4.4. Trezire peste România şi conducătorii ei

Cerul stă deschis de șaptezeci de ani deasupra meleagului neamului român ca să vină cuvântul lui Dumnezeu pe pământ, ca să vină Hristos împotriva hristoșilor mincinoși, ca să vină Domnul cu biruința Sa și cu zecile de mii de sfinți ai Săi, să vină cu cei din cer în oștiri îmbrăcate în in subțire, curat și alb, toți pe cai albi ca și căpetenia lor, ca și Mine, Cel credincios și Cel adevărat, și cu multe cununi împărătești pe cap precum este scris, iar din gura Mea iese cuvântul Meu ca o sabie ascuțită cu care să lovesc și să trezesc și să păstoresc neamurile pământului și să le cârmuiesc cu acest toiag de fier, și am nume scris pe haina de in curat și pe coapse: Împăratul împăraților și Domnul domnilor, o, și e priveliște de slavă cerească venirea Mea cu oștile de sfinți fără de număr, precum este scris să vin și să Mă judec cu satana, cu fiara, cu balaurul cu șapte capete, cu proorocul mincinos și cu toți acești slujbași ai lui antichrist, potrivnicul Meu de două mii de ani, de când M-a aflat și Mi-a pândit venirea ca să Mă biruiască și să fie doar el apoi, dar iată-Mă acum prinzându-l aici ca să-l leg burduf și să-l arunc în foc și pucioasă, precum este scris să-i fac lui și slugilor lui din toate vremile lui cele asupra lui Hristos, iar numele Meu cel minunat este Cuvântul lui Dumnezeu.

E praznicul venirii Mele cuvânt pe pământ, e praznic mare această masă de cuvânt cu care Mă așez pe meleagul român de șaptezeci de ani, iar în ziua aceasta a duminicii întâi după Rusalii Mă scriu în cartea cuvântului Meu, Mă scriu cu sfinții, cu duminica tuturor sfinților serbați bisericește după calendar în această zi și iată-Mă cârmuind neamurile pământului cu acest toiag de fier, care se cheamă Cuvântul lui Dumnezeu și le spun că se aude glas în cer venit de pe pământ și spunând: „Vino, Doamne!”, iar la acest strigăt prelung, iată, vin și găsesc furul peste tot ca să se tot îngrămădească și să fure tot mereu și de aceea tot caută cei ce sunt furi și tot dau să stea pe funcții și să fure și să sugă sângele celor strâmtorați și să slăbească poporul și ca să aibă furii pentru petrecerile lor tot timpul, și pentru ca să-și cumpere putere peste cei slabi, așa cum au făcut și cei din vremea trupului Meu care M-au vândut la călăi și la cruce apoi și au plătit ei cu bani blestemați soldații de veghe și i-au cumpărat ca să mintă și să spună că M-au furat ucenicii și că nu am înviat și ca să se păstreze ei în funcții înalte, o, dar nu le-a mers mult, că a venit pentru fiecare mânia pentru fapte, iar Eu, Domnul, sunt viu în vecii vecilor și iată-Mă cuvânt peste pământ acum, la sfârșit de timp, și cârmuind lumea cu acest toiag, o, și nu știu cei de pe pământ această taină, nu știu orbii, dar vine o zi când vor vrea să dea ca Zaheu nu jumătate, ci toată averea lor luată prin furt, din grămada țării strânsă, de la sărmanii de jos, o, dar nu vor mai avea atunci ce să facă cu ea, că nici pe păcate și pe petreceri deșarte nu o vor mai folosi, o, și ce veți face voi, cei furi, ce veți face după atâta vreme a voastră depărtată de cer, de Dumnezeu pentru viață cu păcat, furând de la cei mulși de voi ca să trăiți voi și să vă cumpărați scaunele puterii vreme după vreme?

Iată, vine Domnul pe pământ cuvânt, vine cu sfinții în oștiri în zeci de mii, o, și n-am unde să găsesc să-Mi plec capul, că nici slujitorii de la altarul sfânt nu sunt pe potrivă să Mă primească, să-Mi deschidă, căci Eu am trăit sărac, înlăcrimat și alungat și răstignit de cei potrivnici de atunci, și nici azi nu am frați între ei asemenea Mie la purtare, la milă, la iubire, chiar dacă sunt Dumnezeu mare și puternic în cer și pe pământ, iar ei nu Mă primesc, nu vor să-și piardă întâietatea și puterea peste turma creștină între pământ și cer, dar Eu vin și tot vin și dau să-Mi fac turmă, o, că nu mai am și trebuie să-Mi fac și să-i fiu Păstor și să ies cu ea la pășune și să Mă arăt cu lucrul împlinit înaintea Tatălui, precum este scris, și apoi să sun gongul nunții și să pun masă sfinților și oștirilor cerului și să se împlinească Scriptura de cer nou și de pământ nou și de Ierusalim nou, iar dacă așa este scris, așa trebuie să se împlinească și de aceea vin.

Vine Domnul și lucrează în mijlocul tău lucrarea venirii Sale pe pământ, neam român. O, caută să te întâlnești cu Mine la această fântână. Am multe să-ți spun și să le porți, căci a venit această vreme și s-au copt roadele ei și stă cerul lucrând pe meleagul tău, și lucrează toți cei din cer pe vatra ta, iar Eu, Domnul, șed pe scaun de domnie și spun: Fac toate lucrurile noi și scriu cuvântul Meu în cartea sa cea de azi, fiindcă aceste cuvinte sunt vrednice de crezut și sunt adevărate, și încă spun: Eu sunt Alfa și Omega, începutul și sfârșitul, iar celui ce îi este sete îi voi da să bea fără de plată din acest izvor al vieții și voi fi Dumnezeul lui, iar el va fi fiul Meu, precum este scris pentru vremea aceasta a venirii Mele cuvânt pe pământ ca să-Mi zidesc un popor mireasă și să vin la el să-l păstoresc și să-i dau de lucru să-Mi împartă pe pământ acest cuvânt ca să vină împlinirea lui.

Te port pe brațe, țara Mea, ca să te ocrotesc, ca să te gătesc frumos, cu podoabe de sus înaintea popoarelor pământului. Pace ție îți dăruiesc acum și mereu! Te cuprind de peste tot, de pe pământ și din cer te cuprind. Mai departe de tine este altceva, iar tu ești minunea Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, de la început și până la sfârșit, și scriu pe pământul tău cuvântul Meu, și Eu sunt Alfa și Omega pe pământul tău și aici îl prind pe omul antichrist și Mă judec cu el, precum este scris în Scripturi să împlinesc biruința Mea asupra lui și asupra balaurului cu șapte capete și a hristosului mincinos, a celui care a botezat lumea toată cu otrava lui fermecătoare ca s-o scoată de la Dumnezeu, numai că Eu vin cuvânt pe pământ și-i trag la Tatăl pe cei care aud și vin și-și însemnează peste viața lor numele Meu cel de azi: Cuvântul lui Dumnezeu, toiagul cu care păstoresc și vestesc vremea minunilor mari și țara luminii, pe tine, țara Mea română, o, și nu se va afla vreun ungher pe pământ care să nu afle că Dumnezeu vine la tine și grăiește peste pământ și cheamă la viață de rai pe cei zdrobiți aproape de tot de tăvălugul lui satana, dar Eu, Domnul, pregătesc loc unde nu este durere sau tristețe sau lacrimi, ci numai Dumnezeu este și numai cei ce Îl iubesc pe El, numai El și ai Lui din loc în loc pe pământ, iar satana va fi aruncat în focul în care arde pucioasă precum este scris.

Pace ție, țara Mea română, casa Mea de la sfârșit de timp, iatacul din care Eu, Domnul, ies peste pământ și peste popoare ca să le spun în lung și în lat: Pace vouă, popoarelor învrăjbite! Ce cugetați între voi? Care dintre voi vreți să fiți mai mari, mai cu putere? O, este scris despre cel mai mare ca să slujească tuturor și să-și împartă veghea cea bună. Așadar, băgați-vă săbiile în teacă! Nu uitați cuvântul lui Hristos: «Cine scoate sabia va pieri de sabie», așa am spus.

Așadar, luați îndemn ceresc, luați de la Dumnezeu, că am lăsat pe pământ pilda lui Zaheu vameșul care a spus la întâlnirea lui cu Mine: «Jumătate din averea strânsă mie o dau pentru săraci, Doamne, iar dacă am nedreptățit pe cineva câtă vreme am strâns, întorc împătrit». O, cum adică împătrit? Adică tot. Așadar, nu ești în lipsă nici tu, țara Mea română, nu ești dacă cei care te-au furat ar pune înapoi în hambarul țării cele furate pe nedrept. Auzi tu?

Ascultați acum ce vă spun și credeți apoi: O, nu vă trebuie averi. O pâine și o haină și un adăpost de vreme rea vi le strângeți prin muncă și ca să fiți drepți și ca să nu fiți păcătoși prin păcatele care vin de la duhul lăcomiei și al trufiei.

Vine plata pentru faptele vieții. Împăcați-vă cu Dumnezeu și cu voi înșivă, căci aceasta este singura înțelepciune a celor înțelepți, iar celelalte sunt deșertăciune și goană după vânt precum este scris. Amin.

O, iată cât iubește Dumnezeu! Fugiți de averi! Vă învață Dumnezeu să fiți ca El, și nu mai mari ca El. Rugați pe săraci să vă împace cu Dumnezeu și cu veșnicia în care nu este durere și tristețe și suspinuri cu lacrimi, că vine Domnul pe pământ cu sfinții în zeci de mii ca să se învețe cu cerul și cu bogăția lui toți cei de pe pământ.

Dezlegați-vă de legăturile cu care singuri v-ați legat voi, pământenilor! Luați-vă cetățenie cerească pe pământ! Faceți loc cu voi lui Hristos și oaspeților cerești, care umblă cu El în cer și pe pământ și scriu prin îngeri faptele oamenilor și se aleg faptele la dreapta și la stânga pentru ziua judecății faptelor, precum este scris.

O, deșertăciune a deșertăciunilor, ajunge! Vine veșnicia, iar Cel ce șade pe scaunul de domnie, zice: «Eu fac toate lucrurile noi, și să se scrie prin îngeri acest cuvânt și să-și scrie numele în cartea vieții Mielului toți cei care se aleg pentru Hristos, acum și pe vecii».

Norul slavei venirii Mele stă deasupra pământului român și-Mi las cuvântul în cartea sa cea de azi în zi de praznic de Rusalii și am însoțitori cele nouă ceruri cu toate straturile de slavă și-Mi stau în slujire puterile cerești și îngerești, și Eu vin și-Mi lucrez venirea și Mi-o vestesc peste pământ Eu Însumi când vin în sărbători ca să păstoresc, căci sunt Păstor și am nume minunat, Cuvântul lui Dumnezeu este acest nume minunat al Meu.

Eu sunt Cel ce sunt. Sunt Fiul și Cuvântul Tatălui și-Mi dă Tatăl de lucru pe pământ între oameni cu cuvântul ca la începutul facerii lui Dumnezeu, și iată, mai înainte de zori, pace vouă, celor din cetate care-Mi faceți primirea când vin!

În ziua aceasta mare am întru venirea Mea poporul celor adormiți din toate timpurile de după lucrarea facerii omului și a toate cele făcute atunci, și am așezat straturi, straturi acest popor fără de număr, căci au masă de pomenire pentru ei în cetate aici și stau gata să-și ia darul și mângâierea, și totul e tot o nemărginire vederea slavei Mele în zi de praznic de Rusalii aici.

Cu duhul mângâierii Mă desfac pentru țara Mea de azi în zi de praznic sfânt și Mi-o cuprind și Mi-o învăluiesc în cuvântul slavei venirii Mele și este ea aleasa Tatălui pentru venirea Mea pe pământ cuvânt acum, la sfârșit de veac, și-Mi gătesc cu el arătarea și biruința și cerul și pământul laolaltă petrecând peste acest meleag, căci sunt Păstor mângâietor pentru ea și pentru acest neam și îi grăiesc blând și spun:

Pace ție de la Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, țara Mea de azi, țara Mea de nuntă, masa praznicului Duhului Sfânt din vremea aceasta, o, și nu știu cum să te mai numesc mai frumos, mai sfânt, mai iubitor, căci tu ești sub cruce, ești lovită cu cuvinte de ocară peste tine, din mijlocul tău ieșind acestea și lovind și pătându-ți fața și fiii, așa cum numai duhul rău știe să lucreze cât mai rău și mai răzbunător când se tot vede biruit și rușinat și cu numele dat de gol, antichristul și planul lui ascuns.

