământ și neam. Du-te, și nu te uita înapoi, căci vei fi judecat de faptele tale, de batjocura adusă numelui Meu cel sfânt, Iisus Hristos, și pe care îl las peste cele grăite și scrise pentru tine acum. Amin.

Și acum, pace ție, neam român! În zi de duminică așez cuvântul Meu înaintea ta, iar el lucrează, căci are putere mare, precum este scris. O, nu cumva să mai ațipești. Nu se poate fără de stat la veghe, că iată cât de ușor deschizi celui viclean, care-și face loc cu limbă de miel! O, ai grijă, și nu uita ce i-am spus Eu poporului Israel acum două mii de ani, și care nu M-a primit când am venit din cer să-l păstoresc și să-l izbăvesc și să-l slăvesc, căci până să Mă pună pe cruce le-am spus: «Dacă vine un altul în numele Meu, pe acela îl primiți, dar pe Mine nu». O, ai făcut și tu acest păcat acum, dar Eu am venit numaidecât și am vegheat pentru tine și am împiedicat pașii celui necunoscut de tine, și căruia tu i-ai deschis atâta de ușor, și-ți spun acum că-ți trebuie păstor, că iată ce faci când ești de capul tău și când vine furul pe întuneric și sare pe deasupra și nu-și arată fața cea ascunsă sub blană de miel, căci așa este lucrarea cea păgână a lui antichrist, care omoară totul în cale prin lucrarea sa vrăjmașă Mie. Acum vei da încet, încet de adevărul Meu cel despre lupul care a trecut pe la tine și te-a dus cu vorba, iar tu l-ai crezut trimisul lui Dumnezeu și ai greșit deschizându-i, și este suferință multă acum peste acest neam și crește ura între frate și frate, între părinți și copii, și este teamă și învrăjbire între frați și aceasta este lucrarea duhului rău.

Vin Eu să mângâi, vin Eu Păstor din cer, vin la tine, popor român și te cuprind în Duhul Meu și stau de vorbă cu tine însoțit de toate puterile cerești pe vatra ta și-ți cuvintez de deasupra, din nori, și sunt înconjurat de heruvimi și serafimi, care-Mi țin deasupra tronul din care-Mi las peste tine cuvântul.

Iată lucrarea îngâmfării, și pe cei care cad în capcana acestui duh din iad ieșit! Omul viclean se învelește cu multe cuvinte și fețe, dar este fricos și se ascunde sub minciună tot timpul ca să poată prinde în dinți pe cât mai mulți, dar iată, este prins, căci așa este soarta celui viclean, e ca și vorba cea din români care spune: „El se jură că nu fură și l-am prins cu rața-n gură”.

Ia aminte tu, popor român, dă de la tine neveghea, căci dușmanul încă se încearcă împotriva ta! Pace ție, și așează-te în duhul păcii acum și rămâi la veghe cu Mine ca să biruim mereu, că mereu se ivesc încercări!

Sună trâmbițele îngerilor deasupra pământului și neamului român, și toate puterile cerești își iau locul la veghe proaspătă și țin pe Dumnezeu Cuvântul pe aripile lor și cort ceresc se așează acum peste țara română ca să nu se clatine ea acum sub lovituri dușmane venite spre ea, căci în văzduhul tău, popor român, sunt multe uși și multe ferestre ivite din ascuns, prin care intră și iese și iarăși intră duhul minciunii în multe fețe și culori și cuvinte și dulciuri otrăvitoare fel de fel, toate sub numele lui Dumnezeu, al Celui ce stă pe cruce acum cu tine, căci pe cruce este soarta ta acum, o, și tu nu știi, și crezi că vine pacea, iar Eu, Domnul, stau lângă tine cuvânt și te povățuiesc să cercetezi duhurile și să nu deschizi duhului viclean, care și-a subțiat și și-a îndulcit glasul, împrumutând din limba lui Dumnezeu ca să-i deschizi și să te înhațe ca pe iezișorii cei înșelați de glasul lupului, și, deschizând, au fost sfâșiați în dinții celui viclean.

O, deschide-Mi acum! Sunt Fiul Tatălui Savaot și vin cuvânt la tine în zi de praznic împărătesc pentru mama Mea Fecioara, sub a cărei ocrotire stai tu încă de la nașterea ta și a Mea între neamurile pământului, popor român. Cort ceresc dau să așez acum deasupra ta, căci tu ai numai uși și ferestre deschise prin văzduh de peste tot, și te pândesc duhurile rele care intră și ies și iarăși intră ca să te înșele și ca să te înhațe, o, că nu mai ai pereți în jur și înăuntru ca să te ocrotească și ești ca o mieluță gata de înhățat de duhul și glasul cel îndulcit al lupului viclean. O, cum să fac acum, cum să fac să te ajut te întreb? O, cum să te ocrotesc de cădere, cum, dacă tu ai da să nu auzi când vin și-ți grăiesc când Mă apropii să te vestesc să veghezi lângă Mine pentru soarta ta de azi și de mâine? O, pace ție! Eu, Domnul Dumnezeul tău, Eu, Iisus Hristos, Eu îți aduc acest cuvânt și har. De mult te strig ca să stai de partea Mea, așa cum Eu sunt de partea ta de două mii de ani, ca să te cunoască duhul cel viclean că ești a Mea, și nu a lui. Te veghez cu toate puterile cerești, cu tot ce am în cer ca să nu te pierzi, ca să nu pierzi harul lui Dumnezeu de peste tine. Te-am strigat mereu cu duh duios, cu glas mângâios, și te-am rugat să stai de veghe lângă Mine pentru tine și ți-am tot spus după ce am ieșit deasupra cu cuvântul Meu cel de șaptezeci de ani așezat de gura Mea pe vatra ta și ți-am spus că antichrist și servii lui ascunși te pândesc de peste tot ca să te doboare și să nu mai fii a lui Dumnezeu, căci acest dușman ascuns știe bine că tu ești fata Mea frumoasă de la sfârșit de timp și că am în tine cină de cuvânt de șaptezeci de ani mereu proaspăt. I-am spus puterii ascunse a omului antichrist, să plece i-am spus acestui duh viclean și să nu se încerce cu Mine și cu tine. O, vezi de ce i-am spus așa?

Mă fac cuvânt pe vatra ta ca să-ți grăiesc acum, popor român, căci încercarea este grea peste tine, dar fii cuminte și ascultă-Mă, căci glasul Meu nu te înșeală, iar tu scoală-te la veghe, scoală degrab! Stăpânul firii te cheamă și te povățuiește din cer acum, când stai în cumpănă. O, nu-ți trebuie pace, iubito, căci pacea pe care ți-o făgăduiește omul cel ascuns și primejdios prin ascundere și viclenie nu-ți poate da pacea. Nimeni nu poate aduce pacea, nimeni, decât Eu, Fiul lui Dumnezeu, Păstorul tău Cel plin de milă și de veghe peste tine, căci sufăr pe cruce văzându-te și stau cu tine pe cruce ca să-ți binecuvintez învierea de fiecare dată când duhul dușman dă să te doboare fiindcă ești a Mea în vremea aceasta de sfârșit, că Mi-am făcut în tine iatac și ies cuvânt peste tine și peste pământ și Mă slăvesc cu slava Mea cea de la sfârșit de timp pe vatra ta.

O, duh viclean, o, de unde te-ai ivit, pe unde ai intrat ca să împrăștii vicleșugul tău amar peste pământul și neamul român sub nume de trimis al lui Dumnezeu? O, de unde vii și pe unde ai sărit și cât ai lucrat ca să te arăți acum ca salvator, cum te dai că ești? Ai umplut de neliniște și de nedumerire acest pământ și neam, cum că ești trimis al lui Dumnezeu. O, Eu nu vin așa, și este scris în Scripturi cum vin. Eu vin cu norii, nu sar pe deasupra. Eu intru pe porți zidite de Mine, nu de om. Eu cuvintez din Tatăl și sunt Sfântul Tatălui, iar tu iubești păcatul, pe când Eu voiesc să fac om după chipul și asemănarea Mea pentru împărăție cerească, nu pământească, nu ca aceea care piere odată cu ridicarea ei. Eu nu sunt ca omul, căci omul este potrivnicul Meu prin îngâmfarea lui, și de aceea du-te pe unde ai intrat, și du-te, căci ești duh viclean! Acesta este cuvântul lui Dumnezeu cel pentru tine, pentru duhul cel viclean. Amin.

Iar tu, popor român, ia de la Dumnezeu ca să nu cazi vrăjmașului viclean în cursă. Nu da crezare oricărui duh, și cercetează duhurile, așa învață Scriptura! Dacă vei greși acum, nu-Mi voi lua ocrotirea de peste tine, dar vei purta vina, care te va face să suferi nemângâiată apoi. Așadar, ia de la Dumnezeu și ai grijă de semnele Mele cele dintru începutul bisericii Mele pe pământ, căci Dumnezeu nu Se sprijină pe cei îngâmfați și vicleni, și care își ascund lucrarea ca să-i poată înșela pe cei cărora le întind cursă. Apa tulbure nu e bună de băut, nu se vede prin ea nimic, și iată, așa vine cel ce dă să vină în numele Meu, și de aceea te vestesc ca să știi, căci nu pot acum să-ți grăiesc cum ar fi să-ți grăiesc, dar te rog cu aplecare, ia sfatul Meu, cu care Eu, Domnul, veghez de deasupra ta în zile de grea încercare și ispită peste tine ca să dai înapoi. O, nu, ci scoală-te la veghe și ascultă de duhul înțelepciunii cu care-ți stau Eu înainte prin cei care-ți aduc de veste că vrăjmașul cel ascuns dă să te culce jos!

Acum iată povața Mea: Sculați-vă la veghe pentru țară, voi, cei care stați acum pe scaunele de sus ale țării! Nu lăsați țara spre îngenunchere! Așa vinovați cum sunteți față de Dumnezeu și de țară și unii față de alții, ridicați-vă să țineți țara pe picioare atât cât se poate de la voi, iar Eu, Domnul, voi sta și voi veghea și vă voi ajuta din cer! Adunați-vă strâns uniți în clipele acestea grele, iertați-vă unii pe alții, umiliți-vă unul în fața altuia și lucrați salvarea acestui neam dacă sunteți pe scaune, ca nu cumva să se meargă înapoi, ci numai înainte! Puneți umărul toți ca să nu cadă țara. Nu căutați încă doar binele cel pentru voi dacă dați să stați pe mai departe pe locurile de veghe, și pe care n-ați vrea să le pierdeți, și va fi așa doar dacă veți asculta acum sfatul cel din cer pentru voi, căci a intrat pe ferestre și pe uși neștiute și nevăzute duhul cel înșelător îmbrăcat în blană de miel, căci pereții sunt culcați la pământ, iar voi nu sunteți veghetori pentru neam. Vin Eu, vine Domnul și vă îndeamnă la veghe ca să vă fie vouă bine, și nu rău, iar altfel vă veți clătina dureros.