Dar iată-Mă, vrăjmașule pitit în spatele cuvintelor tale întunecate, și cu duhul răzbunării plămădite ca să înșeli și să împarți duhul minciunii și ca să amețești tu fiii acestui neam. Și cu cât scoți tu capul cel acoperit de duhul minciunii și al dușmăniei, iată-te față în față cu glasul Meu asupra ta ca să-Mi veghez glia și neamul Meu cel de azi, țara și poporul român, zestrea Mea cea de la Tatăl pentru lucrarea venirii Mele cuvânt pe pământ la sfârșit de timp!

Te pun pe fugă cu puterile cerești și îngerești și Mă țin după tine și te numesc antichrist și-ți dau de gol toate minciunile cu care te tot ascunzi pe la străini plimbându-te de colo-colo și defăimând neamul român, numai că va fi mare pe acest meleag biruința Mea asupra ta, căci aici te prind lucrând ca să strici venirea Mea și calea ei și Duhul Meu Care suflă să-ți nimicească lucrarea și prostia și dușmănia ta asupra acestui pământ și neam, și pentru care îți plătești bine apostolii tăi mincinoși cu banii pe care îi primești de peste tot ca să le faci pe plac celor ce te folosesc cu multul ca să-Mi stai în cale și ca să-și păstreze ei mărirea și puterea peste pământ și peste neamurile de pe el, o, și ești dezgustător cu multul, iar Eu, Iisus Hristos, Mielul Tatălui, te voi face de râs cu multul și voi descoperi toată lucrarea ta cea rea, toate planurile tale ieșite din duhul minciunii și pe toți lucrătorii tăi cei răi ca și tine și te voi vădi dușman și voi spune apoi cine ești tu și ai tăi, și cine sunt Eu și ai Mei, și voi spune: Cine este nedrept și întinat, să fie la fel și mai departe, iar cei neprihăniți și sfinți lui Dumnezeu, să fie așa pe mai departe, căci vremea este aproape, și Eu vin cu răsplata și dau fiecăruia după faptă, precum este scris, și iarăși voi spune că fericiți vor fi cei ce-și spală veșmintele ca să aibă dreptul la pomul vieții și să intre pe porți în cetate, o, și apoi voi rosti împotriva vrăjmașilor și îi voi scoate afară unde sunt câinii, vrăjitorii, desfrânații, ucigașii, închinătorii la idoli și oricine iubește și trăiește în minciună, iar cuvântul Meu va sorta și va despărți lumina de întuneric și va fi biruitor adevărul, precum este scris. Amin.

Vine darul Duhului Sfânt, vine lucrarea Sa peste pământ, vine și tot vine, iar cei ce sunt alipiți de cuvântul Meu, să nu se depărteze de acest glas ocrotitor, ci să stea și să aștepte făgăduința Tatălui ca să primească putere să mărturisească pe Dumnezeu, căci semne mari se vor lucra prin lucrarea Duhului Sfânt, și sunt proorocite prin Scripturi aceste vremi mărețe ale slavei Mele peste pământ, și de aceea nu-Mi mai apune cuvântul și-Mi tot pregătesc și tot lucrez la slava care se apropie să-l orbească pe antichrist, pe cel care a biruit lumea oamenilor cu momelile lui vremelnice, și s-ar încumeta acum să umble la țara Mea de la sfârșit de timp, la trupul și duhul României lui Dumnezeu, din mijlocul căreia Eu Mă împart peste pământ cuvânt ca să știe vrăjmașul că nu poate trece peste Dumnezeu și peste cele ale lui Dumnezeu, și că va fi rușinat și biruit față în față cu neamurile amețite de el pe tot pământul ca să-L părăsească pe Domnul și să meargă cu lucrarea lui nimicitoare de suflete și de puteri sfinte, o, dar el încă nu se așteaptă ca să poată sta cuminte și să nu mai caute la cele ce nu sunt ale lui, și peste care ar da să pătrundă și să strice, așa cum a căutat în rai să strice, dar de acolo a fost scos cu tot cu omul care a luat de la el sfat, iar Eu, Domnul, Mi-am pus la adăpost grădina și taina raiului și n-o mai vede el, și așa va fi scos de peste tot și va fi aruncat în focul cel veșnic al lui și al lucrătorilor lui.

Și spun acestea toate acum ca să Mă auzi tu, antichristule, tu și toți argații tăi, tu și cei pe care i-ai momit din neamul român, și care sunt bine plătiți să defaime în masă și să umble pe tot pământul și să facă jocul murdar pentru cei ce stau la întuneric și lovesc suflete și trupuri tot timpul, dar iată-Mă cuvânt peste pământul român și-ți spun ție, antichrist, că nu este al tău și nu este loc pentru tine pe acest meleag binecuvântat, și voi lucra Eu aici și de aici, iar tu să pleci învârtindu-te în loc ca să nu mai ajungi pe nicăieri, și să-ți oprești lucrarea și iadul tău cel ucigător de oameni, și cu care ai ieșit la suprafață ca să-I râzi în față lui Dumnezeu.

O, dă-te înapoi! Mult nu mai ai, că vine vremea raiului, vine repararea peste tot, vine Duhul Sfânt și suflă peste pământ și împărățește peste tot și se face mic tot omul, și va fi mare Dumnezeu și va coborî cerul pe pământ cu primăvara cea veșnică, și se lucrează după cele scrise în Scripturi, după Evanghelia Mea cea de acum două mii de ani și cea de azi, și voi fi Cel ce voi birui pe toți potrivnicii Tatălui și ai Mei și se va cânta peste tot cântarea de biruință a Mielului, lumina biruitoare peste întuneric, Domnul biruitor peste antichrist, peste fiara roșie, peste balaurul cu șapte capete și peste proorocul mincinos, precum este scris, iar la aceste cuvinte ale suflării gurii Mele, o, ia aminte, omule antichrist, și ia-ți sculele și du-te și te dă deoparte din calea venirii Mele și ia mâna de peste oameni, căci Duhul Meu va sufla cuvânt peste pământ și mulți vor lua și se vor vindeca de prostie, de minciună, de satana de orice fel și vor căuta cerul, și voi veni cu toată slava Mea cerească, cu cele nouă ceruri voi poposi deasupra pământului român și va fi această țară dragă la toți pentru strălucirea Mea din ea și vor lua din ea pe Dumnezeu și viața cea dulce, din care n-au gustat din pricina potrivnicului antichrist, care M-a dușmănit tot timpul, chiar dacă a înțeles bine că s-a păcălit și că nu Mă poate prinde ca să Mă supună, iar acum își va mânca roadele amare și își va vedea munca lui neagră pe dinăuntru și pe dinafară, în ascuns și la vedere, așa cum oricine este vrăjmaș își va pierde munca, iar plata îi va fi amară, precum este scris.

M-am scuturat cu darul Duhului Sfânt peste pământul român și am lăsat cuvânt scris în cetate, și am acum de cuvântat cuvânt de mângâiere pentru cei trecuți, și care sunt chemați la pomenire pentru ei aici, la masă de praznic de Rusalii, când fiii bisericii dreptmăritoare ai ortodoxiei își pomenesc străbunii și sfinții și pe cei dragi ai lor, și iată masă binecuvântată și mese puse de jos și până sus, căci cerul și văzduhul lui este mult, este sus, de nu se știe unde până sus, dar mărturisirea graiului Meu deslușește măreția nevăzutelor facerii și zidește duhul nădejdii și al credinței pentru cele de sus ale celor de sus, și de aceea spun: Binecuvântată să fie masa praznicului de Rusalii, și pace peste cei așezați la masă pe pământ și mai sus de pământ spre nemărginire, iar cuvântul Meu este anevoie de înțeles pentru mulți care nu sunt pătrunși de Dumnezeu și de tainele cerești, dacă nu stau alipiți cu urechea la cuvintele Scripturii și la cuvântul Meu din zilele acestea, că iată, șaptezeci de ani de cuvânt al Meu pe plaiul neamului român, și se pot găsi în el deslușiri cu multul pentru cei ce au credința ca dar ceresc în vremea aceasta a venirii Mele pe pământ cuvânt.

E dulce această zi în grădina cetății cuvântului Meu. E caldă priveliștea din care își iau mângâieri locuitorii cerului în ziua aceasta. Am spus demult că vine o păsărică din cer ca să fie împărat pe pământ și că se iau scaunele împăraților și va sta pe ele această păsărică cerească și ciripește ea prin cuvântul Duhului Sfânt, prin cuvântul Meu, cuvântul lui Dumnezeu, toiagul de cârmuire cu care Eu sunt Păstor peste pământ.

Aplecați-vă voi, cei care vă credeți și vă doriți mari peste popoarele voastre! Eu sunt Cel ce cârmuiesc toate, și toate sunt după cum este fiecare popor, căci cerul ia aminte la fapte și dă fiecăruia după fapte, precum este scris.

Nimeni să nu se mire de ce pe alocuri este război sau sunt ape mari sau furtuni sau foc sau mânie fel de fel. Toate vin pentru fapte, căci unde nu este urmat Dumnezeu și poruncile vieții nu este înger ajutător și ocrotitor de la Dumnezeu peste ținuturi. Așadar, după faptă și răsplată, precum este scris, iar Eu, Domnul, am grijă s-o curăț și pe România de viață fără Dumnezeu peste ființa ei și s-o trezesc pentru iubire și ca să lumineze ea peste pământ, o, și voi așeza un semn curând, curând și se va arăta până departe și va vorbi peste mulți, și va veni apoi glasul Meu și va lămuri taina acestui semn ca să fie înțeleasă de cei ce au înțelepciune și legea lui Dumnezeu peste ei. Amin.

Și acum Mă aplec și spun:

Pace din cer peste cei de la cârma țării ca să facă ei înnoire de lucrare pentru mersul acestui popor atât de nedumerit acum, în urma risipei prea mari, lăsată de cei de până acum stând și tot stând fără de teamă de Dumnezeu să socotească avutul țării, și pe care l-au tras lor, și iată-i, încă vor să rămână și să sugă pe mai departe puterea și pâinea neamului român. Toate vin spre înnoire, așa trebuie lucrat și așa va fi, prin puterea Duhului Sfânt va fi așa. Amin.

Pace vouă! Peste tot pace peste români! O, fii români, luați de la Mine pentru voi. Nu mai luați sfat de la vrăjmașii cei dintre voi. Ridicați-vă și ridicați glasul și deosebiți-vă și înmulțiți numărul celor sănătoși la minte și la duh, căci sunteți constrânși de la mijloc și din afară de cei ce s-au ales să-și lovească glia și neamul.

Ieșiți în față voi, cei care cârmuiți curat țara română creștină și spuneți la toți deslușit că loviturile sunt lovituri, nu sunt adevăruri, dar trebuie mult mai amănunțit descurcat înțelesul tot pentru fiii acestui neam, ca să stea ei apoi la veghe pentru țară și pentru ei. Așadar, ieșiți în porțile țării și ajutați fiii acestui neam să înțeleagă lucrarea cea rea, care tot lovește și tot amenință poporul cel firav, despărțit în două acum, și iată, are nevoie de lămurire multă și tot mai multă acest popor, ca să-și poată căpăta iarăși dragostea de țară și cea dintre frați. O, nu-i lăsați pe dușmanii plătiți să defaime, să lovească prin duhul minciunii sufletul acestui neam.

O, pace vouă și înmulțiți pacea, fii români! Loviți întunericul, fiilor, ca să nu se înmulțească! Auziți?

Pace poporului român! Amin, amin, amin.

O, țara Mea de azi, o, neam român, meleag ales și binecuvântat de Tatăl ceresc pentru venirea Mea cea de la sfârșit de timp, o, dulcea Mea grădină de taină, iată, nu mai pot să plec și să nu-ți grăiesc iar și iar, căci pe meleagul tău își tot întețește satana lupta lui asupra Mea, asupra lui Hristos, Care l-a biruit și l-a rușinat și i-a scris nume de vrăjmaș acum două mii de ani prin biruința Mea de pe cruce, și prin care el a fost descoperit și judecat ca vrăjmaș pitit în întuneric, și pe care lumina învierii Mele l-a dat de gol și i-a dat numele de antichrist.

O, țara Mea, te păstrez sub cuvântul Meu, sub binecuvântarea Mea, ca să te ocrotesc. E grea lupta pentru paza ta cea de la Dumnezeu, căci balaurul roșu se vede înșelat prin tot ceea ce a lucrat vreme lungă și dă încă să-și păzească, să-și ascundă capetele ca să nu-i fie retezate de sabia cuvântului Meu. Eu, Domnul, îl țin sub această amenințare și de aceea Îmi păstrez tot timpul statul și paza și râul cuvântului Meu de peste tine și pentru tine, ca să vadă și ca să audă acest vrăjmaș cuvântul Meu, cu care duc lupta asupra sa.