Așadar, fiți înțelepți și biruiți primejdia, ascultând de cei mai înțelepți dintre voi și care iubesc țara. Nimeni să nu vă înșele sub numele Meu cu lucrarea lui ascunsă. Iată, vin Eu, nu mai este să vină cineva în numele Meu. Vin Eu, și am venit și am stat în sfat cu voi în zi de praznic împărătesc pentru mama Mea Fecioara, prunca cea mică adusă de părinți la templu și dăruită Domnului ca să Mă nasc Eu din ea Prunc sfânt pe pământ și să lucrez atunci și apoi și acum, căci Eu sunt Alfa și Omega și sunt Cuvântul Tatălui Savaot peste pământ, și Mă trimit Scripturile și de aceea vin.

O, mama Mea, mamă Fecioară, am grăit peste neamul român în zi de praznic sfânt pentru tine, în amintirea zilei când ai fost dăruită lui Dumnezeu ca să crești și să te faci cărare a venirii Mele pe pământ, mamă. Binecuvântată să fie această zi, când Eu, Fiul tău Iisus Hristos, M-am făcut cuvânt de veghe pentru neamul român, lovit acum de vrăjmașul antichrist, de duhul minciunii, duh viclean și prins în fapt pregătind durere și clătinare și dezbinare peste fiii neamului român.

Binecuvintează și tu acum de lângă Mine lupta Noastră pentru ocrotirea pământului și neamului român, mama Mea.

— O, har, har peste ea, peste țara în care Tu, Fiul meu Iisus, Îți slobozești cuvântul venirii Tale iarăși de la Tatăl pe pământ! Sunt așezată de Tatăl ca să veghez peste țara cuvântului Tău de azi și să fac scut între ea și vrăjmașii Tăi și ai ei. Iubesc cu duioșie cerească acest pământ și neam încă de la nașterea Ta și a lui pe pământ ca popor. Iubesc cu mare umilință de duh cuvântul Tău, care se scrie de șaptezeci de ani pe pământul român, și a cărui istorie iese acum din taină spre slava Ta din mijlocul acestui neam, care Te are de Dumnezeu al său de două mii de ani.

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, așa veghez eu această vatră, pe care se scrie de atâta timp cuvântul lui Dumnezeu, glasul Fiului meu Iisus Hristos, Păstorul celor născuți prin acest cuvânt și crescuți pentru sfințenie între fiii oamenilor, între pământ și cer acum!

Voi veghea, Fiule Iisus. Întărim veghea deasupra meleagului român ca să eliberăm iar și iar acest neam de sub duhul înșelător, care bântuie peste tot împotriva Ta și a neamului creștinesc, duh care este pedepsit și descoperit când se încearcă să pătrundă unde Tu Îți așterni în zilele slavei Tale de acum cuvântul venirii Tale de la sfârșit de timp, o, și fericiți sunt și vor fi cei care Te primesc cu inima și Te iau în ei și nu se smintesc cu necredință, căci lepădarea de credință, aceasta este acum fața lumii, chiar și prin cei care acum, iată, în numele Tău sar pe deasupra ca lupul care-și subțiază glasul cu cuvânt împrumutat ca să înșele și să șteargă de peste oameni împărăția Ta, dar slavă Ție și împărăției Tale, căci Tu, Fiule Iisus, ai toată puterea dată de Tatăl în cer și pe pământ, și Tu împărățești și veghezi și cârmuiești și păstorești cu milă, când nimeni nu mai are grijă de cei de pe pământ, nimeni, ci numai Tu, Doamne, numai Noi, cei din cer, și binecuvântați să fie cei care se bizuie pe Dumnezeu și pe cerul Său de sfinți și de îngeri, căci puterile cerești îi au pe ei sub pază pe pământ!

— O, mama Mea, ferice de cei care nu trăiesc de capul lor între oameni pe pământ! Ferice de cei care au Stăpân al lor pe Dumnezeu, mamă! Am grăit neamului român cuvântul Meu ca să audă duhul cel ascuns, care sare pe deasupra ca un fur, și să se rușineze cu toată lucrarea și armata sa.

Cuvântul Meu stă de veghe peste neamul român și cârmuiește corabia română. Eu sunt Cel ce sunt. Rușinați-vă mult, voi, cei care iubiți și lucrați minciuna și deșertăciunea ei!

Și acum, ridică-te la glasul Meu, popor român, și nu greși când duhul cel vrăjmaș sub haină de miel te ademenește ca să te biruiască de partea sa. Nu-ți trebuie ție salvator dintre oameni. Eu sunt în mijlocul tău și te port de mânuță prin cuvânt și-ți ocrotesc pașii și credința prin întunericul vremii cea fără de credință în zilele Mele cu tine pe pământ. Mereu, mereu te voi veghea, te voi striga, te voi trezi și te voi păstori Eu Însumi, Eu, Dumnezeu Cuvântul, Iisus Hristos, Fiul Tatălui Savaot. Mereu, mereu aștern pe meleagul tău cuvântul Meu, venirea Mea cuvânt pe pământ, popor român.

O, pace ție în vreme de cumpănă pentru soarta ta acum!

Pace vouă, fii români! Nu părăsiți duhul înțelepciunii, nu dați înapoi! Întăriți între voi pacea, iertarea, umilința și credința cea din străbuni, căci prin credință vin toate și toate se împlinesc și toate vin de la Dumnezeu, numai de la Dumnezeu, o, neam român. Amin, amin, amin.

O, popor român, rămâi creștin, fiu român! Voiește potrivnicul antichrist să te despartă de Dumnezeu și să crezi în el. Ești de viță bună și trebuie să veghezi tot timpul ca să nu fii prins pe neveghe sub călcâiul vrăjmașului Meu și al tău. O, rămâi la veghe, că e vreme de război nevăzut și voiește dușmanul Meu și al tău să pierzi ocrotirea Mea de deasupra ta. O, nu se poate. Mama Mea Fecioara are oaste cerească deasupra ta pentru Mine și pentru tine. Oștirile cerești te veghează zi și noapte pentru lucrarea cuvântului Meu din mijlocul tău. Ai cerul de sfinți și de îngeri de partea ta, iar Eu sunt cu tronul slavei Mele pe vatra ta și Mă împart cuvânt peste pământ ca să-l gonesc pe vrăjmașul antichrist și să te ocrotesc de momelile lui, cu care dă să-ți rupă cămășuța de creștin și să te facă păgân după legea lui otrăvită, otrava păcatului, căci păcatul este otrava care mușcă din om pic cu pic cu dulceața lui cea nimicitoare, și la care trag duhurile rele, care se hrănesc de la om.

O, popor român, ai grijă cu veghe mare să nu te vândă cei care au lucrarea de păstori peste tine, căci slujitorii de la altare dau mâna cu dușmanul Meu antichrist și n-au putere să se împotrivească. Tu însă rămâi creștin și nu tăcea pentru Domnul Dumnezeul tău și mărturisește-L pe El ca să nu pierzi de peste tine ocrotirea lui Dumnezeu pe o vreme așa de rea între pământ și cer. Așadar, nu uita, nu uita că ești creștin, nu uita să fii creștin, căci creștinul este scump de tot pe pământ, cât Dumnezeu de scump și de mare, că are de Stăpân pe Dumnezeu.

Iată, e frământătură mare și multă de jur-împrejur peste popoare și e vreme de veghe și te îndemn să stai cu Domnul la veghe peste vremea aceasta, popor român, că iată, și la tine este frământătură acum pentru cel care va fi să se suie pe scaun de domnie peste țară și nu-i nimeni cu Dumnezeu între cei care s-au înscris la sorți. O, ce voi face, oare? Eu, Domnul, stau din partea cerului Stăpân al tău și cârmuiesc Eu, dar tu, popor român, cum vei lucra? Am pe vatra ta venirea Mea cuvânt peste pământ și Mă împart peste tot și dau să strig peste popoare și să le spun că e vreme rea, că e neam ridicat asupra altui neam, precum este scris, dar mai rău decât aceasta este primejdia necredinței, căci satana voiește să biruiască peste tot și să spună că nu este Dumnezeu. O, cine ar mai fi ocrotit pământul și lumea dacă n-ar fi Dumnezeu, Cel Care a creat totul? Iată de ce vine Domnul pe pământ cuvânt! O, cum să nu vin și să-i izbăvesc pe cei iubiți ai Mei, pe cei ce iubesc pe Dumnezeu Care vine cu sfinții, precum este scris să vină și să izbăvească lumea de necredință și de întunericul cel de la necredință?

Vine Domnul! Auziți voi, popoarelor? Vine Domnul pe pământ cuvânt, vine și rostește peste voi: Pace vouă! Auziți? Voi, cei care vă vreți mari pe pământ, o, nu puteți fi mari decât dacă aveți mare peste voi pe Dumnezeu. Nu are nimeni preț mai mare ca și cel ce face voia lui Dumnezeu între oameni. Cel ce-și face voile nu are niciun preț, de vreme ce se prăbușește mereu față în față cu voile sale. Cel ce face voia lui Dumnezeu și a aproapelui său, acela este cât cerul și pământul de mare și este din Dumnezeu unul ca acesta și are preț mare. Iată, iubirea este cea care vindecă omul de el însuși, iubirea aduce pacea între popoare, iubirea înseamnă Dumnezeu pe pământ cu oamenii, și de aceea vine Domnul cuvânt pe pământ, și pământul își cunoaște Făcătorul și Îi face primirea, chiar dacă oamenii pe pământ sunt reci cu Dumnezeu.

Așezăm acum cuvânt pentru ziua aceasta, căci în duminica aceasta se trage la sorți în țara cuvântului Meu pentru cei care vor sta cârmuitori de acum încolo prin cetăți, iar Eu, Domnul, veghez acum cu îngerii și cercetez din loc în loc, după cum sunt fiii acestui neam, ca să se potrivească aleșii și slujiții, căci faptele vorbesc întotdeauna, după cum Eu am spus că fiecare primește după faptele sale, o, și ce puțin cred oamenii acest atât de mare adevăr, care slujește după dreptate pe pământ, fiilor, și de aceea am spus prin cuvânt că omul doarme ziua și noaptea, că doarme mereu, și nu se mai scoală ca să dea trezvie îngerului Domnului din el, conștiinței care nu mai veghează în om de partea lui Dumnezeu, și este Domnul îngrijorat pentru viața omului nepăsător de suflet pe pământ.