O, popor român, ridică-te ca să vezi ce luptă dau puterile întunericului ca să nu te scape de amenințarea omului antichrist, și care iată-l cum își mânuie forțele prin tot felul de servi ascunși sub fața binelui, și peste care vine și tot vine lumina Mea și îi scoate deasupra cu lucrarea lor potrivnică și nicidecum salvatoare. O, așează-te să-Mi cercetezi și să-Mi înțelegi cuvântul cu care te păstoresc din nor cu glas duios și blând, căci tu ești iubirea Mea de la sfârșit de timp, așa cum ai fost la începutul facerii, când am fost atât de fericit să fac cerul și pământul și să stau apoi pe pământul tău și să lucrez din el trupul și ființa omului cel întâi zidit, și care apoi Mi-a zdrobit bucuria lăsându-se momit de glas străin și părăsind el iubirea cea pentru Făcătorul său.

Iată, timpul și-a depănat mersul și se scrie un nou început proorocit prin Scripturi, și vine și se așează ca facere nouă a lumii, o, și tot cu tine începe Domnul această înnoire și te vei arăta peste popoare cu ungerea ta cea de la Dumnezeu și iarăși vei fi și iarăși ești cea dintâi și va lumina Domnul cu tine în lung și în lat și vei fi vestită peste pământ și peste popoare cu lucrarea cuvântului Meu, cu care iarăși se așează facerea, cerul cel nou și pământul cel nou și Ierusalimul cel nou, precum este scris, iar tu ești țara strălucirii, țara cuvântului lui Dumnezeu, Care luminează lumea toată curând, curând, o, și va fi vestită din loc în loc mângâierea lui Dumnezeu peste pământ, mângâierea Mea peste popoarele care vor afla și vor cunoaște ce este mângâierea și venirea ei din cer pe pământ și moștenitorii ei apoi, căci mulți Îl vor lua pe Domnul din acest râu de cuvânt și-și vor împărți unii altora facerea cea nouă, și Duhul Sfânt va împlini și va sfinți această tainică lucrare peste pământ.

Iar acum las peste tine pecetea gurii Mele: Pace ție, pace vouă, fii români! Deschideți-vă la glasul Meu! Avem de biruit alături în luptă pe antichrist, căci aici, în țara strălucirii este el judecat de însăși lucrarea sa cea rea, care se numește întunericul cel mai din afară, și cu care s-a tot luptat să cuprindă sub el lumea. Acum însă se întâlnește cu Mine pe plaiul tău, o, țara Mea, și aici este judecat și rușinat, și mai este doar o clipă și de aceea Eu, Domnul Dumnezeul tău, te îmbrac în cuvântul Meu ca într-o haină sfântă și las peste tine cuvânt sfânt: Pace ție! Auzi tu glasul Meu? Te păstoresc cu mare iubire, țara Mea, și de aceea pace ție, pace de la Domnul Dumnezeul tău! Amin.

În zi de praznic de înălțare te cuprind în Duhul Sfânt, popor român, și-ți ocrotesc prin cuvânt țara și alegerea ta și se întâlnesc cerul cu pământul pe vatra ta, căci Eu, Domnul Iisus Hristos, Mă port pe nor cu însoțitori din cer, iar acest pământ este locul întâlnirii cerului cu pământul și masa Mea de cuvânt, cu care Mă împart peste popoare și le dau din Duhul Meu, iar tu ești popor ales, și din care Mi-am ales servi și i-am așezat de veghe în calea cuvântului Meu când el vine să păstorească, să bată și să intre și să lucreze împliniri precum este scris.

Îi chem la masă de cuvânt, iar și iar îi chem pe cei din sfatul țării ca să le spun să fie de partea dreptății ca nu cumva să piardă aceste scaune, și le spun să înconjoare cu încredere și cu nădejde pe cel așezat proaspăt pe scaunul de cârmuire peste țară și căruia îi este împărțită acum de la Dumnezeu o ceată de îngeri veghetori și lucrători cu el și împlinitori ai înțelepciunii de sus, căci acest fiu are o mare iubire de țară și de neam și are lucrare mare de lucrat, iar cei din sfatul țării să ia aminte la duhul înțelepciunii cu care este dăruit din cer acest fiu pentru această țară aleasă, pentru slava Mea de la sfârșit de timp peste pământul ei, și de unde Îmi împart lumina cuvântului Meu și împlinirile lui toate, și de aceea duhul frăției adevărate să sălășluiască acum în cei din sfatul țării și toți să se lase biruiți de înțelepciunea cea din cer ca să ridice spre slava Mea de la sfârșit de timp țara română și poporul ei, și toate vor fi înțelese la vreme și se vor împlini după planul cel ceresc, și toate popoarele și limbile se vor înfrupta de bogăția luminii cerești a cuvântului Meu care curge din nor și se scrie pe pământ, împărțindu-se de la margini la margini și trezind dragostea cea de sus, și care vine peste oameni pe pământ prin cuvântul Meu, cuvântul lui Dumnezeu.

Pace vouă iar și iar, vouă, celor de pe scaunele sfatului țării! Apropiați-Mă ca să vă fiu Păstor! Nu acum vin pe pământ cuvânt. De șaptezeci de ani Îmi aștern glasul cuvântului Meu în cartea sa pe acest plai binecuvântat între popoare, o, și nu mai este mult și toate popoarele se vor apleca să ia această mângâiere și binecuvântare a acestei vremi cerești venită pe pământ prin cuvântul Meu, care grăiește și împlinește.

O, ai grijă, popor român, ai grijă să te găsească una frate cu frate și frumos gătit sufletește și trupește aceste zile care vin și se grăbesc să vină, și iată-le, o, iată-le cum vin și cum dau să se așeze cu împlinirea lor! Se vor apleca popoare la slava Mea din tine, nu uita. Nu fi împietrit la cerbice când Eu, Domnul, îți vestesc ție aceasta. Te cuprind cu cei din cer și te țin aproape lângă inima Mea și te păstoresc cu mare iubire. Nu uita să crezi că te așteaptă tot cerul să te arăți peste popoare cu slava cuvântului Meu din mijlocul tău. Așadar, ridică-te și te gătește în toate și ieși întru întâmpinarea anului plăcut Domnului, căci tainic s-au împlinit multe, și iarăși multe se vor împlini, căci Eu, Domnul, vin și împlinesc, și precum M-am suit la cer pe nor acum două mii de ani, tot așa și în acest timp, vin așa cum am făgăduit că voi veni, și sunt cu cei cu care Mă port cel mai aproape, cu cei doi martori, Moise și Ilie, și iată lucrare cerească pe pământul român, cerul și pământul întâlnindu-se lucrând, și tainic lucrând, căci necredința este mare și ține întunericul peste pământ, până când lumina va ieși pe ulițe și va striga în lung și în lat: Veniți de luați lumină!

Binecuvântare cerească așează Dumnezeu acum pe creștetul fiului așezat pe scaunul de cârmuire al neamului român. Voi grăi prin cuvânt și voi desluși cărarea lui, căci este purtat, și de aceea a fost păstrat și așezat odată cu marea și cruda împotrivire a celor ce stăpânesc acum, și care n-au voit să asculte sfatul Domnului spre ei, iar Eu i-am biruit și i-am rușinat și a fost așezat acest fiu. Îl îmbrac cu putere de sus ca să poată pentru țară, nu pentru cei lacomi de putere și de bani și de ani pe scaune doar ei, căci toate se înnoiesc, și tot și toate să facă loc înnoirii, precum este scris, căci această țară va fi îmbrățișată și i se va purta numele și alegerea peste mări și țări, fiindcă așa este scris pentru ea, și tainic lucrează cerul această împlinire.

În zi de praznic de înălțare, pace vouă, celor din sfatul țării! Nu vă împotriviți, ci aplecați-vă pentru mersul cel măreț al acestui neam și iubiți-vă țara așa cum Eu, Domnul, o iubesc și îi pregătesc slavă mare și veșmânt de sărbătoare și zi de nuntă cerească, nunta Mea pe plaiul neamului român, căci Tatăl Îmi pregătește acum zi de slavă mare pe vatra acestui neam.

Duhul lui Dumnezeu este Stăpân și Împărat în cer și pe pământ și cârmuiește sus și jos și cârmuiește lumea, iar Eu, Domnul Iisus Hristos, sunt Cuvântul Tatălui, Cuvântul lui Dumnezeu între cer și pământ și fac cunoscută lucrarea Duhului Sfânt prin cuvânt rostit și Mă port pe deasupra pe nor, iar pe pământ se scrie acest cuvânt și păstoresc cu el, căci sunt Păstor.

Și cum adică acest cuvânt purtat pe nor și așezat în cartea sa din zilele acestea? Amintesc din Scripturi grăirea Mea cu Adam în rai și auzea acesta glasul Meu și grăia cu Mine când îi grăiam lui. Moise Mi-a auzit glasul în vâlvătaie de foc pe munte și Mi-a scris cuvântul pe care îl auzea când Eu îi grăiam lui. Ilie proorocul Îmi auzea foșnetul și glasul cuvântului Meu aproape lui și a rămas scris pe pământ cuvântul lui Dumnezeu cu omul. La fel proorocii și regii lui Israel, apostolii și sfinții apoi în lucrarea Mea cu ei pe pământ, și Mă descopeream lor prin cuvânt, prin vedenie și prin darurile Duhului Sfânt și-Mi lăsam pe pământ lucrarea și cârmuiam, așa cum și în zilele acestea Îmi las glasul peste pământul român și-Mi este scris cuvântul și merge el și se vestește și cârmuiește și aduce spre știre planul lui Dumnezeu, plan scris, după care îngerii lucrează împlinind, și iată șaptezeci de ani de cuvânt, ca râul care curge deasupra neamului român și adapă pământul și omul și facerea toată după planul cel de sus, căci toate așteaptă și ascultă de la Dumnezeu Făcătorul să vină toate, căci din cer cârmuiește Domnul, nu de pe pământ este cârmuirea, iar pe pământ se dă luptă de împotrivire între om și Dumnezeu, fiindcă omul nu are minte din cer, și are din sine, și cu ea intră în luptă de împotrivire asupra Domnului și pierde omul de fiecare dată, bietul de el, și iată, iată, nu este altă formă de cârmuire cu alt fel de nume, ci numai conducerea cea de la Dumnezeu este cea care cârmuiește și biruiește, oricât de mare ar da să stea omul care se vrea mare peste oameni. O, dar cum să fie mare cel care acum este, iar mâine nu mai este și piere odată cu mărirea lui, iar Eu, Domnul, sunt Cel veșnic ca și cuvântul Meu? Amin.

Cu graiul gurii Mele așezat în carte în zi de duminică Mă îndrept spre sfatul țării, spre cei care stau pe scaunele de cârmuire peste neamul român și ca să știe aceștia că peste ei este Dumnezeu și le grăiește lor din nor și Își începe grăirea peste ei cu urarea care așează la sfat pe cei care se adună să pună la cale cele pentru țară.

Și iată, pace vouă, și ridicați-vă de pe scaune ca să întâmpinați pe Domnul, Care cuvintează și lucrează biruință cerească peste țară!

Vin să vă fac cunoscut că trebuie să vă aplecați unul în fața celuilalt ca frați ai aceluiași neam și să vă așezați la sfat pentru mers pe mai departe al țării, dar dacă dați și tot dați să lucrați altfel decât Dumnezeu, Care cârmuiește lumea toată, dacă veți da ca și până acum să vă căutați fiecare întâietatea și binele vostru mai întâi, dacă încă nu veți pricepe cum trebuie să stați în sfatul cel pentru țară, o, nu va veni pacea peste acest neam atât de obosit și atât de dezbinat în urma atacului omului potrivnic care se luptă din ascuns să culce la pământ acest ținut și neam, iar această lucrare rea se numește lucrarea lui antichrist. O, nu veți avea izbândă și veți păstra încă suferință și nedumerire și încordare peste duhul poporului român, popor rupt în două din pizma diavolului vrăjmaș și neastâmpărat cu lucrarea lui pitită la întuneric, și cu care trimite săgeți ca să slăbească statul pe picioarele lui al neamului român.

Așadar, ascultați! Aplecați-vă înaintea cuvântului Meu de peste voi, aplecați-vă așa cum Mă aplec Eu vouă acum prin cuvânt cu rugăminte în el înaintea voastră, și apoi faceți ca Dumnezeu și aplecați-vă unul în fața celuilalt! Dați dintre voi săgețile pe care dați să le tot înmulțiți și să vă păstrați în duhul răzbunării și al gândirii de sine în numele țării, și mai bine luați gândirea cea sănătoasă, și totul cu dragostea cea care nu caută ale sale și nu pune la socoteală răul și nu pizmuiește și, din contra, pe toate le rabdă și le nădăjduiește și rămâne, căci dragostea nu cade niciodată, așa este scris. Auziți voi?

O, fiilor care aveți în mâini soarta și mersul țării, luați de la Dumnezeu ca semn bun, căci s-a ales prin luptă grea un cârmaci iscusit, iubitor cu multul de țară și neam. Ridicați-vă iubind voi țara ca și el și înconjurați cu credincioșie acest fiu cu inimă mare, o, și nu vă mai iubiți pe voi înșivă ca și până acum, și nu veți putea aceasta ce vă cer dacă nu veți ști să semănați cât de puțin cu Dumnezeu, cu Mine, Care Mi-am pus viața pentru iubirea de oameni, fiilor, căci Duhul Meu este duh iubitor de oameni, și așa să faceți și voi dacă v-ați făcut rost de loc pe scaunele țării. Iar dacă încă ați făcut aceasta doar ca să ajungeți mari și tari și bogați și la putere din dor de putere, să știți, fiilor, că vă vor respinge aceste scaune, pe care stă scris un cuvânt tainic, și care se cheamă dreptatea.

Așadar, cu aplecare acum, Eu, Iisus Hristos, Păstorul Cel de la Tatăl venit să păstoresc, vă rog cu aplecare, îmbrățișați-vă întru același duh al păcii și al iubirii de neam și de țară și așezați-vă sub taina cea lucrătoare a Duhului Sfânt, și împreună sub puterea Lui cea mare puneți la cale în sfatul țării mersul cel bun și curat al neamului român pe mai departe. Adunați-vă iubind țara și înconjurați-l pe fiul așezat acum pe scaunul de cârmuire înaintea popoarelor și lăsați Duhul lui Dumnezeu să croiască împreună cu voi cărări mărețe și mers cu biruință și cu pace multă, multă, și, iarăși, cu unire între frații români, și faceți tot ce vă stă în putință să iasă dintre voi și dintre români dezbinarea, temerea, nedumerirea pentru ziua de mâine, pentru viața urmașilor voștri, și de aceea căutați să învățați din mers să nu aveți mai multe feluri de gândiri și de dorințe și de planuri, iar dacă este și aceasta, măcar să rămână după sfat tot ce este mai pe potrivă ca să iasă la lumină și la mers bun țara și neamul și urmașii, și nu uitați un sfat măreț, că iată ce las spre lucrare între voi:

O, fiilor, o, fiilor, învățați de la Mine, căci Eu sunt blând și smerit cu inima, și iară să învățați să fiți pildă bună unul altuia, așa încât să vă luați după cel mai înțelept dintre voi, după cel mai blând și mai iubitor de frați și neam, după cel mai umilit, și care poartă această înțelepciune a vieții de pe pământ, și urmați-i pe unii ca aceștia, căci dacă trufia vă va paște și de acum înainte, așa cum s-a văzut de peste tot în toți acești ani de după ziua eliberării pentru credință și mers fără de jug, o, luați aminte, luați aminte că trufia nimicește omul și frăția dintre frați, și atunci Eu, Domnul, va trebui să curăț aria de duhul trufiei, o, și nu voiesc să fie durere și umilire pentru cei care nu s-ar putea vindeca de trufie, de acest duh rău.

Așadar, dau poruncă îngerilor împlinitori ai cuvântului Meu să pună în lucru sfatul Meu cel pentru voi, căci se poate ca voi să vă arătați neprimitori, nepăsători de cuvântul lui Dumnezeu și să faceți pe mai departe după mintea voastră, care nu are din cer dacă nu este credință și aplecare și multă pace în sfatul țării.

De aceea Eu, Iisus Hristos, Păstor pentru voi de la Tatăl trimis cu carte scrisă spre voi, vă îndemn pe voi și vă spun cu duh duios: aplecați-vă și ascultați!

Asumați-vă greșelile de până acum și dați loc păcii între voi și Mine, între voi și voi, că nu e nimeni să nu fie greșit, fiilor, și de aceea păcatele asumate sunt spre iertarea lor și spre împăcarea cu Dumnezeu, ca să vină de la El binele cel așteptat să vină peste acest neam.

O, pace vouă, și faceți pace între frați, ca toți să fie una și să vină binecuvântarea cea mare peste neamul român! Iar și iar, pace vouă, o, fiilor, și păstrați-vă întru ea! Amin.

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh coboară din nori de slavă cuvântul Meu, cuvântul lui Dumnezeu peste pământul și poporul tău, neam român. Pace ție în zi de încercare și de încordare, și de cumpănă și de nedumerire acum pe plaiul tău! Eu sunt Cel ce sunt și-Mi las glasul de deasupra ta și te cuprind în Duhul Sfânt și în cuvânt de binecvuvântare cerească în ziua aceasta de sorți pentru așezarea cârmaciului care-ți va purta pe mai departe numele și locul între popoare prin vreme, iar acum îngeri fără de număr se împart și te împuternicesc cu puteri de sus ca să facă Dumnezeu biruință pentru tine în ziua aceasta, când se așează mersul tău între pământ și cer și între popoare iar și iar.

Pace ție, țara Mea de azi, țara Mea dragă Mie! Fiii neamului român să fie acum sub înțelepciunea cea din cer ca să poarte ei din vreme în vreme steagul biruinței asupra omului antichrist, care ar da să-și întindă în ziua aceasta plasa lui otrăvită peste turma ta creștină și peste pământul care poartă pe el creștini pretutindeni, și ca să-i piardă satana dinaintea lui Dumnezeu și să-și înșire el împărăția întunericului cel fără Dumnezeu, și iată-Mă în luptă cu el și cu capetele lui multe și mascate și bătând din coadă ca să tragă cu ea dacă poate și stelele de pe cer, numai că Eu, Domnul, stau cu Scripturile deschise și citesc în ele și împlinesc lupta Mielului lui Dumnezeu cu fiara care dă să înspăimânte peste tot lumea, o, și nu știe acest vrăjmaș să citească și să creadă că pe pământul român se întâlnește cu Mine, cu Mielul lui Dumnezeu, cu slava cuvântului Meu care suflă peste el ca să cadă în genunchi la suflarea gurii Mele și să tot fugă și să nu aibă unde se opri, căci pământul tot este facerea lui Dumnezeu și vor pricepe toți locuitorii pământului lucrarea și venirea cuvântului Meu în întâmpinarea lui antichrist, despre care scrie în Scripturi că se va ivi și va fi biruit prin suflarea gurii Mele.

Și iată, suflu cuvânt peste tine, vrăjmașule al lui Hristos, antichristule obraznic și tot atât de orb. Iată lupta Mea cu tine! Apleacă-te, dar! Ești prins în fapt ca să zădărnicești dacă-ți merge și să-L birui pe Hristos, pe Fiul lui Dumnezeu, pe Cel Care a făcut cerul și pământul și omul și raiul și mersul lui Dumnezeu prin vreme. Lasă-ți armele jos! Ești față în față cu suflarea gurii Mele, care se face cuvânt cu putere și-ți spune: Dă-te înapoi! Această zi să te umple de spaimă, să te învingă prin puterea Duhului Sfânt împărțit de îngeri fără de număr peste toți fiii României lui Dumnezeu, ca să facă ei cu Dumnezeul lor biruință peste tine, o, că de mai bine de jumătate de an fierbe duhul tău și împarte vrăji fel de fel ca să-i birui pe români sub călcâiul tău murdar, numai că acest popor are alegerea Mea, iar tu te-ai păcălit cu toată armata ta ascunsă sub nume de salvatoare peste țara Mea de azi, dar țara aceasta are îngerii în zeci de mii în ziua aceasta și se ridică la cuvântul Meu și-și întărește mâna și ia de la Dumnezeu putere de biruință împotriva luptei tale aprige ca s-o culci jos pe ea. O, nu, căci între ea și tine sunt Eu, Iisus Hristos, Mielul lui Dumnezeu, și împlinesc Eu biruința Mea asupra ta, căci tu ești fiară rea, de șapte mii de ani potrivnică omului încă de când l-am așezat în rai după ce l-am zidit și i-am dat duh de viață, iar tu l-ai tras aliat al tău și i-ai șoptit minciuna ta, iar acum, Eu te biruiesc și așez la locul lor toate, și pe tine la locul tău, căci foc ești, foc vrăjmaș lui Dumnezeu și omului, și focul este partea ta și ceea ce ai iubit și ai lucrat tu și slugile tale bătrâne de șapte mii de ani și mulți prin vreme până azi.

Iată, am stat de vorbă cu tine pe pământul român și te-am vestit pe nume iar și iar, și M-am vestit pe nume înaintea ta în ziua tragerii la sorți care va arăta cârmaciul pentru țara și neamul român pe mai departe, iar tu stai acum în ascuns cu plan mârșav și bătând din coadă ca să împarți otravă, dar puterea ta cade înaintea Mea, căci Eu sunt Mielul lui Dumnezeu și-Mi este scrisă în Scripturi biruința asupra ta, iar tu ești antichrist, vrăjmașul Meu și al neamului creștinesc de pe pământ, și mai ales al neamului român creștin, în mijlocul căruia Mi-am așezat cetate de scaun și tron și slavă de cuvânt de biruință. Auzi tu, ce spun? Așadar, lasă-te prins și scos la întrebare, căci lupta ta cade prin însăși lucrarea sa cea rea. Amin.

Vă binecuvintează pe voi Dumnezeu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, fii români din țară și de prin străini, o, că mulți v-ați dus de acasă, fiilor, mulți, și sunteți străini de pământul care v-a crescut din pâinea lui. Veniți acasă, o, fiilor, veniți și aveți grijă de țara voastră și luptați să aveți pe glia voastră viitor cu Dumnezeu, o, că mare binecuvântare are de la Domnul acest pământ și neam, și știu aceasta mai-marii popoarelor și tânjesc ei după această slavă. Veniți și vă faceți țara frumoasă și curățiți-vă neamul și pământul de fiara cea cu multe capete, fiilor.

O, iată ce s-a stârnit peste țara română! Vânt și furtună diavolească a suflat duhul lui antichrist peste acest tărâm binecuvântat aparte peste pământ! S-a lucrat la întuneric cu unelte și obiceiuri satanicești, cu vrăji și cu suflete cumpărate cu bani de partea lui antichrist cu față de credincios lui Hristos. O, nu! Fiara roșie, care de treizeci și cinci de ani iar și iar a stat și dă să stea pe mai departe pe scaunele țării, această fiară cu floare roșie la ureche trebuie biruită acum. Dar voi, fii români, copii mai tineri de ani, și care nu știți istoria tristă a părinților voștri, strângeți-vă pe lângă ei și pe lângă învățătorii curați ai acestui neam și cereți-le lor ca să învățați ceea ce voi nu știți despre această fiară, care s-a sculat să stea la pândă odată cu libertatea cea pentru credință a creștinilor în anul izbăvirii acum treizeci și cinci de ani.

O, să nu greșiți din necunoștință, voi, tineri copii, că iată, mulți n-au știut și s-au lăsat cumpărați ca să-și semneze soartă rea pentru mâine, o, și s-a lucrat cu vrăji, cu scule diavolești cu față de om, și vă spune aceasta Dumnezeu, iar voi să-L credeți pe Cel ce vede și știe și spune.

Te ridic pentru biruință, neam român. Stau la mijloc toată ziua tragerii la sorți și caut peste tot cu ochiul Meu dumnezeiesc și veghez de deasupra cu suite de îngeri și de sfinți strămoși ai acestui neam și-i spun vrăjmașului: Jos armele! Jos măștile! Jos haina de miel cu care se împarte înșelare! Eu sunt Cel ce sunt, Eu sunt Alfa și Omega și am în ziua aceasta zi de biruință pentru neam pe pământul român, și voi veni cu cuvânt scris la sfârșitul zilei și voi povățui acest popor pentru veghe, căci vrăjmașul este neastâmpărat și obraznic, este cu minciuna pe limbă ca să-și facă dreptate, iar calea neamului român va fi grea, va fi de așteptat și de răbdat cu înțelepciune, căci fiara roșie a lăsat urme rele și sărăcie a lăsat, și voiesc să-i dau în lături pe slujitorii lacomi și să-i împrospătez pe cei drepți, care au stat prizonieri fără de cuvânt sub lucrarea fiarei cu multe capete, căci Eu, Domnul, cercetez inimile și salvez pe cei care caută izbăvirea de partea dreptății lucrurilor. Amin.

E miezul nopții acum, și se scurge spre mâine această zi de slavă și plină de biruință, după toată lupta Mea cu potrivnicul peste care Eu, Domnul, am avut de vegheat ca să-l slăbesc și ca să-l rușinez iar și iar, căci s-a ivit să-Mi biruiască neamul român de partea lui și să-l dea robiei și să-i batjocorească viitorul cel de la Mine și să pună el la cârma acestui popor pe cel străin de binecuvântarea cea de la Dumnezeu pentru cel care va sta pe scaunul de sus al țării pe mai departe, iar Eu, Domnul Dumnezeul tău, am vegheat pentru tine, popor român, și am luptat luptă grea ca să dobor pândașul și să-l biruiesc rușinându-l de tot, căci am făgăduit că voi da lupta și voi scăpa de cădere neamul român, iar lupta a fost grea și încă va fi grea și de aceea scriu carte și o pun pe cale spre știrea celor ce dau să sape încă și tot dau zvârcolindu-se cu disperare dacă a căzut întrecerea, o, și ziua a fost grea și prea grea, și va crede acum neamul român și neamurile din jurul lui că vrăjmașul a fost mare și viclean și mascat pe deasupra și s-a voit învingător, și n-ar fi putut fi biruit decât de Mine, de Mielul lui Dumnezeu, precum este scris despre lupta Mea cu fiara cu multe capete, și pe care mereu s-o biruiesc cu luptă dreaptă.