O, fiilor, e mare orbirea de peste oameni, și nimeni nu-i poate spune omului aceasta, căci el știe că vede. O, nu mai știe de Dumnezeu omul, nu mai știe, se dă păcatului și atât, iar cerului nu-i mai dă omul nimic din viața lui de pe pământ. Acum crește și tot crește răspunsul omului, că vine pe pământ cuvântul Meu de trezire și va fi omul întrebat cum l-a primit, cum l-a împlinit, cum a crezut în el și cum a stat înaintea Mea și a glasului Meu peste pământ în acest timp.

Așadar, fiilor, să ridicăm la Tatăl rugi durute pentru cei de pe pământ, căci omul este nepăsător pentru sufletul lui, și iată, se naște și se murdărește de mic cu desfrâul cel negru la Dumnezeu, și se căsătorește apoi și face prunci asemenea lui și nu-și poartă cinstea familiei și-și lucrează desfrâul pe mai departe, o, și numai atât știe să facă și să-și risipească viața în păcat, și e de strigat la Tatăl pentru întoarcerea la sfințenie a omului, și toate acestea Eu le grăiesc cu voi ca să vă așez la lucrul cel sfânt pentru întoarcerea la Dumnezeu a oamenilor și pentru propășirea spre cer a mersului cel sfânt, dacă oamenii se întorc cu fața la Dumnezeu, după cât cuvânt vine spre ei din cer ca să-și vină în fire și să-L cunoască pe Domnul și să-I dea ascultare și slavă apoi, căci omul pentru asta a fost zidit pe pământ, măi fiilor.

L-am vindecat pe orbul cel din naștere orb acum două mii de ani ca să fie această mărturie rămasă peste oameni pe pământ, căci am grăit orbului pentru el și pentru mai-marii vremii de atunci ca să rămână grăirea Mea, și iată zi de sorți pentru țară în duminica orbului, că așa găsesc de cuviință cei care se ocupă cu sorții pentru popor, cei care spun că văd bine, că nu sunt orbi și că văd. Eu însă am spus acum două mii de ani că am venit în lumea aceasta pentru judecată, ca toți cei care nu văd să vadă, iar cei care văd să ajungă orbi. Și dacă unul din farisei Mi-a zis: «Doar n-om fi și noi orbi», Eu i-am răspuns: «Dacă ați fi orbi n-ați avea păcat, dar acum ziceți „vedem”, și de aceea păcatul vostru rămâne».

O, popor român, o, fiu creștin, deschide-Mi ca să-ți grăiesc! Ai grijă, căci tu ești neam creștin și ai în cer strămoși sfinți, care te aduc înaintea Mea prin rugăciunile lor. O, ai grijă, că iată, ai datoria să asculți de legea cea strămoșească și să nu te iei după cea păgânească, și care dă să acopere peste tot pe pământ. Deosebește-te și așează-te înaintea Mea cu vreme de post de bucate și de păcate, căci șapte săptămâni sunt scrise în calendar să nu mai mănânci carne și rodul animalelor, ci să mănânci mâncare de rai, fructe și legume, apă și pâine ca sfinții, și vei fi de nebiruit, că vei avea pe Domnul mântuire ție și va sta cu tine cerul Meu de sfinți și se va desfăta de bucuria aceasta ca în cer pe pământ cu tine, căci stă cerul de veghe și de drag peste tine, neam român. Ai alegere mare, nu uita! Te slujesc și te mărturisesc sfinții și îngerii. Ei văd și știu că ești poporul Domnului la sfârșit de timp, lucrător cu Dumnezeu pentru împlinirea Scripturilor de apoi. Avem de biruit întunericul omului antichrist, ca să ajutăm popoarele să treacă de la moarte la viață și să se boteze mulți și tot mai mulți în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, totul prin Hristos, Cuvântul Tatălui Dumnezeu.

Hai la lucru, hai la luptă cu satana, hai, popor român! Ridică Domnul din tine popor de apostoli, care vor purta cuvântul Meu peste pământ spre învierea multora. Te cere Domnul să lucrezi cu El. Vine Domnul pe pământ cu zecile de mii de sfinți ai Săi, precum este scris. Cartea cuvântului Meu de șaptezeci de ani grăit pe vatra ta stă deschisă pe masa ta, popor și pământ român. Te așteaptă cerul să te ridici și să te deștepți la lucrul cel sfânt cum n-a mai fost pe pământ, și va fi frumusețe cerească pe vatra ta și se vor apleca împărații pământului la această slavă văzută de peste tot pe meleagul tău.

Voi, slujitori ai bisericii acestui neam, nu dați deoparte cuvântul lui Dumnezeu, ba puneți-l la lucru, o, fiilor. Îndemnați turma creștină să asculte de Dumnezeu, de datinile sfinte de două mii de ani. Peste tot pe pământ e viață păgână în oameni. O, nu așa! Țara română e țară creștină. Nu îngăduiți să se calce peste Dumnezeu! Stați de veghe de acum, chiar dacă până acum nu ați stat. Faceți-vă datoria, pentru care vi se va cere răspuns, că iată, se ridică neam împotriva altui neam din loc în loc pe pământ, căci păgânia se vrea peste tot la ea acasă, dar nu tot așa să fie în țările creștine, unde trebuie să se lucreze voia lui Dumnezeu, căci vai pământului și noroadelor de pe el dacă n-ar fi pe lume neamul creștinesc din loc în loc, prin care Domnul să Se milostivească și să nu se scufunde pământul din pricina multei păgânii și păcate de moarte de pe pământ!

Iată, satana împrăștie peste tot unsorile lui, iar oamenii, și nici creștinii nu știu aceasta, căci totul se lucrează la întuneric ca să nu se vadă și ca să se poată atinge și de creștini, dar cel ce ascultă este ocrotit, este veghetor, este acoperit de îngeri, numai să asculte în chip întreg, căci omul neascultător l-a înființat pe satana cu neascultarea lui de Dumnezeu în rai, o, că n-a fost mulțumit după ce a fost trufaș și neascultător, și așa a dat omul ființă lui satana, potrivnicul Meu și al omului, și de atunci satana îl lucrează pe om, iar omul îl ascultă și-și ia din mintea sa, și nu ia de la Dumnezeu pentru el.

O, țara Mea română, o , fiu român, așa cum s-a vestit despre Mine că voi veni de la Tatăl la oameni pe pământ, ca să le făgăduiesc iertarea și salvarea din moartea cea veșnică, așa s-a vestit prin Scripturi și despre tine că vei fi țara Mea de venire, țara Domnului, masa Mea de nuntă, țara Noului Ierusalim. O, iată-Mă cu lucrarea cuvântului Meu pe vatra ta acum!

O, fiu român, o, fiu creștin de pe acest meleag, și mai ales voi, fiilor care v-ați adus Mie ca să-Mi fiți popor aproape și să îmbrățișați sfințenia, iată, voi ați crescut și creșteți pentru Dumnezeu în pântecele acestei lucrări, spre care doresc să vină toți fiii neamului român, și prin ei să vină mulți de pe pământ.

O, omule care cauți pe Domnul, iată ce-ți grăiesc: În acest pântece te formezi și crești și te naști om nou și ești apoi. Nu te poți face singur, ci pântecele care te poartă, iar tu stai înăuntru până te formezi om gata de născut, și apoi altă creștere, creșterea trupului creștinesc, de la copil până la mărimea trupului omenesc în chip întreg.

Iată de ce ți-am spus, fiu creștin, să ieși din lume! Ieși, fiule, ca să fii fiul lui Dumnezeu apoi! Tu însă ai ieșit dintre fiii lumii, dar prea puțin te-ai dat Mie apoi, că nici cu trupul n-ai împlinit de ajuns să ieși așa cum te-am povățuit, ca să pot să te ocrotesc Eu, și iată, văd cum nu te ferești de cursele lui satana și de unsorile lui, căci pentru suflet nu-i de ajuns, dacă-ți iubești trupul mai mult decât sufletul, mai mult ca pe Dumnezeu, de la Care ai sufletul și viața din trup.

O, fii români, și voi, fii creștini prin ascultare pentru viață creștină, hrăniți-vă cu duhul învățăturii de sus, nu cu duhul vostru. Nu luați din mintea voastră cărare pentru pașii voștri. Luați din față, căci așa este rânduiala de sus pentru fiii lui Dumnezeu, și veți fi miluiți și veți avea umilință, fiilor.

A venit vremea postului de bucate și de păcate. Rămâneți cu Mine, rămâneți întru iubirea Mea, rămâneți mereu, voi, fii români, și voi, fii creștini iubitori de Dumnezeu, și vom face biruință mare peste pământul oamenilor fără Dumnezeu cu viața lor, o, că e mare nelegiuirea, e multă și tot crește și dă să acopere tot pământul. Eu însă lucrez fără încetare, și lucrez prin cuvânt ca să biruiesc prin neamul creștin ortodox, oricât de puțin ar fi el pe pământ, căci Eu, Domnul, pot, și poate și creștinul prin post și rugăciune, așa cum Eu am spus acum două mii de ani pentru creștinii cu care Eu îl biruiesc pe diavolul cu numele de satana, și pe potrivnicul Meu cel ascuns sub numele de antichrist.

Pace ție, neam român, pace din mijlocul acestui popor mititel, cu care nuntesc de aproape șaptezeci de ani cu sfinții la masa lui cu Dumnezeu pe ea! Am cetate de venire în mijlocul tău, popor român, și am un popor și stau la masă cu el acum în zi de praznic de naștere a Mea pe pământ.

Am venit acum două mii de ani în taină mare descoperită de Tatăl la o mânuță de oameni și au purtat ei taina venirii Mele, întruparea și nașterea Mea din mamă Fecioară, o, și cum ar fi putut să creadă cei de atunci acest adevăr tainic? Au crezut însă multe popoare apoi, căci taina a lucrat prin ea însăși adevărul venirii Mele de la Tatăl, și care s-a împlinit prin moartea și învierea Mea prin cruce, căci am stat cu oamenii pe pământ treizeci și trei de ani și M-am întors apoi la Tatăl cu toată biruința împlinită după planul Său.