Te cuprind în brațele Mele și în liniștea Mea, popor român, atât de pândit de slugile vrăjmașe ca să cazi, ca să-ți stingă puterea. S-au folosit bani grei până ce te-au amețit și te-au orbit slugile lui antichrist, până ce n-ai mai avut ochi ca să vezi capcana gata să te înhațe și să te îngenuncheze. N-ai mai fi putut să-ți păstrezi mersul și libertatea dacă nu intram Eu, Domnul, în luptă cu fiara aceasta, care-și ține ascunse capetele ca să te poată duce de nas cu vrăji de-ale lui.

O, cât de greu păcat și-a agonisit această aproape jumătate de popor păcălit de vrăjmașul ca să-i dea girul și să-l urce pe tronul de cârmuire peste țară, ca să te poată pune la fiert, popor român.

O, cum să fac acum să te iert de păcatul trădării de țară și de neam? Am venit numaidecât ca să nu te las deasupra prăpastiei și ți-am făcut trezirea și s-au ales mai mult de jumătate din români și au dat luptă grea lângă Mine ca să nu te dezbrace de biruință cotropitorul care a apucat să lege la ochi jumătate din popor umblând cu de toate ca să-i ologească mersul.

Vai de cei ce nu cred planul vrăjmaș ca să se așeze la veghe și la ocrotire pentru salvare când vrăjmașul atacă din plin! Toți stăpânii lacomi de putere peste gloate, toți își fac cărări bătătorite pe la cuiburile vrăjitorilor și fermecătorilor ca odinioară poporul Israel, în mijlocul căruia fierbeau oalele descântătorilor ca să amețească duhul poporului și să cadă Israel. Iată, și azi cei lacomi de putere împrăștie turnări și descântece și vorbe amețitoare și defăimătoare ca să cumpere oameni și să se ridice aceștia apoi unii contra altora și să câștige satana, stăpânul minciunii, și care nu poate fi descoperit cu una, cu două dacă e prea gros întunericul cu care-și acoperă pe deasupra lucrarea lui vrăjmașă.

Omul de rând nu crede când aude acest adevăr, dar cei ce umblă cu vrăji și cu minciuni ca să biruiască oameni cât mai mulți, aceia cred în vrăji, cred în puterile întunericului, cred și se folosesc de sprijinul diavolului, o, și de aceea Eu, Domnul, îi povățuiesc pe creștini să se stropească tot timpul cu apă sfințită cu putere peste ea și să ardă tămâie în vreme de rugăciune, și cu sfânta cruce să-și însemneze trupul și mersul și culcatul și sculatul și pâinea și apa și cămașa și căruța și toată casa lor și munca toată, căci vremea aceasta e plină de lucrarea vrăjitorilor și de duhul orbirii și se dau diavolului toți cei care înjură și dăruiesc lui satana copiii și boii și caii și plugul și coasa și munca, o, că au pe limbă vorbire de satană și e bogat satana cu de toate ale omului care blesteamă și biruiește cu cuvinte, cu însăși limba sa prin înjurături și blesteme ieftine munca lor, familia și viața lor toată, o, și nu mai sunt păstori să caute după cei care rătăcesc fără de veghe și să le arate drumul și cetatea de scăpare, turma creștină, pe cei ce iubesc împărăția cerurilor pe pământ cu ei, și pe Hristos, pe Care aproape toată lumea Îl înjură cu cuvinte de desfrânare și de defăimare de atâta vreme, de două mii de ani.

O, țara Mea iubită, nu te pot lăsa în cursa vrăjmașului. Mi-am arătat puterea dumnezeiască și te-am scos din cursă iar și iar. Vezi tu aceasta? Ești dușmănită fiindcă ești frumoasă și fiindcă vede satana strălucirea ta și te râvnește ca să-ți murdărească fața și rochița și credința și să te smulgă de sub puterea Mea.

O, nu te mai lăsa orbit, popor român! Veghează, fiule! E primejdie dacă nu este veghe, căci vine vrăjmașul și-ți face rău pe la spate și-ți curmă puterea și mersul.

O, ce greu a fost în lupta Mea de azi cu vrăjmașul antichrist, ce greu cu cel ascuns sub întunericul lui și cu arme pitite! Nu a fost biruință omenească, o, nu! Puterile cerești au stat în luptă cu Hristos pentru țară, au stat cu Mine împotriva lui satana, iar cuvântul Meu l-a doborât. Aceasta este puterea cuvântului Meu coborât pe pământ între oameni, și a venit această vreme, a venit Hristos între oameni cu lucrare de cuvânt, și numele Lui se cheamă Cuvântul lui Dumnezeu și aceasta este toată taina prin care satana este biruit. De treizeci și cinci de ani am scos deasupra lucrarea cuvântului Meu și biruiesc de atunci de partea Mea pentru neamul român oricât s-ar înteți lucrarea vrăjmașă, căci înaintea Mea se pleacă înălțimile toate și se închină și mărturisesc pe Dumnezeu, precum este scris. Amin.

Te cuprind și te mângâi, popor român. Ai grijă să nu mai cazi! Stau de veghe la căpătâiul tău și-ți trimit carte și te veghez cu cuvântul gurii Mele, chiar dacă tu nu dai de el, de ocrotirea Mea de peste tine. O, pace ție, și păstrează între Mine și tine această urare și lucrarea ei! Eu, Domnul Iisus Hristos, Învățătorul tău, rămân de veghe, rămân cu tine în taină și te cuprind în cuvânt ori de câte ori va fi nevoie să depărtez dinspre tine orice ispită care ar fi să te încerce și să te piardă de lângă Mine, iar Eu nu te voi lăsa.

Iată-ne binecuvântați peste pământ, pe Mine și pe tine, țara Mea română, casa Mea de azi, sala Mea de nuntă la sfârșit de timp! Te iubesc cu mare iubire. O, nu uita iubirea Mea cea pentru tine. Sunt și rămân Domnul Dumnezeul tău și-ți trimit mereu izvorul cuvântului Meu, care curge de șaptezeci de ani pe meleagul tău drag și biruiește pentru tine tot timpul, o, țara Mea de azi, și se împarte în patru părți și-ți adapă țarina și Îl aduce pe Dumnezeu pe pământ. Amin, amin, amin.

Bat, și Mi se deschide și intru în cetatea cuvântului Meu pe vatra neamului român și ies cuvânt scris și vestesc izbăvirea cea de la Mine, căci Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, o, țară română, țara Mea cea de la început de timp și cea de la sfârșit de timp a Mea, iar soarta ta din toate vremile și soarta ta cea de azi este în mâna Mea și nu pot să te las de sub aripile Mele ocrotitoare peste tine și de aceea te țin cuprinsă ca pe comoara Mea cea dragă și-ți vestesc viitor ceresc și îl așez pic cu pic peste tine și vor privi la tine popoare și limbi și toți cei care află pic cu pic de slava Mea de peste tine și vei sta învăluită în lumina cea necreată, și sub care nu se mai distinge lumina cea făcută de om pentru vreme de noapte, o, și te vei arăta cu strălucire și vor ști popoarele că ești țara Mea, țara strălucirii, țara venirii Mele cuvânt peste pământ acum, la sfârșit de timp.

Iar în ziua aceasta de duminică, duminica cea de dinaintea tragerii la sorți ca să se arate cel ce va sta la cârmă pentru tine, iată, te așez sub binecuvântarea Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh și-ți țes cu sfinții veșmânt de biruință de la Dumnezeu pentru tine și vor fi rușinați cei ce te-au robit și te-au vestit căzută, dar tu vei sta cu fruntea sus, țara Mea, o, și de aceea, pace ție iar și iar, pace peste tine și peste duhul tău, popor român! O, ridică-te și biruiește! Biruiește-l pe tatăl minciunii și pe slujitorii lui, iar tu scutură-ți jugul și mărește-L pe Domnul Dumnezeul tău, Care Se slăvește peste tine prin cuvânt împlinit, că tu ai nume nou de Nou Ierusalim, de noua Mea țară și ești țara venirii Domnului cuvânt pe pământ acum, la sfârșit de timp.

Te învăluiesc în cuvânt dulce și sfânt și le spun popoarelor despre soarta cea de la Dumnezeu, despre alegerea ta cea pentru venirea lui Hristos pe pământ cuvânt pentru înnoirea a toate precum este scris, o, că nu omul poate pregăti înnoirea lumii, ci Eu, Domnul, fac această minune, căci omul nu poate face minuni, nu poate cel care nu este el însuși minune sfântă, o, și nu sunt minuni decât cele care sunt sfinte și cu nume sfânt pe ele, o, țara Mea minunată, iar Eu, Domnul, Mă mângâi alintându-te și mângâindu-te și pregătindu-ți slava și de aceea rostesc cuvânt, ca apoi să-l împlinesc.

Binecuvântare las peste duhul neamului român, pe care îl dăruiesc cu lumină de sus, cu înțelepciune din cer ca să știe să-și semneze soarta lui cea de la Mine iar și iar, și odată cu această biruință mare îi voi rușina cu multul pe cei care în acest neam au apăsat cu robie peste el și peste mersul cel curat al său între popoare, căci Eu stau de veghe cu sfinții și cu oștirile puterilor cerești ca să se poată din cer lucra și ca să poată Dumnezeu acum.

Vreau să te vindec, vreau să-ți șterg fața și fruntea ta lovită și pândită de duhul minciunii și de slujitorii cei vrăjmași, și voiesc să-ți dau duhul adevărului și al iubirii de Dumnezeu și de neam, țara Mea, o, că nu cu ajutorul minciunii se lucrează când e vorba să-ți alegi iar și iar cârmaciul care să te poarte între popoare cu numele și cu mersul tău frumos. O, nu-ți face cinste să te cumpere de partea lor cei care-ți cer girul ca să-ți alegi cârmaciul. E urâtă de tot o așa lucrare, și care se numește politică și partide, când fiii de aceeași țară se mint între ei, se rănesc, se defaimă unii pe alții numind întrecere această lucrare urâtă și plină de duhul minciunii. O, ce urât este pe pământ din pricina aceasta, a duhului minciunii, ce urât! Ar fi să pedepsesc minciuna și lucrarea și glăsuirea ei, dar Eu sunt iubire și vreau în iubirea Mea să rămâi, popor român. De șaptezeci de ani Îmi scutur de deasupra ta cuvântul slavei venirii Mele și s-a întocmit cartea acestui cuvânt și va fi el apa cea dulce spre care vor căuta noroadele toate ca să bea pentru înviere și slavă, iar Eu, Domnul, Mă pregătesc să le ies înainte și să le așez pașii pe cale spre acest râu care merge peste pământ ca să fie căutat și găsit și trăit de oameni, o, și așa se va lucra cu bogăție nașterea din nou a lumii și se va împlini această Scriptură așteptată de toți sfinții să se ivească la vedere, iar Eu, Domnul lucrez cu grabă și împlinesc.

Acum iar și iar stau față în față cu cei care s-au tot făcut că poartă mersul țării și iat-o căzută în cursa pe care Eu, Domnul, dau s-o zdrobesc acum și să dau izbăvire neamului român, iar și iar să-i dau.

Voi, cei care ați dat să pregătiți cârmaci de la voi înșivă ca să-l aveți la mână și să țineți pe mai departe sub voi neamul român după treizeci și cinci de ani de când tot aplecați sub picioarele voastre fruntea acesui neam, ascultați acum, că iată, vă amintesc iarăși de povața pe care v-am trimis-o din cer ca să așezați la cârmă un fiu pregătit pentru această treaptă și v-am spus numele lui ca să lucrați binele pentru țară după ce voi ați lucrat atât de rău atâta vreme, o, dar voi n-ați ascultat, iar dacă n-ați ascultat ați pierdut și voi, a pierdut și cel pe care ați dat să-l ridicați pe scaunul țării, căci am făgăduit că așa se va întâmpla.