O, am venit iarăși acum, am venit tot tainic, căci Tatăl M-a descoperit la o mânuță de suflețele și au purtat aceștia taina venirii Mele a doua oară de la Tatăl, și de atunci vin cuvânt pe pământ, vin cu norii și Mă las auzit și-Mi este cules cuvântul și merg cu el peste pământ și ies de sub taină cuvântând cuvântul Meu peste români și peste popoare până la margini, și de la o margine la alta Îmi fac auzite și vestite venirea și cuvintele Mele, împlinindu-se ele prin puterea lor.

O, țara Mea mireasă, regina Mea în mijlocul popoarelor, te pregătesc, iubito, și te așez întru întâmpinarea Mea îmbrăcată în veșminte sfinte, regești, ca să-ți întâmpini Mirele, Regele, și să fii întâia, că ești aleasă de Tatăl acum două mii de ani ca să fii a Mea la sfârșit de timp, să fii Ierusalimul întoarcerii Mele, Ierusalimul cel nou, cel iubit de Dumnezeu, cel creștin, cel înnoit acum două mii de ani prin ucenicii Mei cei de atunci, care s-au făcut creștini după Hristos, după numele Meu, și s-au făcut apostoli botezători pentru încreștinarea Noului Israel.

O, țara Mea de azi, așează-te în genunchi, așezați-vă înaintea lui Dumnezeu îngenuncheați, voi, fii și creștini români! Voiesc să grăiesc vouă durerea Tatălui și a Mea și a sfinților Mei și ai voștri, fiilor. O, țara Mea, ești țară creștină, ești ortodoxă, dar calci zilele de sărbătoare ale sfinților Mei și ai tăi și aduci batjocură peste cei din cer. De aproape o sută de ani calci peste zilele sfinte lăsate ție de sfinții tăi și ai Mei, o, și nu mai sunt la tine pe pământ precum sunt în cer sărbătorile sfinților Mei.

O, țara Mea de azi, România Mea, ai stat mereu cu fruntea aplecată și lovită de răufăcătorii care au ciugulit din tine și te-au sfârtecat, dar a venit plata cea dulce pentru răbdarea ta, căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, te am întreagă înaintea Mea și voiesc să te îmbraci iarăși frumos și sfânt și să fii iar frumoasa Mea.

Voi, fiice ale neamului român, dați de la voi portul păgân și îmbrăcați-vă întru slava cea strămoșească a acestui neam ales, căci este scris în Scripturi blestem peste femeia îmbrăcată în haine bărbătești, și este uriciune în acest neam acest obicei păgân și bolnav. Voiesc să vă veniți în fire și să vă amintiți de datini și să vă întoarceți la izvoare, că am în mijlocul acestui neam un popor mititel și merge el cu viața după legea creștinilor sfinți așa cum era ea până ce oamenii lui antichrist au știut unde să lovească și să te despoaie de slava ta cea de la Mine și să te slăbească, țara Mea, că iată și acum lovește antichrist pe unde poate încă să lovească prin armele sale ascunse și să dărâme vremea și puterea sărbătorilor sfinților Mei.

O, fii români, nu oamenii întunericului de azi sunt părinții voștri, ci sfinții sunt cei ce v-au lăsat sărbători și datini sfinte și sunt ei în cer mijlocitori pentru voi, pentru țară, pentru neam, dar iată, voi lucrați lucrările voastre în zilele de sărbători sfinte și de aceea nu vă merge bine vouă. O, aprindeți candele în fiecare casă și puneți în ele hârtiuță scrisă cu rugăciune pentru voi și pentru țară ca să fie doborâtă lucrarea lui antichrist și să vină servii Mei la cârmă peste tot pe pământ pe unde sunt românii Mei, iar soarta fiecărui popor și neam să fie pusă sub pază cerească, o, că a venit vremea biruinței prin credință pentru Dumnezeu, pentru creștini, și totul prin cruce, așa cum Eu, Domnul, am biruit acum două mii de ani.

O, dacă n-ar fi fost ținute la locul lor din an sărbătorile sfinților și rugăciune spre cer și veghe cu post și cu strigare la Dumnezeu din mijlocul poporului Meu cel pregătit pe acest meleag, o, nici acum n-ar fi fost calea și mersul Meu puse în libertate, dar a fost scris să lucrez prin neamul român lucrarea Mea cea de la sfârșit de timp și să-l dau în lături pe antichrist, care tot spune: „Nu este Dumnezeu”.

O, dați-vă deoparte voi, cei care stați pe scaune de stăpânitori de țări și de popoare, că ați făcut atâta rău vouă și celor cârmuiți de voi după planul cel fără Dumnezeu, oameni ai întunericului acestui veac! Voi, antichriștilor, predați armele voastre la picioarele Domnului, căci voi spuneți că nu este Dummnezeu și că voi sunteți! O, este Dumnezeu, și El vă spune acum: ieșiți din ascunzișurile voastre, căci lumina Mea vine și vă descoperă fără să vă așteptați. Eu sunt lumina lumii și vă scot de la întuneric și vă arăt lumii întregi ca să vă știe că voi sunteți întunericul care acoperă pământul precum este scris în Scripturi despre stăpânitorii acestui veac. O, nu mai merge așa. Vine Domnul, vine lumina, vine Cel despre Care voi spuneți că nu este. Eu însă am putere prin cuvânt, o, și ce faceți voi acum când veți fi arătați de mincinoși care înșeală neamuri și popoare? V-am rugat, v-am tot rugat și v-am trimis cuvânt scris că nu veți mai putea sta împotriva lui Dumnezeu și a oamenilor dărâmați de voi de pe calea lui Hristos. Ați venit cu idolii voștri și ați dezbrăcat pe români de cămașa de creștin ca să le slăbiți puterea cea sfântă, căci cămașa românului are putere mare și stă împotriva lui satana, că e cusută cu cruciulițe pe pânză și îi îmbracă ea în putere nebiruită pe români ca pe strămoșii lor, și vai celor care s-au încumetat sau s-ar mai încumeta să uneltească răul asupra acestor purtători ai Mei! Dau popoare la pierzare pentru lucrul Meu cu ei peste pământ, și nu las vreun dușman să scrâșnească asupra celor binecuvântați și ocrotiți de Dumnezeu în vremea aceasta.

Vine semnul cel de la Dumnezeu, vine capcana cea mare și îi culcă jos pe cei care se înalță ca să-L biruiască pe Dumnezeu. Li se clatină scaunele și vor cădea rușinos, căci lovesc pe Dumnezeu și Mă ridic să-i biruiesc și să așez cu mers sfânt neamul creștinesc, legea creștin ortodoxă și așezarea la loc a sărbătorilor sfinților. Fac dreptate sfinților Mei, precum este scris, căci ei Îmi tot strigă în cer: „Doamne, până când ca să răscumperi sângele nostru, a celor uciși pentru numele Tău?”.

Voi, care căutați să umblați la lucrarea lui Dumnezeu, o, nu vă e rușine, oare? Păi dacă stați ascunși ca să nu vă știe nimeni cine sunteți și de unde lucrați și trimiteți peste pământ doar poruncile voastre, iată, mult a fost, puțin mai este, și nu vă veți mai face lucrarea, că a venit vremea să vă pună Dumnezeu oprire și să nu vă mai dea voie. Eu sunt Hristos, pe Care voi Îl prigoniți chiar prin slujitorii bisericii, la care am bătut să-Mi deschidă și să fiu primit la ei cu cuvântul gurii Mele și nu Mi-au deschis, căci sunt necredincioși. O, păi dacă așa sunteți voi, cei de la altare, pe cine dați voi să prigoniți? De cine vă este frică, de tot închideți să nu pot să intru și să lucrez peste voi? Mă voi întâlni în curând cu voi, vă veți întâlni în curând cu Mine, ne vom privi și veți cunoaște pe Cel pe Care voi Îl prigoniți de peste tot și-i dați la moarte pe cei iubiți ai Lui, și vă voi spune că Mi-ați luat căsuța și hăinuța și M-ați dat în lături și domniți voi, dar nu păstoriți turma, și iat-o împrăștiată de oamenii lui antichrist, cărora le-ați deschis larg, și iată turma mușcată de fiare păgâne și străine de Dumnezeu ca și voi! Eu însă am pus început nou pentru biserica Mea, ca nu cumva să piară urma ei de pe pământ, după ce pârjolul lui antichrist a trecut și tot trece peste tot ca să strice peste tot lucrarea Mea cu omul.

Pun început nou și iată-l, prinde muguri, precum este scris, căci am spus în mărturia Mea cea de acum două mii de ani, cea despre Mine, că este piatră pe care zidesc biserica Mea, și porțile iadului nu o vor birui pe ea, și de aceea o păstrez deoparte cu toată taina Mea și a ei și Mi-o păzesc de lupi.

În zi de praznic de naștere strig de la margini la margini cu cuvântul și spun: Treziți-vă popoarelor! Nu mai stați îngenuncheați și biruiți de sfatul și lucrarea întunericului omului antichrist! Eu sunt lumina lumii, iar el este întunericul. Îngenuncheați, așadar, înaintea lui Dumnezeu, nu înaintea oamenilor păgâni cu viața și cu fapta, antichriștii cei din întuneric și peste care Eu dau acum poruncă sfântă și cu putere în ea și spun: Să iasă și să se arate la lumină și să se căiască toți cei dintre ei care vor să se umilească, dacă pot aceasta!

Voi scutura de peste tot pământul lucrarea cea potrivnică lui Dumnezeu cu toți oamenii întunericului, și se va vedea această împlinire. Pe neașteptate vine această furtună și toți împărații se vor veșteji, căci vin Eu, Domnul, vine Împăratul și-Și cercetează via și scutură necredința de peste tot și face cale credinței și împlinirilor ei, precum este scris.

Când am așezat primul rege peste tine acum, la sfârșit de timp, țara Mea, am luat din neam mare un lăstar, un fiu bun pentru tine și l-am adus și a îmbrățișat el legea ta creștină cu toată casa lui apoi prin vreme, prin urmași, căci am voit să fie simbol de împărăție peste tine, ca apoi să-ți dau la sfârșit împărăția cerurilor, peste care Eu sunt Împărat din partea Tatălui Meu. Așadar, strângeți-vă dragoste multă în cer, fii români, căci dragostea de Dumnezeu vă trage la ea, iar Tatăl vă dă vouă împărăția.

Am plătit cu viața Mea dată pe cruce pentru ca să-ți dau împărăția Tatălui, o, biserică a Mea, și Mi-au rămas pe trup ca mărturie urmele cuielor cu care am fost țintuit pe cruce și nu Mi s-au mai închis ranele de la cuie. Aceasta va vedea satana și se va îngrozi pentru un așa greu păcat lucrat de două mii de ani împotriva Celui pus pe cruce și bătut în cuie pe ea, căci acest păcat va umili inima tuturor potrivnicilor Mei vreme de două mii de ani, chiar dacă nu vor putea ei să se aplece și să capete iertarea lor.

O, Românie, Românie, țara Domnului la sfârșit de timp, o, cât te-am mai strigat în vremea cuvântului Meu din mijlocul tău! Am voit și voiesc să te adun și să-ți dau Cerul cel nou și Pământul cel nou. Te întreb și acum, vrei tu, oare, acest mare dar? Mi-a dat Tatăl să te dăruiesc cu aceste podoabe fără de preț. O, vino spre această slavă a ta de la Tatăl, vino, iubito, vino, țara Mea de azi! Stau cuvântând de deasupra ta și-ți rostesc cu dor mult numele tău frumos și mare la Domnul. Eu te voi ajuta să fii și să rămâi și să-L slujești cu viață sfântă pe Domnul Dumnezeul tău, și voi fi Cel Care va împlini această sfântă măreție a ta de la Domnul.

Iar acum spun poporului român în ziua a opta după sărbătoarea învierii Mele: Hristos a înviat, neam român! O, pace vouă, fii români, și faceți din voi copii ai lui Hristos Cel înviat, și să pot să vă spun și vouă: «Veniți copii, veniți de prânziți, veniți la masa Mea!»!

O, popor român, sunt cu sărbătoare de înviere deasupra, aici, că am pe România casa Mea de nuntă și masă pusă și pun pe ea din cer. Tu ești iubirea Mea dintâi când am luat pământ în mâini de pe plaiul tău și am zidit omul ca și pe Mine de frumos, o, și a rămas această clipă frumoasă pe creștetul acestui pământ, și nu pot uita ziua iubirii Mele pentru om, chiar dacă omul nu a rămas întru iubirea Mea apoi, dar am venit acum două mii de ani cu Scriptura răscumpărării omului și am spus celor ce M-au crezut și M-au urmat atunci, le-am spus lor: «Rămâneți întru iubirea Mea și vă voi trimite vouă pe Duhul Sfânt Mângâietorul ca să fie cu voi în veac și să vă dea de la Mine».

O, popor român, rămâi întru iubirea Mea, că vin cu ea la tine ca să-ți dau facerea cea dintâi, facere nouă și frumusețe sfântă să-ți dau, că a venit pe pământ la tine vremea iubirii dintâi ca să te întorci și să te uiți ce fericit eram pe pământul tău când am zidit omul ca iubire a Mea, o, și te voi învăța iubirea cea dintâi, țara Mea cea de atunci și cea de azi a Mea, căci tu ești cât facerea Mea și ești de atunci și până azi a Mea și nu poate Domnul uita iubirea Lui cea dintâi, o, și porți nume frumos, nume de mireasă țara Mea, România Mea.

M-am întors la tine, la începutul Meu cu tine pământ și neam binecuvântat prin facerea Mea cea dintâi, căci s-au înmulțit din tine popoare apoi pe pământ, și toate din rădăcina ta, din omul cel dintâi, zidit din pământul tău, o, și tu nu cunoști pe deplin taina ta, dar ți-o spun Eu ca să te bucur, ca să știi că ai cerul lucrând peste tine, și din tine peste neamurile de pe pământ, dintre care tu ești cea dintâi, cea de la început țară a Mea. Și acum, cu ucenicii Mei cei de acum două mii de ani îți spun: Hristos a înviat și pace ție, România Mea! Iar ucenicul Toma, cel azi sărbătorit ca mărturisitor mare al învierii Mele, iată, și el spune:

— Nu-i nimeni ca tine de mare la Dumnezeu, căci tu ești vârful pământului ieșit din ape mai întâi la facerea lumii. Tu ești țara Domnului atunci și acum, o, și să fii credincioasă, nu necredincioasă, că iată, Hristos Cel înviat îți împărtășește taina ta cea dintru început, iar tu să crezi în mărturisirea Lui, în cuvântul Lui de peste tine, că iată-L pe Domnul adăpând pământul cu râul cuvântului Său din mijlocul tău, din mijlocul neamului român, iar tu să-I dai slavă, că asta este soarta ta, să fii iubirea Lui și slava Lui să fii.

— O, ucenicule mărturisitor adeveririi învierii lui Hristos, o, iubiți apostoli ai Mei, din acest pământ binecuvântat ne tragem toți ca neam, și ca și Mine vă numiți, dimpreună cu cei de azi ucenici ai Mei, toți ne numim fii ai lui Avraam, ai lui David, ai lui Iosif, ai lui Hristos, toți din trupul pământului român, iubirea Mea cea de la început, prin cuvânt lucrată și așezată să fie, o, și nu pot uita începutul cel dulce al iubirii Mele, și este ea de atunci și până azi iubirea Mea cea dintâi, și legăm totul de început, de rădăcină, și-ți spun ție, neam român: întoarce-te la Mine, întoarce-te la dragostea dintâi, la ziua ta de naștere, când Eu te-am zidit la început și am luat din tine și l-am zidit pe om din pământul tău.

Sunt cu lucrare mare peste pământ, și lucrez prin cuvânt credință și dar de credință peste cei cărora le este dat de la Tatăl să creadă prin răstignirea și învierea Mea ca și acum două mii de ani și să se alăture ca mărturisitori ai vieții de creștini între oameni, iar cuvântul Meu are putere cât Dumnezeu ca la facerea lumii când am întocmit cerurile, și cu Duhul gurii Mele toată puterea lor. Am adunat apele ca într-un burduf și am pus în vistierii adâncurile, și Eu am zis și s-au zidit și s-au făcut.

O, așa te zidesc și pe tine a Mea, țara Mea cea de azi, și vin la tine cuvânt de facere a ta, și fericit este neamul căruia Eu sunt Dumnezeul lui, popor de moștenire Mie, țara Mea cea de azi! O, ce frumoasă ai să fii sub slava Mea de peste tine! Te voi împodobi frumos pentru întâmpinarea Mea, așa cum își gătește un împărat pe fiica sa pentru nuntă, și-ți voi pune inel de mare scumpătate și vei împărți strălucire și lumină și mângâiere peste toți cei care te vor iubi pentru numele Meu de peste tine și pentru găteala ta cu daruri de sus, cu podoabe cerești, iar pe frunte îți voi pune cununiță de flori de rai ca la începutul tău în vremea facerii lumii, și voi împărți peste toate popoarele mireasma raiului, țara Mea, România Mea, mângâierea Mea cea de la sfârșit de timp, că iată, ești aleasa Mea și masa Mea de nuntă, odihna Mea, podoaba Mea, și vei fi slava Mea căci ești a Mea și ai fii frumoși și ai de la Dumnezeu, și nu va fi nimeni să nu te iubească după adevăr, căci Domnul și Mirele tău va străluci cu toate puterile cerești la masa Lui cu tine și se vor umple de mângâiere cerul și pământul, căci cei din cer vor sta la masa Mea cu tine și va fi împărăția cerurilor petrecerea Mea cu tine, Eu Împărat, iar tu fiică de împărat și mireasă a Fiului lui Dumnezeu, o, și ce greu îi este omului să creadă când aude cuvântul Meu cel pentru tine, căci omul vede numai aproape, numai cu ochii trupești, dar îi voi da să vadă și să creadă că adevăr grăiesc, așa cum am grăit prin Scripturi că va fi să se împlinească pe pământ ca și în cer cuvântul Meu tot.

România e țara Mea cea de azi și știe dușmanul antichrist taina Mea cea de la sfârșit de timp cu ea, o, și voiesc, țara Mea, să-i trezesc pe cei de pe scaunele de biserică să vegheze pentru tine și pentru ei ca să nu te scufunde în necredință satana cel vopsit și să-ți scrie apoi pieire așa cum a făcut cu Mine acum două mii de ani când au gândit că le încurc petrecerea și viața lor depărtată de poruncile Mele.

O, am promis să cruț cetatea Sodomei dacă voi găsi în ea o mânuță de drepți, dar n-am găsit, și a pierit cetatea cea desfrânată și s-a dus la fund.

Am promis să am fii cu credință în țara venirii Mele cuvânt pe pământ ca s-o cruț pe ea de cele ce vor veni peste lume, și de aceea strig la voi, o, fii români: fiți creștini, fiilor, și fiți cuminți, cuminți, dimpreună cu păstorii din biserici! O, fiți cuminți, căci fac ocrotire mare acestui pământ și neam dacă veți fi cuminți, dacă veți da crezare cuvântului Meu, dar trebuie umilință pentru credință, trebuie iubire pentru venirea Mea cuvânt pe pământ ca să stau cu el în fața nimicirii pregătită de omul antichrist pentru neamurile de pe pământ.

Am popor frumos pe acest pământ român, și mai ridic fii frumoși prin credință și prin faptele credinței ca să am apoi o mânuță de drepți prin care să fiu milostiv neamului tot. Vreau să am fii frumoși în mijlocul acestui neam, căci cerul este frumos, și trebuie și pe pământ să fie frumos, și de aceea, iată ce spun:

Voi, cei ce duceți viață păgână pe acest meleag ocrotit de îngeri și de sfinți, oricât v-ați farda și v-ați împodobi trupurile pentru păcat, pentru păgânie, pentru depărtarea de Dumnezeu cu viața voastră pentru păcat, oricât ați căuta să tot fiți voi frumoși, o, nu sunteți. Nu-s frumoși decât creștinii, căci ei Mă au pe Mine frumusețe a lor și sunt ei popor al Domnului pe pământ, și pentru aceștia face Dumnezeu ocrotire chiar și peste cei cu viață păgână, și mulți din ei vor îmbrățișa frumusețea fiilor lui Dumnezeu și vor fi de partea celor ocrotiți și înțelepți de sus prin cuvântul Meu care cârmuiește lumea și merge cuvântând. Amin.

Așadar, ca și acum două mii de ani, Eu, Fiul lui Dumnezeu, voi fi biruitor peste necredință și-Mi voi ocroti sămânța cea nouă și va crește din ea împărăția cerurilor pe pământ, începând cu pământul și neamul român, o, și va fi biruit antichrist mai crunt decât acum două mii de ani, căci Eu, Iisus Hristos, grăiesc aceasta. Amin.