Acum însă dați-vă de partea adevărului, Eu, Domnul, vă cer aceasta, și girați-l pe cel care s-a scris la întrecere ca să nu cadă țara pe mâna celor netrebnici, necinstiți și lacomi de putere și de nedreptate pentru popor. Iar dacă vă veți împotrivi ca să nu ascultați iar și iar, să știți că pic cu pic se va clătina mersul vostru ca și al celor potrivnici planului ceresc, căci cuvântul Meu poartă împlinire, și mai ales cel rostit în vreme de durere, de primejdie pentru țară și neam. Acum însă vă cer ajutorul ca să vă alăturați așezării celui ce ține cu țara și să înlăturați la stânga pe cel prefăcut și mincinos și defăimător de frați și de țară, și care umblă de colo-colo să-și strângă luiși întărituri, dar el este dușman dovedit, și vă spun aceasta vouă ca să nu vă aflați că puneți degetul vostru pe cel vrăjmaș, pe fariseul care-și ascunde planul vrăjmaș, în timp ce și-l demască fără să știe ce face, căci Eu, Domnul, îi trimit încurcătură de limbă ca să se dea singur de gol că este vrăjmaș, el și cei păcăliți de el pentru lucrare vrăjmașă.

De aceea Mă aplec acum și vă rog, ascultați măcar acum și lepădați-vă de cel ascuns sub nume de salvator, și treceți de partea celui care va lucra cu cinste și cu duh bun pentru țară, o, că nu e bine să vă dărâmați singuri din pricina neascultării, cu care iar și iar ați da să lucrați, căci Eu, Domnul, pot să vă dau deoparte și să lucrez biruință întreagă chiar dacă voi vă opuneți și acum.

În ziua aceasta de duminică binecuvintez iar și iar poporul român ca să-i deschid ochii să vadă și să facă alegerea cea bună și să-și repare greșeala toți cei care au împins în față un vrăjmaș, dar veghea cea de sus nu stă din lucru și aduce biruință, aduce răsturnarea vrăjmașului și biruința pentru cel care voiește binele pentru țară și neam.

O, Românie, țara Mea de azi, ce-ai face tu, oare, dacă Eu, Domnul Dumnezeul tău n-aș sta la căpătâiul tău ca să nu fii biruită și ca să rămâi pe culmi? O, iată iubirea Mea! Rămâi, o, rămâi întru iubirea Mea, țara Mea de azi. Iubirea Mea nu este ca a omului, iar omul nu are iubirea Mea.

Te ridic și te vindec, scumpă țară. Scoală-te și umblă în voile Mele, o, țara Mea de la sfârșit de timp! Auzi tu glasul Meu? Auzi tu cuvântul Meu de deasupra ta? Eu, Domnul, te voi dărui acum cu minte și cu putere ca să faci voia Mea, spre salvarea ta.

Iar voi, cei din cetatea cuvântului Meu, așezați de veghe peste țară din partea Mea, ridicați mâinile și stați spre cer cu ele ca Moise, prin care Eu, Domnul, biruiam și dezrobeam poporul său, și iată, vom birui și acum și vom da în lături pe cei care îndrăznesc cu duhul trufiei lor asupra acestui pământ și neam român, iar cuvântul Meu poartă împlinire și Se slăvește Dumnezeu prin cuvânt.

Nu e timp de slăbănogire, ci e vremea să te ridici și să mergi și să te vindeci, neam român. O, strigați la cer de lângă Mine și cu Mine, strigați și spuneți voi odată cu Mine, fii români: „Nu ne lăsa, Doamne! Fie voia Ta cu noi!”

Amin, amin zic vouă, fii ai poporului român, voiesc să Mă aplec vouă ca să vă mulțumesc pentru ascultare, după ce ziua cea de cumpănă va trece și va aduce biruință. Dar și acum, mai înainte cu o săptămână Mă aplec înaintea voastră ca să vă aplecați cu Mine înaintea Tatălui și să spunem odată toți, iar și iar să spunem: Tată, o, Tată, fă-ne ascultători să fim și dă-ne nouă din cer, dă-ne Duhul Tău și nu-L lua de la noi pentru greșelile noastre și dăruiește-ne izbăvire după voia Ta!

Iar Eu, Domnul Iisus Hristos, binecuvintez și spun: Pace vouă, fii români! Vă dau din cer și vă îndemn pe voi: Rămâneți, o, rămâneți întru iubirea Mea! Amin, amin, amin.

Acum, deasupra pământului și neamului român, puterile cerești și toți străbunii acestui neam veghează și se împart pentru veghe cerească și pentru ocrotire mare peste tot cu amănuntul, și vede satana cel bătrân de rele, vede și scurmă prin servii lui și caută prilej acum să culce la pământ puterea și alegerea acestui neam și mersul lui între popoare, o, dar vine Cuvântul lui Dumnezeu împotriva vrăjmașului antichrist, omul fărădelegii, vine Domnul și Își întinde mantia Sa și biruința Sa asupra potrivnicilor pitiți sub mască de binefăcători și ascuțindu-și glasul de lup ca să piardă acest popor, o, dar Eu, Domnul, îi spun duhului vrăjmaș că neamul român are pe creștet binecuvântarea venirii Mele cuvânt pe pământ, acum, la sfârșit de timp, iar cuvântul Meu poartă biruință și putere de neclătinat când el se așează în cartea sa pe acest meleag ales de Dumnezeu pentru slava Sa cea multă acum, o, că mult cuvânt curge din gura Mea de deasupra și-și ia locul în cartea sa și poartă împlinire, așa cum scrie în Scripturi despre venirea Mea sub numele Meu cel nou, Cuvântul lui Dumnezeu, iar cine are urechi de auzit cu ele și ochi de văzut puterea cea din cer lucrătoare din mijlocul acestui neam, unul ca acela vede și crede și așteaptă pe Domnul, așteaptă din cer biruința, nu de pe pământ, o, nu, și iată, așez cuvânt sfânt și spun:

Pace ție, pace de la Dumnezeu peste tine, neam român! Pace și cer de îngeri deasupra ta luptând împotriva vrăjmașilor tăi, a celor neștiuți a fi vrăjmași, dar iată-i cu lucrarea lor ascunsă buimăcind pe întuneric de colo-colo pe pământul român ca să nu se vadă sabia lor umblând pe ascuns și slăbind la minte fiii neamului român, o, dar Eu, Iisus Hristos, am ridicat rugă acum două zile cu toți însoțitorii Mei din cer în zi de pomenire a învierii Mele și a însoțitorilor Mei de atunci, și am spus în duminica ce a trecut, am spus în cetatea cuvântului Meu, adunat cu cei din cer la sărbătoare, am spus Tatălui împreună cu ei: «Tată, o, Tată, ai grijă de România și de soarta ei cea de după tragerea la sorți pentru mersul ei pe mai departe și nu-i lăsa pe vrăjmașii și hrăpăreții de pe margini să pună sub picioarele lor soarta acestui neam!»

O, am spus și am împlinit, dar este încă o biruință mare de câștigat și de rușinat cu ea pe toți potrivnicii cei de până acum și cei care încă și-ar mai încorda pumnul vrăjmaș, și iată cuvântul Meu lucrător de deasupra și plin de biruință și de adevăr și stă în luptă cu cei potrivnici, cu cei mascați ca să nu li se vadă fața și lucrarea dușmană, o, și este încă lupta în toi și trebuie credință că Eu, Domnul, am de la Tatăl dată toată puterea în cer și pe pământ și sunt cu slavă de cuvânt deasupra pământului român și-Mi fac loc cu acest toiag și biruiesc cu el și împlinesc.

O, neam român, îmbracă-te în slava cuvântului Meu, căci stă la pândă și stă la întuneric pândașul vrăjmaș gata pregătit să te doboare, și iată-l, dă să-și facă întărituri, o, că și-a ales dintre fiii acestui neam și i-a vrăjit pe mulți și i-a amețit și i-a cumpărat cu bani și cu scaune promise peste țară, dar Eu, Domnul, te chem lângă Mine la postul de veghe, popor român, și-ți dăruiesc din cer duh de înțelepciune ca să înțelegi atacul vrăjmaș, și care tot nădăjduiește că vei cădea în curând sub călcâiul lui, o, dar trage-te acum de sub această primejdie și prăpastie deschisă larg, și vino-ți în fire, că iată, vine Domnul la tine cu sfinții Săi și te prinde de mână ca să nu cazi și ca să nu pieri prin lucrarea vrăjmașă.

Vin, popor român, vin la tine cu sfinții, fiule, vin în ziua aceasta cu ceata mucenicilor din cer și care serbează între ei pe purtătorul de biruință Gheorghe, și care se alătură acum lângă Mine și lângă tine ca să stea în luptă cu cei ce dau să te biruiască de partea lor, și iată-i pe biruitorii cei din cer în luptă pentru tine, țara Mea cea de azi, o, că te iubesc și mult te iubesc, de la facerea lumii te iubesc, și nu pot să te uit și să te las de sub iubirea Mea cea pentru tine. Ești floare de „nu Mă uita”, ești floarea Mea și nu te pot uita. O, nu Mă uita nici tu și păstrează-te în această binecuvântare dulce și mare, iar în ziua aceasta cu masă de cuvânt peste tine, Eu, Domnul, te îmbrac în biruință cerească și-ți dau duh de cunoaștere de sus ca să înțelegi cu el și să vezi fața cea ascunsă a vrăjmașului cel gata să te doboare și să te smulgă de sub ocrotirea și binecuvântarea Mea, dar duhul dăruit acum te va înțelepți, te va purta, te va deștepta pentru veghe, o, țara Mea, o, floarea Mea de „nu Mă uita”, o, țara Soarelui, căci Eu sunt Soarele tău și te țin sub căldura și sub lumina Mea și intru și ies din tine Mire peste pământ cu slava cuvântului Meu, cu care stau deasupra pământului tău de șaptezeci de ani, o, și s-a scris pe pământ această poveste dulce a venirii Mele cuvânt pe vatra neamului român.

Voi, sfinți biruitori și câștigători ai împărăției cerurilor și lângă Mine acum în vecii, vă dau de lucru pe pământ, iubiților: Întăriți hotarele și împrejurimile toate și toată țara română pentru biruință mare cu ea și pentru ea asupra duhului minciunii și a servilor antichriști din această vreme, iar cuvântul Meu este peste ea cu puterea Mea în el și poartă biruință asupra lui satana, asupra lui antichrist, care vine mascat și bine îmbrăcat sub mască de miel, dar el este hristosul mincinos și dat de gol prin Scripturile cele de acum două mii de ani că va veni și se va ivi împotriva celor ce merg pe calea măreață a crucii, calea aleșilor lui Dumnezeu pentru slava Sa, o, și de aceea caută spre România acest vrăjmaș mascat.

Eu însă Mă port cuvânt de slavă deasupra celei binecuvântate pentru slava Mea de azi a venirii Mele cuvânt peste pământ, și iată, dau lupta cu antichrist, cu cel ce dă să vină în nume și în haină de miel ca să-Mi nimicească venirea și biruința care vine curând, curând împotriva lui, și de aceea iată, pace ție, țară română, atâta de pândită de duhul lui antichrist ca să-Mi încurce el mersul Meu de la sfârșit de timp, iar Eu îi spun, iar și iar îi spun:

Dă-te în lături numaidecât și ia-ți gândul și pânda cea asupra neamului român, căci Eu, Domnul Iisus Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu, te spulber cu suflarea gurii Mele, precum este scris în Scripturi despre lupta Mea cu tine, iar țara română este și rămâne primăvara Mea, grădina Mea cu floare de „nu Mă uita”, iar tu, vrăjmaș al Meu și al ei, nu uita ce-ți spun, și ia-ți sculele tale vrăjmașe și ieși de pe acest meleag al venirii Mele cuvânt pe pământ, o, că nu e pentru tine acest tărâm sfințit, ci este pentru slava lui Dumnezeu, Care pregătește pe acest pământ frumuseți de rai și bucurii fără de sfârșit pentru cei ce cred și iubesc slava lui Dumnezeu cu ei pe pământ la vedere, căci vine, vine văzut pe pământ, vine Domnul îmbrăcat pe deasupra în slava Sa cea scrisă în Scripturi, în veșmântul slavei Sale, scris pe deasupra cu numele Său cel nou: Cuvântul lui Dumnezeu. Amin, amin, amin.

Eu sunt Cel ce sunt. Bat cu toiagul, bat să Mi se deschidă și intru în cetatea cuvântului Meu pe pământul român, iar toiagul Meu este cuvântul.

Hristos a înviat! Pace peste țară! Pace peste cetatea cuvântului Meu! Pace peste inimile iubitoare de Dumnezeu și de pace!