O, și pace ție, pământ și neam român! Aici Mi-am așezat cortul venirii Mele cuvânt peste pământ dacă Tatăl M-a trimis să vin iarăși, iar Eu cum să nu-L ascult pe Tatăl și să nu vin?

Vin și tot vin cuvânt peste pământ de aproape șaptezeci de ani, o, și găsesc necredință așa cum am spus acum două mii de ani că voi veni și voi găsi necredință pentru venirea Mea.

Mi-am început venirea și grăirea pe acest meleag după ce Mi-am pregătit și Mi-am împodobit un vas, o trâmbiță prin care să pot suna peste pământ cu glasul cuvântului Meu, iar trâmbița Mea Mă împărțea cu glasul ei, și așa Mi-am întins Eu cortul venirii Mele pe acest meleag.

O, pace ție, pământ și neam român! Aici Mi-am așezat Betania Mea cea de la sfârșit de timp, dar mai întâi am așezat credință în Mine și în venirea Mea peste cei care aveau să Mă primească așa cum am venit, îmbrăcat în cuvânt, o, și n-am putut să Mă duc la cei mari, căci aceștia erau prea mari ca să se lepede de sine, ca să le placă să se facă mici ca să Mă poată primi pentru o viață ca a Mea apoi peste ei, o, și M-am aciuat cu cei neluați în seamă, iar când mai-marii M-au aflat cu ei au fost aceștia luați în seamă, dar pentru a zdrobi mersul Meu cu ei, nu pentru a crede și a primi și ei venirea Mea cuvânt pe pământ, o, nu, căci am spus: «Credința nu este a tuturora, nici tainele lui Dumnezeu, ci acestea sunt pentru cei cărora Tatăl voiește să le descopere pe ele lor».

Această duminică, a treia a postului mare, are nume pus prin părinții cei sfinți duminica sfintei cruci, cea de la înjumătățirea postului care pregătește turma creștină în fața crucii patimilor și a învierii Mele, praznicul cel mai mare, ziua când Eu, Domnul, am înviat și M-am arătat biruitor asupra lui satana, stăpânitorul acestui veac, căci am spus atunci: «Acum stăpânitorul acestui veac a fost judecat, a fost rușinat, a fost biruit prin învierea Mea, prin crucea Mea».

O, așa a fost biruit satana, prin crucea Mea a fost batjocorit și biruit, prin ceea ce M-a batjocorit el pe Mine, și iată, crucea este biruință, nu rușine, iar dacă nu-ți place nu ești creștin, și ești mustrat de însăși rușinea ta.

Când am început să-Mi învăț ucenicii ca să știe ei că Eu voi fi tăgăduit de bătrâni, de preoți, de cei mai de seamă, de cărturari, ca apoi să fiu batjocorit și răstignit și să înviez după trei zile, când Petru a văzut că pe față grăiesc acestea M-a tras deoparte și M-a dojenit, dar Eu privindu-i pe toți ucenicii l-am mustrat pe Petru și am zis: «Înapoia Mea, satano, că tu gândești ca oamenii, nu ca Dumnezeu!». Apoi le-am spus la toți în fața norodului: «Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze, căci oricine va vrea să-și scape viața o va pierde, iar oricine își va pierde viața din pricina Mea și din pricina Evangheliei o va mântui, căci ce-i folosește omului să câștige lumea toată dacă sufletul și-l pierde? Sau ce va putea da omul în schimb pentru sufletul său? Și de aceea oricine se va rușina de Mine și de cuvintele Mele în acest neam preacurvar și păcătos, Se va rușina de el și Fiul Omului când va veni în slava Tatălui împreună cu sfinții îngeri».

O, neam român, o, fiilor, să nu vă rușinați cu Dumnezeu, cu semnul sfintei cruci. Voi sunteți neam creștin de două mii de ani ca nici un alt popor creștin de pe pământ. Fiți mândri cu semnul sfintei cruci! Sunteți cel dintâi popor al Evangheliei Mele împărțită de ucenicii Mei cei de atunci. Fiți mândri și acum, la sfârșit, căci sunteți aleși de atunci să-Mi fiți casă de venire acum, după două mii de ani, când iarăși vin cu sfinții și cu îngerii deasupra acestui meleag binecuvântat pentru credință la început și la sfârșit, căci începutul bisericii Mele trebuie să aibă cale cu credință până la sfârșit, până acum când Eu, Domnul, vin să înnoiesc totul, precum este scris, ca să fie iarăși ca la începutul ei biserica Mea, și nu cum s-a lăsat ea acum slugă pentru potrivnicul Meu antichrist, pentru toți cei care nu Mă voiesc pe pământ cu oamenii și Mă tot dau de peste tot deoparte ca să nu-i împiedic pe cei ce iubesc fărădelegea și păcatul, dar Eu vin să pun capăt minciunii și fărădelegii și să așez viața cea sfântă pe pământ, că plânge pământul de focul de pe el, căci foc este păcatul care arde în om și împrejurul lui și peste tot pe unde umblă pe pământ omul cel iubitor de păcat, și de aceea nimeni nu Mă voiește să fiu și Eu, dar Eu sunt Cel ce sunt, și cum să nu fiu dacă sunt Cel ce sunt?

Așadar, pace ție, pământ și neam român, și stai sub binecuvântarea Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh și nu te rușina cu crucea, cu semnul Fiului Omului, și ia de la izvorul Meu din mijlocul tău cuvântul gurii Mele și învață viața de sfânt, căci cei păcătoși nu iubesc sfințenia, ci păcatul îl iubesc, dar tu ești neamul Meu și al strămoșilor tăi cei sfinți și credincioși, cei cu crucea în frunte și în față la bine și la greu, o, și nu uita ce ești și cine ești, popor român! Eu, Domnul, îți grăiesc aceasta în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin.

O, n-are omul minte. Să nu mai spună omul că are. Cine are minte este cel ce înțelege minciuna cu numele de satană, și dă să se ferească și să se tragă sub mâna Mea ca să-l ocrotesc, o, și de aceea te păstoresc aparte, neam român, că tu ești fiu al strămoșilor credincioși Domnului și ești din spiță bună și aleasă de Dumnezeu pentru slava Sa, o, și voi face mult bine pe pământ prin neamul român, și iată, trebuie rugă pentru ca să vină înțelepciune de sus pentru lucrarea binelui cel făcător de pace și de armonie, căci unde este pace este Domnul cu tot binele, cu toată ocrotirea, cu toată iubirea Sa.

O, fii români, faceți-vă iubire ca să fiți veșnici. Iubirea nu cade niciodată căci ea înseamnă Dumnezeu, și-Mi las peste voi binecuvântare mare ca să puteți de partea credinței, o, fii români. Voi sunteți neamul lui Dumnezeu la sfârșit de timp și aveți în mijlocul vostru cortul lui Dumnezeu sălășluit între voi cu cuvântul Meu. Mă voi arăta cu voi peste pământ și cu biserica dreptei credințe și vor apune rătăcirile și nu vor mai fi cărări strâmbe, ci numai calea Mea și voi spune: «Iată calea, mergeți pe ea!».

Binecuvintez neamul român la orice coborâre a Mea în cartea cuvântului Meu din vremea aceasta de venire a Mea după om, căci Tatăl iarăși Mă trimite după om.

Mă scutur cu darul cel sfânt al credinței și al iubirii de Dumnezeu peste tine, popor român. Te așteaptă strămoșii să biruiești pentru tine și pentru ei din partea Mea, fiu român. Țara ta e draga Mea, căci sămânța semănată de Mine acum două mii de ani a găsit pământ bun în țara ta și a răsărit și te-a binecuvântat Tatăl ceresc să fie țara ta țara Domnului acum, la sfârșit de timp, și iată, vin în țara ta cuvânt de sus, neam român, și fericiți să fie cârmuitorii acestui neam, și iubitori de Dumnezeu să fie, că iată, neamul român e neamul lui Dumnezeu și vine Domnul la el cu lucrarea Sa de la sfârșit de timp și are de lucrat de aici biruirea vrăjmașului antichrist, o, și trebuie rugăciuni bisericești, ca să ceară biserica neamului român ortodox învingerea omului antichrist, lupta cea mare a Fiului lui Dumnezeu pentru salvarea omului, pentru stârpirea necredinței și pentru adeverirea lui Dumnezeu, căci este Dumnezeu, și asta le spun în ziua aceasta la toți oamenii de pe pământ, la popoare și la cârmuitori, le spun tuturor că Eu sunt cârmuitor peste tot și toate, iar omul să se smerească înaintea lui Dumnezeu și să facă fapte vrednice de pocăință și toți să se facă fii ai lui Dumnezeu prin fapte și prin credință cu supunere, că vine Domnul pe pământ cuvânt și cuvintează popoarelor și scutură harul care înțelepțește pe cei ce se apleacă sub slava cuvântului Meu cel de azi pe pământ, căci Eu vin, vin că este scris să vin, iar omul să se smerească dacă-Mi aude glasul și pasul și iubirea care-Mi curge de pe buze pe inima fiecăruia, că vin să umplu de iubire din cer pământul și oamenii de pe el mai înainte de ziua Mea, ziua cea înfricoșată pentru cei fără de iubire de Dumnezeu, dar fericită și binecuvântată pentru cei ce se smeresc la glasul cuvântului Meu, aplecându-se să Mă ia de Păstor și să le lucrez lor cerul cel nou și pământul cel nou, o, și numai știința lui Dumnezeu este ceea ce poate să împlinească această minune, acest măreț dar pentru toți fiii lui Dumnezeu de pe pământ, acum, la sfârșit de timp, și numai Eu, Domnul, numai Eu am toată puterea în cer și pe pământ, numai Eu, omule, numai Eu, iar tu apleacă-te, și Domnul te va milui. Amin, amin, amin.

Stau pe vatra neamului român cu taina nașterii din nou a lumii, pe care am făgăduit-o ca lucrare a lui Dumnezeu la sfârșit de timp, numai că omul pe pământ dă să tragă de timp, să-l tot lungească și să aibă el timpul pentru ale sale, dar Mie Îmi este dor de cer pe pământ, și le este sfinților dor, și de aceea vin cuvânt în mijlocul acestui neam, unde Mi-am așezat cortul venirii Mele a doua oară de lângă Tatăl și de aici strig și îndemn neamul român să ia în inimă iubirea de Dumnezeu. Dar mai întâi, iată, așa cum Eu, Domnul, iubesc această țară atât de mult și vin cu atâta dor pe meleagul ei cu lucrul Meu ceresc, o, tot așa voi, fii români, iubiți-vă țara și neamul, căci cine nu-și iubește țara și neamul nu-L poate iubi pe Dumnezeu, căci Dumnezeu este iubire și iubește și ocrotește pământul și neamul român, iar omul să iubească ce iubește Dumnezeu, și va fi cel iubit cel ce așa iubește.