O, pace ție, țară română, țara Mea cea de azi! Pace pentru venirea Mea de la Tatăl cuvânt pe meleagul tău! O, e zi cu ceață groasă această zi, a treia zi de duminică de după praznicul învierii Mele, iar tu mergi astăzi să tragi la sorți pentru un nou cârmaci peste țară, după ce rânduri-rânduri s-a tot tras sorți vreme de treizeci și cinci de ani, de când Eu, Domnul, am rupt piedica și ți-am făcut cale spre un nou început cu Dumnezeu, și nu fără Dumnezeu pe mai departe iar și iar, dar de atunci și până azi partidul roșu, care a pus mâna pe cârmă stă în față și se vrea pe sine pe mai departe hotărâtor și strânge rândurile mereu ca să nu-și piardă întâietatea, o, și te ține din mers, țara Mea, iar azi s-a făcut chemare ca să te duci să-ți arăți alegerea, și iată ce spun Eu, Domnul Dumnezeul tău: Nu tu, o, nu tu alegi, ci ei aleg, ei se aleg, căci dacă ar alege poporul nu i-ar mai cere cum să aleagă și pe cine să aleagă și s-ar uita fiecare cum să aleagă pe cel ce va sta la cârmă, dar iată, este altfel. Așadar, nu se vrea înnoirea, nu încape, nu dau voie celui mai bun, nu le trebuie celor mai mari, de treizeci și cinci de ani mari, o, nu le trebuie înnoire, nu schimbare în bine, ci numai binele lor, căci ei sug vlaga supușilor și se simt bine mari și tari și nu iubesc lumina și nici adevărul lucrurilor, și zilnic spun minciună peste adevăr și n-au teamă de judecata faptelor lor, iar Eu, Domnul, le spun lor acum așa:

Voi, cei care stați mari de treizeci și cinci de ani peste români ca să nu vă pierdeți întâietatea, iată-Mă cuvânt față în față cu voi în ziua aceasta de sorți pentru țară, căci am bătut cu toiagul ca să-Mi deschideți să intru și să vă grăiesc, și v-am arătat pe cel ce avea să facă bine cârmuirea în vremea aceasta grea de peste tot, și am voit să fac bine peste țară și peste voi.

V-am spus și v-am rugat să luați din cer sfat și să-l urmați, ca să vă fie bine și vouă și să nu cădeți în jos, ci să rămâneți prin ascultare și prin aplecare, dar v-ați îndărătnicit și n-ați luat în seamă cuvântul lui Dumnezeu, Care veghează de la mijloc peste această țară, țara venirii Domnului cuvânt pe pământ în acest timp, căci vremea este grea și trebuie veghe bună să fie, dar lăcomia voastră de putere a dat tot binele la o parte și ați lucrat rău pe vreme rea, o, și ce măreție s-ar fi coborât de la Dumnezeu peste această țară dacă ar fi fost primire pentru vestea cea din cer ca să fie lucrată, iar voi ați fi rămas prin ascultare de Dumnezeu, fiilor, dar iată, v-ați încăpățânat să lucrați voi, să puneți voi cârmaci după cum vă aranjează pe voi, o, și n-ați avut milă și drag de țară și de popor iar și iar pentru a câta oară de când vă țineți pe scaune ca să nu cădeți de pe ele.

Am avut grijă din cer și am venit să vă fac cunoscut cu amănuntul ca să așezați un fiu vrednic pentru slava acestui neam înaintea popoarelor. O, n-ați avut aplecare, și nu se poate grăi adevărul nici măcar între voi și voi, și se văd lucrarea și cuvintele mincinoase, și numai strâmb merg toate și se lărgește prăpastia în care dați să împingeți acest popor, și e jale în cer și Îl doare pe Dumnezeu pentru acest neam căzut în robie sub mâna voastră rece pentru El.

Merg românii la sorți pentru țară și nu știu ce să facă pentru ei, bieții de ei. De jumătate de an e hărțuit acest popor și e batjocorit de puteri vrăjmașe cu chip de binefăcători, și n-a fost veghe la hotare așa cum trebuia să fie, o, că nu mai este veghe peste țară. Iată, veți pierde și voi, căci nu v-ați aplecat ca să reparăm ceea ce este rău, iar poporul român e amețit de tot, și nu mai este cel care să-i spună să nu greșească iar și iar, căci timpul e cu ceață mare, e cu minciună, e cu rătăcire multă, iar Eu, Domnul, stau de veghe de deasupra cu puterile cerești și dau să opresc stricăciunea pe care ați pus-o la cale cu atâta duh de prostie și de lipsă de veghe, o, că prea rătăciți, prea dați cale ușurătății voastre dacă n-aveți iubire pentru țară și neam.

Am privit la voi de aproape și nu dați să îmbrățișați binele care s-ar mai putea ivi și să se mai repare mersul cel atât de rău al lucrurilor și al pierderilor multe. O, până când? Vine judecata faptelor. Nu vă temeți? O, temeți-vă de rodul cel rău al duhului prostiei, dar mai mult temeți-vă de Dumnezeu, că iată, vă faceți rost de dureri, de rodul cel rău al planurilor voastre potrivnice binelui acestui neam, care are de sus Păstor pe Dumnezeu Cuvântul de mai bine de șaptezeci de ani, căci așa îi este alegerea cea de la Dumnezeu. Așadar, Eu, Iisus Hristos, stau de veghe și vă aduc aceasta de știre și vă îndemn să învățați să ascultați de Dumnezeu când El vine spre voi ca să vă arate calea. Luați aminte măcar de acum, luați aminte, ca să nu vină pe neștire dureri peste voi și peste țară. Amin.

Acum, pace ție, popor al cuvântului Meu, căci sunt cu nevăzutele facerii lui Dumnezeu deasupra și cu zile de praznic desprinse din minunea cea de acum două mii de ani a crucii și învierii Mele, iar în această duminică rostim Hristos a înviat! cu mironosițele care au mers pe urma crucii Mele, și apoi a ridicării Mele dintre cei morți, și care au rostit peste pământ vestea cea mare pentru întâia oară: Hristos a înviat!

Iată masă de cuvânt și adunare cerească a martorilor învierii Mele, femeile mironosițe, ucenicii Mei de atunci, mama Mea Fecioara și toți iubitorii Mei cu care am petrecut trei ani și jumătate de mărturii doveditoare ale adevărului lui Iisus Hristos pe pământ între oameni.

O, iubiți mângâietori ai Mei atunci, faceți-vă mângâiere și acum, că Mi-e dor de mângâieri, Mi-e dor de șapte mii de ani, căci omul cel de la început și cel de la mijloc și, iată, cel de la sfârșit nu mai are vreme pentru durerile Mele de la El, iar durerea caută mângâiere, caută alin. Erați fără mângâiere acum două mii de ani din pricina crucii Mele, dar Eu M-am ridicat și am înviat și am căutat după voi ca să vă dau mângâiere și v-am dat, și multă v-am dat și v-am spus: pace vouă!

Vă iau acum cu Mine întru venirea Mea cuvânt pe pământ și vă port în slava venirii Mele și Ne așezăm acum la masă cu martorii Mei cei de azi, cu cei care cred fără să vadă cele ce ați văzut voi, iar aceasta îi ridică mai mari ca pe voi și sunt așteptați de voi pentru plata cea de la capătul răbdării sfinților, iar Eu și ei aceasta lucrăm acum, și pregătim zi de mare amintire a cerului pe pământ cu lucrările sale și vor fi ei martori ai venirii Mele cuvânt spre oameni în vremea aceasta a Mea cu ei, și mari se cheamă ei întru împărăția Mea, din pricina credinței lor pentru venirea Mea cea tainică acum la români, o, și numai mângâieri pregătim Noi și ei, numai alin ceresc, o, iubiților, iar la masa de azi sunt pomeniți și chemați toți cei adormiți de la Adam și până azi și stau acum aceștia la masa mângâierii pentru Noi și pentru ei, și hai, hai să ne împărțim unii altora duhul mângâierii, o iubiților.

— O, Doamne, suntem toți întru venirea Ta, și e mare această plată pentru noi, Iisuse Doamne! Te mângâiem cu cuvintele duhului, cu durerile care s-au schimbat în mângâieri peste noi acum două mii de ani, iar în vremea aceasta de sfârșit iară suntem cu Tine în lucrare și-Ți suntem martori, Doamne, și-Ți alinăm lacrima usturândă care-Ți curge pentru țara Ta de venire și pentru poporul care nu știe ce să facă din pricina lipsei strajei de peste el, o, că nu mai este strajă peste țară, Doamne, dar Tu ești Cel ce vii și veghezi Tu, și ai în lucrarea veghii pe mama Ta Fecioara, plină de dor și milă, plină de grijă de mamă pentru țara Ta de venire cuvânt pe pământ. Ne dorim mângâierea Ta să-Ți fim, o, că ne doare cu Tine, Doamne. Suntem ucenicii și ucenițele crucii Tale și-Ți suntem martori și însoțitori și sprijinim lucrarea Ta de azi, și ca și atunci Te mărturisim, o, Doamne.

— Iar eu, mama Ta, Fiule al meu, rămân la veghea cea de mamă peste țara română și împrăștii mângâieri, și tainic lucrăm, o, și e dulce ziua aceasta de pomenire pentru Noi și pentru cei adormiți laolaltă cu Noi înaintea Ta, Fiule scump Iisus. Iar tu, scumpă țară a Fiului meu, ridică-te din sângele tău și ia de la Duhul Sfânt Mângâietorul, Care-ți șoptește tainic: Scoală-te, te cheamă Domnul!

— O, iubiții Mei cu care Mă port pe deasupra pe aripile puterilor cerești, o, scumpii Mei cei de acum două mii de ani, așezăm mângâieri tainice în ziua aceasta, căci dorul ne aduce nădejde pentru bucurii, și hai să-L rugăm pe Tatăl și să-I spunem laolaltă toți: Tată, o, Tată, ai grijă de România, de soarta ei cea de după această zi de tragere la sorți pentru mersul ei pe mai departe! Nu lăsa vrăjmașii și hrăpăreții de pe margini să pună sub picioarele lor soarta acestui neam! Amin.

E sărbătoarea cuvântului Meu pe vatra neamului român și pun masă de cuvânt pe vatra ta, țara Mea de azi. Ești țara venirii Mele a doua oară de la Tatăl pe pământ, și în tine Mi-am așezat iatacul, România Mea, și sunt Soarele Care răsare pe pământ, iar tu ești sălașul Meu și ies din tine ca un Mire și grăiesc peste popoare cuvântul lui Dumnezeu. O, pace ție în zi de sărbătoare de înviere și de aniversare a lui Hristos Cuvântul pe meleagul tău! Am cerul de sfinți și de îngeri cu Mine în văzduhul tău, dar ce credință îți trebuie ție să-ți împart și să ai și să primești pe Domnul tău! S-a umplut pământul și neamurile de pe el de hristoși mincinoși, care visează ca Adam să fie deasupra lui Dumnezeu și ca să fie primiți în numele Meu și să li se aplece lumea, dar le spun la aceștia că Eu, Domnul, când am zidit omul am făcut sfat între Mine și Tatăl să facem omul după chipul și asemănarea Noastră, și nu oricum să fie cel ce lucrează și grăiește în numele lui Dumnezeu, iar cei care nu seamănă cu Dumnezeu sunt hristoși mincinoși. Și de ce hristoși dacă sunt mincinoși? Pentru că aceștia vorbesc împărțind cuvântul lui Dumnezeu, dar inima și viața lor sunt din lume, iar cei ce vin de la Mine ies din lume cu viața și cu fața, ca să poată avea de la Mine ceea ce dă să împartă în numele Meu peste cei săraci de Dumnezeu și de credință pentru Dumnezeu.

Amin, amin zic tuturor celor ce dau de acest izvor de cuvânt: cine nu are cruce nu este de la Dumnezeu trimis nicăieri și merge cu minciuna lui și cad mulți în laț și scapă greu dacă mai scapă, dacă-și mai vin în fire, o, și de aceea sunt venit cuvânt pe pământ odată cu înmulțirea hristoșilor mincinoși care culcă la pământ stelele cerului, creștinii cu care Eu, Domnul, luminez pe pământ între oameni și simt ei duhul credinței sfinte și înnoiesc lumea prin credință, nu prin vorbe fără putere în ele ca și cei ce le împart fără să le atingă cu vreun deget.

O, M-am dat la lucru pentru duhul învățăturii sfinte peste cei ce află cărarea cuvântului Meu, dar am în ziua aceasta mare, am de rostit binecuvântarea lui Dumnezeu și încununarea celor șaptezeci de ani de cuvântul lui Hristos pe plaiul neamului român, și această măreață binecuvântare va fi încununată cu înnoirea grădinii de la Maluri, pe piatra căreia Eu, Domnul Iisus Hristos, am coborât și am rostit cuvântul Meu cel de început prin trâmbița Mea, vasul pregătit de Mine încă din vremea prunciei ei ca să Mă poarte cu venirea Mea și să-Mi scriu pe pământ cuvântul și cartea lui și pe toți cei ce i-am avut la masă cu Mine și cu sfinții, și prin care a fost cules cuvântul și lucrarea lui și poporul martor al acestui timp, fiecare la vremea sa, la ceata sa, la lucrarea sa.