O, neam român, ai pe creștetul tău pecete de creștin de două mii de ani. În această zi de duminică este scris în rânduiala bisericii lui Hristos începutul pregătirii pentru intrarea în vremea postului mare de dinaintea praznicului Învierii Mele dintre cei morți acum două mii de ani, și amintește acum evanghelia Mea pilda vameșului și a fariseului, o, și trebuie luare-aminte a curățirii păcatelor lucrate cu mintea și cu fapta apoi, păcatul fățărniciei, păcatul care îl dezrădăcinează din Dumnezeu pe om ca și pe omul cel întâi zidit care a căzut de la Dumnezeu prin mintea lui.

Te învăț, neam român. Hai la școala cerului! Te chem, te aștept, te doresc cu dor ceresc, că voiesc să Mă sprijin pe credința ta în cuvântul Meu de peste tine ca să împlinesc cu ea scriptura nașterii din nou a lumii, așa cum Mă folosesc de credința poporului cuvântului Meu ca să vin pe pământ cuvânt, și să împlinesc prin credința omului toate cele ce stau să vină să se așeze cu împlinirea lor, și să-i ocrotesc pe ai Mei ori de câte ori este să deschid ochii orbilor celor potrivnici lui Dumnezeu.

Vin pe vatra ta cuvânt, popor român. Deschide-Mi să intru la tine! Nu poți aceasta decât prin credință că Eu sunt acest cuvânt, că Eu te strig prin el, că Eu sunt Cel ce bat ca să-Mi deschizi și să te iau spre învățătura cea din cer, cu care dau să-l învăț pe om nepăcătuirea, asemănarea lui cu Dumnezeu, așezarea la loc a celor strămutate prin necredința omului fățarnic chiar și cu sine însuși, nu numai cu cei asemenea lui.

Iată pilda vameșului și fariseului. O, învățați, fiilor, din această pildă rostită de Mine acum două mii de ani și luați din ea ca să știți că înaintea lui Dumnezeu, nu trebuie să arătați că vă bizuiți pe voi înșivă, că vă cunoașteți pe voi înșivă vrednici de stat înaintea lui Dumnezeu ci, din contra, smeriți-vă și dați lui Dumnezeu toată mărirea, ca să primiți har peste har și să ajutați pe Domnul în toate lucrările Lui peste pământ în vremea aceasta a marilor împliniri, a pregătirii venirii Mele cu slavă multă și cu mântuirea celor ce cred și-Mi stau alături ca lucrători, așa cum am avut ucenici credincioși acum două mii de ani, împărțindu-Mă ei apoi oamenilor și câștigându-i pe ei împărăției Mele, turmei Mele mărturisitoare de Dumnezeu prin vreme, și iată, nu piere Dumnezeu, nu piere împărăția cerurilor de pe pământ, căci ea este înăuntrul inimii omului și a faptelor ei apoi, precum este scris.

Așadar, ridică-te mărturisitor al Meu, popor român! Iată, e vremea, fiule. Stau peste tine oameni fățarnici și te supun sub cuvânt de putere, căci sunt orbi, sunt fără Dumnezeu peste lucrările lor, chiar dacă și-au pus peste ei haină de păstor și se dau vrednici să facă apăsare peste turma bisericii Mele.

O, Mă doare, și-și pregătesc durere acești păstori mincinoși, căci vine peste ei durerea Mea și a celor prigoniți de ei, că Eu văd și aud durerea aceasta făcută de ei. Am mai spus și iarăși spun: Se va desface în două biserica, și asta dau să facă și să stârnească acești păstori lacomi de bani și de viață fără Dumnezeu, și care se folosesc de casa lui Dumnezeu pentru nelegiuirile lor, căci au stăpân străin peste ei, de care ei ascultă și fac lucrare potrivnică lui Dumnezeu și turmei creștine.

Dar ridică-te, popor român și fă unitate frățească pentru lupta credinței biruitoare de partea lui Dumnezeu, iar Eu, Domnul, voi lua aminte și voi împlini la credința ta, o, că mare este neamul român și ungerea lui cea de la Mine, cea dintru început ca să-Mi fie Mie popor două mii de ani și până la sfârșit de timp, și ca să împlinesc prin credința lui minunea cea mare, venirea Mea cu sfinții, și alungarea de pe acest meleag sfânt a lucrării lui antichrist cu tot cu slujitorii lui fățarnici în fel și chip, chiar și cu haină de păstori acoperindu-se ei, că iată-i păstori antichriști, iată-i cum au îndrăzneala să facă stricăciune mare sub nume de păstori de biserică, dar prigonind pe Domnul cu a lor fățărnicie!

Voi lua aminte, așadar, la lucrarea lor fățarnică și le voi aduce rușine și vor pierde, și voi sta cu lucrările Mele față în față cu ei, o, că nu pot să pierd lupta, și voi fi biruitor pentru cei ce plâng așteptând să vin să pot Eu, că e vremea să biruiesc Eu.

Eu sunt Cel ce sunt. Să învețe aceasta cei care dau să uite că Eu sunt, și că nu ei sunt.

Și iată ce le spun celor ce plâng așteptând pe Domnul pentru nedreptățile de peste ei din partea celor ce sunt fățarnici.

Voi, cei din turma creștină păstori cu credință pentru Mine și pentru turmă, o clipă așteptați! Vin să fac dreptate oilor, precum este scris să fac. Este o rămășiță tainică păstrată prin har, și care nu și-a plecat genunchii în fața lui antichrist, și așteaptă aceștia să treacă ispita și să se arate înșelătorii și să iasă Domnul biruitor, și apoi să se ridice turma creștină la sfințenie pentru venirea Mea cu ziua slavei. Amin.

Iată, în zi de praznic de Bobotează îmbrățișez în slavă de cuvânt neamul român și pecetluiesc peste el în ziua aceasta credința lui cea din străbuni, cea de două mii de ani credință, ca nici o altă țară credință, credința cea de la început, de la părinți și până azi, o, și nu te lăsa de credința aceasta, popor român, nu, fiule, nu, căci tu vei fi îmbrăcat în mare slavă de sus pentru credința ta și pentru părinții de la care o moștenești pe ea, o, și trage-te din calea și din jocul omului antichrist, despre care vorbesc răspicat Scripturile și sfinții părinți, cei plini de harul cel de sus al descoperirilor cerești prin ei pentru așezarea pe piatră tare a bisericii Mele. Iată, roagă-te de păstorii tăi români, Mă rog și Eu și le spun lor așa: Nu dați poporul ortodox sub mâna lui satana ca să pierdeți mântuirea și voi și neamul. Salvați de sub talpa lui antichrist neamul român, de două mii de ani creștin ca nici un alt neam care s-a încreștinat mai apoi, dar aici au fost de la început arhierei și preoți după rânduiala cea prin sfinți lăsată, și la care nu trebuie să se umble, căci țara română este în planul cel de sus ca să-Mi fie Mie popor al credinței nestrămutate, și prin care Eu să Mă întorc de la Tatăl, că iată cum Mă întorc, iată cum vin dacă am găsit credință pentru Scripturi în mijlocul acestui neam ales!

O, fii români, o, fiilor, nu iubiți să fiți bogați, ci harnici să iubiți să fiți și plini de credință sfântă, căci omul antichrist dă să spună că ia totul sub stăpânirea lui ca să zici ca el, ca să-ți dea el, iar tu păzește-ți de el vatra și nu-l primi să-ți facă el socotelile și dă-l afară de pe meleagul tău, așa cum Eu îi spun mereu: Du-te!

E zi de praznic de Bobotează și voiesc să-ți umplu inima de har de sus, ca să te păstrezi în credința cea de la început, popor român, o, că nu mai găsesc credință pe pământ acum, și calcă antichrist totul la pământ, dar la tine în țară să nu-i dai voie, să nu-l primești cu ale lui pe acest lup viclean, care vrea să te înșele și să-ți facă rău, și apoi să te lepede, că n-are ce să-ți dea el, ci doar își încearcă trufia și prostia.

Eu, Domnul, iar și iar îți spun în zi de praznic de Bobotează: nu pune tu, vrăjmaș păgân, nu pune mâna pe cele din țara Mea de venire acum cu sfinții Mei, căci tu ești vrăjmaș viclean și-ți știu vicleșugul. Ieși și te depărtează de pe meleagul și din jurul neamului român! Aici este al Meu. Auzi? Mergi înapoia Mea, satano, căci neamul român numai Domnului este să se închine, iar tu umilește-te și teme-te de Dumnezeu și de român, căci numele de român este numele cel nou al neamului lui Hristos, iar tu ai nume urât și te numești potrivnicul Meu, antichrist.

O, auzi tu, neam român de aici și de peste tot pământul? Binecuvântată să fie peste tine lucrarea cuvântului Meu din ziua aceasta sfântă! Sunt aici, pe meleagul român cu cartea deschisă și Îmi așez în ea tot cuvântul Meu și apoi îl așez pe cale ca să poată el ca și Dumnezeu, căci cuvântul Meu are putere în el și poate el.

Nașterea cuvântului Meu este cartea Mea din vremea aceasta, și prin el împlinesc nașterea din nou a lumii, cu cuvântul o împlinesc.

E zi de sfântul Vasile cel Mare în ziua aceasta de sărbătoare bisericească și Mă scol cu sfinții și fac certare lui satana și îl gonesc, așa cum dă el să-Mi facă Mie și slujitorilor iubitori de Dumnezeu și de turmă a neamului creștin și român, căci satana are ce are cu românul, neamul Meu cel ales la sfârșit de timp pentru slava Mea, pentru credința lui purtată din străbuni, pentru căutarea lui după Dumnezeu, pentru dragostea lui de Dumnezeu și de neam.

Și hai, români de peste tot, sus crucea, sus ruga spre cer, căci diavolul a turbat de tot dacă slugile lui se simt tari și de nebiruit, o, și trebuie să-și piardă puterea cea rea acești slujitori dușmani asupra lui Dumnezeu și a omului, și chiar asupra celor ce slujesc purtați de duhul lui satana de teama cu care el suflă peste tot de nu mai știe că este cerul deasupra și-Mi umple cerul de mărturisitori ca în toate vremile, și vai lui când îi va veni răsplata pentru lupta lui oarbă, căci am spus: n-a fost vreodată luptă și război decât asupra lui Dumnezeu ori de câte ori neamurile sunt amenințate de război și de temeri și de pierderi, o, și așa a fost mereu pe pământ, că mereu satana se luptă cu Dumnezeu și nu poate să nu facă aceasta.

Așadar te cert, satano, te cert în ziua aceasta, te cert cu toți sfinții cerului și dau să-ți ologesc pașii care lovesc în fiii bisericii Mele, că nu ai dreptul tu acolo, și ia mâna de peste ce este al Meu și ia-ți partea ta, ia-i pe cei ce-ți slujesc ție și rușinează-te cu ei cu tot, căci întunericul tău pălește în față luminii cuvântului Meu, și ce vei face tu dacă Eu, Domnul, voi lovi pe slugile tale care caută să se războiască asupra Mea și care sunt cu trup și stau la conducerea popoarelor și vor aceștia păgânie peste tot să fie și să piară dreptul Meu de peste tot?

O, nu! Dar ducem luptă dreaptă de o parte și de alta și puterea este la Mine, iar la tine este minciuna cu care tu înșeli conducători și popoare că e rău cu Dumnezeu și că e bine cu satana.

O, nu uita tu, satană cu nume de antichrist, nu uita că Eu am venit acum două mii de ani pe pământ Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat și am venit să așez împărăția Mea și am așezat-o, și ia mâna tu de peste ce este al Meu, iar dacă este greșeală în fiii împărăției Mele, îndrept Eu pașii bisericii Mele, iar tu stai deoparte și du-te cu ai tăi și nu uita că puțin de tot mai ai să te încerci asupra Mea și a bisericii Mele și vei păți rușinea pe care cu mult ți-ai pregătit-o, căci vin sfinții cu Mine, vin biruitorii pe care zici tu că i-ai biruit, dar ei sunt în slava Mea, și teme-te de ei, și iar îți spun: teme-te, satană, dă-te în lături, că vine Domnul cu cetele cerești și îngerești și vine cu sfinții biruitor asupra ta, și să te certe pe tine Domnul și sfinții Săi, și apoi să-ți vezi de-ai tăi, căci în curând te vor părăsi și ei, căci puterea lor se va stinge pic cu pic din pricina venirii Mele cu sfinții și se face judecata după fapte, așa cum este scris!

O, popor român de peste tot pământul, și voi fii creștini de peste tot ai poporului ortodox, grăiesc cu voi atât cât pot acum să grăiesc, căci Eu Îmi ocrotesc biserica Mea. O, ridicați-vă toți la război cu arme cerești împotriva lui satana, cu post și rugăciune, fiilor, ca să se teamă satana și slujitorii lui și conducătorii de popoare care ațâță la război asupra bisericii lui Hristos.

O, nu va fi cum vor dușmanii Mei, căci va fi împărăția Mea tot mai tare, că vin cu sfinții. Auzi tu, satano? Vin cu sfinții cerului, vin cu cetele de sus, cu biruitorii tăi ca să te fac să te temi, și voi da și Eu în tine cum dai tu în Mine și în zidirile împărăției Mele și vei fi rușinat de Dumnezeu precum este scris.

Sunt Fiul Tatălui Savaot, Iisus Hristos, Mielul lui Dumnezeu și am grăit cuvânt peste satana, care dă cu prigoană asupra împărăției lui Dumnezeu de pe pământ.

Îi voi da la suferință pe cei puternici ca să Mă cunoască de Dumnezeu al cerului și al pământului și al omului și de Stăpân peste satana și peste slujitorii lui, că e vreme de biruință pentru Domnul, precum este scris.

Ierarhul cel mare, Vasile cel Mare pe pământ și în cer pentru Dumnezeu, dimpreună cu puterile cerești și cu cetele de sfinți și de îngeri, îți fac certare diavole cu numele de satană și de antichrist, și iată, ascultă tu:

— În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, noi, cei din cer, noi, slujitori în cer pentru biserica lui Hristos, arhierei și mărturisitori, te certăm satană necredincios și hulitor de cele sfinte, te certăm și-ți poruncim: pleacă din calea lui Dumnezeu și a fiilor lui Dumnezeu! Îți poruncim cu Hristos, trage-te din luptă, ia-ți oștirile și lasă-te biruit, căci biserica și fiii ei credincioși sunt împărăția lui Hristos pe pământ, nu a ta!

Să te certe, satană, fiii neamului român, împreună cu noi, cei din cer, căci neamul român este alesul Domnului, și nu te atinge tu de credința acestui neam, și apleacă-te acum și închină-te cu toată armata ta cea văzută și cea nevăzută, închină-te planului lui Hristos! Nu ai voie peste cele ale lui Hristos! Noi, sfinții din cer intrăm în luptă cu tine acum ca să te biruim și ca să te temi de puterea lui Dumnezeu și a sfinților Săi! Du-te la păgânii care nu vor cu Dumnezeu, du-te, satană, la cei ce te întărâtă asupra creștinilor ortodocși, du-te la ei, că n-au ei dreptul să-și arate puterea peste pământ, fiindcă nu ei au făcut cerul și pământul și omul, și du-te, auzi?! Du-te!

O, Doamne Împărat și Stăpân în cer și pe pământ, stăruim înaintea Ta pentru biserica Ta. Rușinează-l pe satana, căci se fălește! Stai în luptă cu noi și scoate-l din lucru pe el, căci Tu ești Dumnezeu, iar el este potrivnicul chiar și al celor ce slujesc pentru el, căci el este dușmanul cel mascat, cu numele de antichrist!

Binecuvintează, Doamne, biruința luptei asupra lui satana și a slujitorilor lui, iar fiii bisericii să stea cu noi în luptă și să biruiască pentru Tine dimpreună cu noi acum, prin puterea Ta. Amin.

— Eu, Domnul, cobor har din cer peste cei încercați pe pământ de satana cel potrivnic, și dau povață sfântă creștinilor ortodocși din neamul român de peste tot pământul, să caute ei cu mare dragoste să împlinească poruncile vieții și să trăiască pe pământ după voia cea de sus și după orânduielile lăsate prin părinții cei de la început ai bisericii lui Hristos. Iar cei ce au căzut din har și din rânduiala bisericească de la început, aceia dacă voiesc, să se pocăiască după rânduială, căci biserica lui Hristos nu este cea amestecată, ci este cea aleasă prin har și prin împlinirea poruncilor vieții și a rânduielilor cele de la început.

E zi de slavă și de biruință asupra lui satana și se face în această zi certare bisericească pentru slăbirea puterii lui antichrist și pentru pieirea acestui duh de pe pământ.

Pace ție, popor român! Ridică-te ca un viteaz, ca un voievod, și roagă-te și stăruiește în credința cea dreaptă, căci una este biserica Mea, și aceea este păstrată sub mantia ortodoxiei, nu și altfel. O, roagă-te, fiu român, și strigă la părinții din cer, căci antichrist este încăpățânat, și unim cetele de luptă din cer și de pe pământ ca să-l biruim. Trebuie credință mare și prin credință și stăruință poate Domnul pentru tine, popor creștin, popor român, ales la sfârșit de timp pentru slava Mea.

Vremea e să faceți voia lui Dumnezeu pe pământ, fii creștini, iar tu, popor român, rămâi cu Domnul și întărește-te întru poruncile Lui, căci satana se teme mult de numele de român, și știe el de ce.

Așadar binecuvântată să fie biruința cea prin credință a neamului român de peste tot pământul, iar pentru vremi cu pace pe pământ trebuie să fie voia lui Dumnezeu împlinită, și aceasta depărtează toată împotrivirea dușmană, căci unde sunt împlinite poruncile vieții, acolo are Domnul biruința Sa. Amin.

pace ție, țara Mea de azi, și deschid cerurile și izvorăsc peste tine duhul mângâierilor de sus, că am ieșit la fereastră să-ți arăt slava Mea și pe cei care Mă poartă cu ea spre tine ca să te îmbrățișez și ca să petreci cu Mine o clipă sfântă și să te lași copleșită de duhul duioșiei și să-ți tresară duhul de dor de cei din cer, care vin cu Mine pe pământ pe meleagul tău, țara Mea de dor, o, că Mi-e dor de tine, Mi-e dor să te cuprind în slava Mea și să te mângâi cu ea, că mângâierea de la Mine te schimbă la suflet, îți dă din cer, și în taină mare îți țes veșmântul tău cel nou ca să te îmbrac de sărbătoare, țara Mea, că asta Îmi este voia și dorul, și bucură-te de Domnul Dumnezeul tău și lasă-te Lui, că vrei sau nu, tu ești a Mea, ești darul Tatălui Meu, te-a dăruit Tatăl Mie la nașterea Mea ca să-Mi fii casă de venire la sfârșit de timp și să-Mi desfac pe vatra ta cortul slavei Mele și să Mă știe aici cu tine noroadele de pe pământ și împărații lor, precum este scris de locul slavei Domnului, de țara strălucirii, de lumina Mea care se face cuvânt spre hrana multora, și iată, pace ție, pace de la cei din cer, țara Mea, România Mea!

Am pânza pe masa de țesut să-ți lucrez rochiță de sărbătoare și-ți șterg de la fața Mea greșurile tale ca să pot să așez peste tine podoaba zilei venirii Mele cu slavă văzută, ca să cânte cetele cerești alături cu tine la vedere cântarea cântărilor pentru nunta Mea cu tine, țara Mea.

Să aducem mulțumire mare Tatălui pentru această slavă și să aibă Tatăl această bucurie și să se reverse ea peste tine apoi, căci daruri ne împărțim, și cine a mai auzit de o așa minune? Iată, ea se împlinește între tine și Dumnezeu, țara Mea, și ești dăruită să împarți la vedere măreția în care Domnul te așează și te arată lumii fără Dumnezeu ca să știe lumea că este Dumnezeu și să arate Domnul aceasta la vedere.

O, pace ție, pace ție, țara Mea de azi! Te vreau în dragostea Mea, în Domnul Dumnezeul tău, și de aceea Mă desăvârșesc peste tine pic cu pic și-Mi fac cale spre tine cu fiii cuvântului Meu, cu cei prin care Mă vestesc ție cu venirea Mea la tine, cu râul Meu de cuvânt, râul vieții, și împart din el și îndulcesc duhul celui ce ia ca să bea, și nu mai este nimic mai dulce pentru cei ce află taina Mea din tine, pe poporul cuvântului Meu cu care am ieșit la fereastră să vestesc iar și iar nașterea Mea și a ta acum două mii de ani, și vine ea acum spre adeverirea ei. Amin.