Binecuvintez și încununez această zi de praznic sfânt al învierii Mele și al cuvântului Meu și țara Mea de venire, întâia între popoare, întâia ca la începutul facerii când am scos din ape pământul și a fost ea creștetul pământului și are nume scris în Scripturi, țara strălucirii, că iată-Mă strălucind în ea prin cuvânt și prin harul Meu peste poporul cuvântului Meu cu care-Mi port pașii pe pământ până la margini, ca apoi să sfârșesc lucrul Meu, precum este scris, și să încep un nou început, o, că nu mai este în tine nimic ca în cer, țara Mea în care am stat la început și am zidit omul și grădina raiului și rochița cea mândră de pe trupul tău, harul Meu peste tine și dragostea Mea toată pentru tine și acum, ca să Mă port cu glasul cuvântului Meu prin tine, și apoi din tine peste pământ, o, și-Mi place că ești a Mea de la Tatăl și mulți în tine vor lăcrima că n-au cunoscut vremea Mea pe pământul tău și n-au înțeles strigarea Mea și școala înțelepciunii cerești pentru poporul tău, dar se va naște din cuvântul Meu un popor credincios care nu va mai cădea din har în mijlocul acestei vremi cu atâta rătăcire de Dumnezeu a oamenilor de pe pământ, că iată, totul s-a schimbat, toate merg spre nicăieri pe pământ, toate, și mari vor fi peste vremea aceasta cei care au aruncat de la ei stricarea omului acestei vremi pline de mascați ca să nu-i cunoști că sunt oameni, o, și voi avea o rămășiță aleasă prin har care va purta pe Dumnezeu trup și cuvânt, că Eu am plecat la Tatăl după înviere, dar n-am plecat până ce n-am lăsat trupul și sângele Meu de hrană pentru sfinți, pentru cei ce se sfințesc zi de zi ca să fie ei cu Mine, și Eu cu ei pe pământ și să rămână Dumnezeu cu o mână de fii așa cum a rămas Moise cu cei doi din Israel în vremea pieirii poporului rătăcit de la Dumnezeu, pierind el prin stricăciunea firii, așa cum și azi toți mor și pierd cărarea spre viață.

O, țara Mea, o, fii români, veniți și vedeți lucrările lui Dumnezeu! Cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Mele voi arăta vouă. Veniți la serbarea românească la Maluri, de unde Eu, Domnul, Mi-am început trâmbițarea cuvântului Meu acum șaptezeci de ani peste pământ! Fugiți de asemănarea cu lumea păgână, fugiți cât puteți dacă mai puteți fugi! Fugiți fuguța și ascundeți-vă în duhul cuvântului Meu, în asemănarea voastră cu Mine și cu sfinții ca să vă cunoască ai Mei dintre fiii lumii păgâne și să vă pot ocroti cu puterile cerești pe lângă voi tot timpul! O, ascultați-Mă așa cum Îl ascult Eu pe Tatăl, ca să fim frați și să am îndrăzneală la Tatăl pentru voi, căci vremea vopsită culcă la pământ pe mulți dintre voi dacă nu vegheați, dacă vă clătinați de pe un picior pe altul. Vegheați împreună cu Mine, lucrați împreună cu Mine când vedeți furtuni pe pământ. Fie-vă dragă și dulce lucrarea cuvântului Meu cu voi, și a voastră cu Mine apoi!

Se cântă acum pe pământ cântarea învierii Mele și se cântă și în cer, se cântă: „Hristos a înviat!” Se clatină și se cutremură iadul, de două mii de ani se clatină și se tânguiește duhul iadului amenințat prin cântarea aceasta. Cântați cu credință, voi, creștinii, cântați, ca păsările cerului cântați lui Dumnezeu, nu duhului iadului, căci distracția duhului lui satana se sfârșește cu durere grea adusă de duhul minciunii, care a îmbrăcat totul în făgăduințe mincinoase și în închipuiri vremelnice și fără de viitor, dar dragostea cea de la Dumnezeu nu piere, nu cade niciodată din lucrul său cel veșnic, căci dragostea e veșnică, e ca Dumnezeu, iar Eu vorbesc de dragostea care nu cade, și prin care nimeni nu cade, ci, din contra, ea arată drumul spre rai, spre cele pregătite de Dumnezeu pentru fiii iubirii Lui, pentru adevărații fii ai lui Dumnezeu pe pământ între oameni, și fericiți se simt și sunt cei care-L vestesc pe Domnul și lucrările Lui și făgăduințele fericirii Lui pentru cei rămași cu El și în iubirea Lui, care nu se găsește în lume și cu fiii lumii, căci lumea e plină de idoli și de plăceri ucigașe, iar otrava ei merge la inima omului și o trage spre minciună și spre tărâmul morții, unde femeia s-a făcut bărbat, iar bărbatul femeie, și toate acestea ieșite din iad, și nimeni nu va mai rămâne de partea vieții, decât cei ce rămân întru iubirea Mea în vremea aceasta de sfârșit de lume păgână, schimonosită la față și la faptă, până ce nu va mai avea ce culege din acest foc care mistuie totul și care sfârșește lumea care piere, așa cum a pierit poporul de demult al Domnului prin pustiul cel plin de dor de păcat și de moartea cea de la păcat, dar Dumnezeu și cei iubiți ai Săi vor birui și vor deschide harului și binecuvântării cerești care vor așeza pe pământ împărăția înnoită, promisă de Mine că va veni față în față cu lumea care dă să schimbe totul în blestem și în pustiu.

E zi de cântare de înviere și tremură duhul iadului. Se zguduie încuietorile iadului când aude satana vestea Mea cea mare, sărbătoarea românească de la Maluri, și care are lucrători din cer pentru gătirea ei, alături de muncitorii Mei din cetatea cuvântului Meu și dintre cei ce iubesc ca Dumnezeu pe pământ ca și în cer, și trebuie chemată să vină această împlinire.

Te iau în îmbrățișarea Mea, o, țara Mea de venire. Pace ție! Hristos a înviat! Îți grăiesc din mijlocul poporului cuvântului Meu. Te cuprind în cuvânt mai mult ca oricând, și de șaptezeci de ani se scrie pe meleagul tău cuvântul lui Dumnezeu și va veni o vreme când mulți, mulți de pe pământ vor căuta după această mângâiere spre alinarea ranelor lor și vor vesti pe Domnul, Cel ce vine pe pământ cuvânt în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, și este fără de sfârșit acest izvor mângâietor, cuvântul Meu peste pământ pe vatra neamului român, șaptezeci de ani ai lui Iisus Hristos Cuvântul cu oamenii pe pământ. Amin, amin, amin.

O, pace ție de la Domnul Dumnezeul tău, țara Mea cea de azi, România Mea cea de la începutul facerii și cea de azi! Mi-e tare drag locul tău de pe pământ. Ești pământul pe care am stat cu picioarele și am luat tină din trupul tău și am făcut trupul omului și am suflat apoi peste el duh de viață și a fost omul apoi ființă vie ca și Dumnezeu, o, și s-a purtat omul apoi cu Mine ca și cum nu l-aș fi făcut Eu ca să fie el, și s-a umplut de trufie când s-a văzut cum și cât este, și de atunci și până azi s-a iubit pe sine omul și nu L-a iubit pe Dumnezeu, pe Făcătorul său, de la Care el a luat ființă, și de aceea am spus Eu acum două mii de ani când am venit și am stat iarăși pe pământ și am spus la tot omul care voiește să Mă urmeze de aproape, i-am spus: Cel ce voiește să vină după Mine și să-Mi urmeze, acela să se lepede de sine și să-și ia crucea și să meargă pe urma Mea lăsând tot ce el a avut și câștigând pe Dumnezeu de partea sa.

O, țara Mea de azi, cuvântul Meu izvorăște din tine peste pământ ca la facerea lumii. Lucrarea omului nou, după chipul și asemănarea Mea, aceasta am de lucrat în zilele acestea prin cuvântul Meu așezat de gura Mea pe vatra ta, pe masa ta. Te iubesc cu mare iubire și aș vrea să Mă bucur în tine așa cum M-am bucurat când am zidit cerul și pământul și omul apoi, omul lucrat de Dumnezeu din trupul tău și din Duhul Meu.

O, ce taină mare! N-are cine paște această pășune căzută din cer ca mana care venea spre Israel când l-am scos din lume ca să fie apoi așezat pe pământul binecuvântat. Mă adun cu oștirile cerești deasupra ta și te cuprind în Duhul Meu și în grăirea Mea de peste tine și-ți dau din cer ca să te înveți de unde să-ți alegi hrana ca să faci miere și să fie de folos truda ta cu Dumnezeu. Am peste tine pe străbunii tăi sfinți, care-ți veghează trupul și duhul, o, și am deasupra ta pe mama Mea Fecioara de ocrotire ție și Mie ca să-Mi păzesc ce este al Meu, să-Mi cresc în tine o mânuță de popor îmbrăcat în darul și harul credinței venirii Mele cuvânt pe pământ acum, la sfârșit de timp, iar el să Mă împartă de la margini la margini cu vestea venirii Mele iarăși de la Tatăl ca să-Mi pregătesc arătarea și biruința, precum este scris să se împlinească în toată întregirea ei lucrarea Mea cea de la Tatăl, căci Tatăl Meu a trimis încă de la facere și până azi slugile Sale peste pământ ca să-l întoarcă pe om, după ce omul a pus stăpânire pe pământ și pe cer, iar omul cel plin de sine i-a omorât pe toți trimișii Tatălui, și apoi M-a trimis Tatăl pe Mine, pe singurul Său Fiu, dar și pe Mine M-a dat la pieire trufia omului, iar acum sunt îmbrăcat în Duh, în cuvânt, o, și nu mai are cum să Mă mai biruiască omul, și vin cu Tatăl, iar Tatăl are socoteala făcută pentru om, pentru cele lucrate de om împotriva Sa și vine acum biruința lui Dumnezeu și a Fiului lui Dumnezeu, și iată-Mă, sunt Cel înviat, sunt Cel ce Mă întorc ca să fac biruință și dreptate aleșilor și drepților Mei din toate vremile trimiși de Tatăl după om, și grăiesc acestea toate în ajun de praznic sfânt, praznicul dumnezeieștii Buneivestiri, când mama Mea Fecioara a fost acum două mii de ani pețită de înger ca să Mă primească să vin și să Mă nasc Prunc prin trup de Fecioară, precum era scris în Scripturi despre Fecioara care va lua în pântece pe Dumnezeu Fiul, o, și sunt la masă de cuvânt cu ea aici și Ne dăm mângâiere unul altuia și luăm din ea și împărțim părintește pentru cine voiește să ia de la Noi și să fie împărțitor de mângâiere ca și Noi din unul în altul între oameni și să Mă bucur că merge vestea cerească și toată lucrarea ei așezată prin cuvânt la sfârșit de timp, ca să știe oamenii că Dumnezeu Se pregătește cu slavă multă pe pământul român și scoate deasupra pe cele lucrate în taină pentru fața cea nouă a lumii, căci vine văzut această înnoire, vine, că a venit acest timp, și iarăși începe Domnul facerea Sa. Amin.

Glasul Meu se lasă auzit de deasupra și intru în cetatea cuvântului Meu și-Mi așez în carte grăirea ca să împart mângâiere și binecuvântare peste țară, peste tine, neam român, ca să te ocrotesc și să însemnez peste tine grăirea Mea cu tine ca să se teamă duhurile rele și să te ocolească, și să Mă vadă oștirile cerești la veghe, căci Eu, Domnul, am popas cu cei din cer deasupra ta ca să-Mi împart cuvântul peste pământ și să tot spun pace peste pământ și peste oameni, căci oamenii sunt fără de pace și caută mângâiere, o, și nu este mângâiere pe pământ, nu este decât în cuvântul Meu despre care am făgăduit că va veni cu mângâierea lui, cu povața Mea, țara Mea, o, și te îndemn să te înveți să iubești pe Dumnezeu tot mai mult și să nu-Mi disprețuiești cuvântul, că iată, Mă doare, cu toți cei din cer Mă doare, că tu ești scrisă la Dumnezeu țară creștină, o, dar nu văd în fiii și fiicele tale iubire de Dumnezeu, frică de Dumnezeu, împlinirile lăsate din strămoși pentru mers creștinesc, nu oricum mers, iar pe pământ ustură peste oameni varga mâniei Mele din loc în loc și ia pe neștire de la margini la margini toată suflarea, o, că plânge pământul și se zbate sub apăsarea fărădelegii săvârșite fără de oprire de toate popoarele, de toți împărații ca în vremea lui Irod, când Eu eram venit pe pământ ca să atrag spre Tatăl Ierusalimul și toată Iudeea și neamurile toate apoi, dar n-a fost chip, căci păcatul era mângâiere pentru toți ca și acum, și nimeni n-a voit cu Dumnezeu, ci cu păcatul și cu roadele lui, care a adus mânie și moarte și iad și jale peste tot.

O, țara Mea, este scris pentru vremea aceasta post și pregătire pentru praznic de înviere, dar tu dai să uiți de Dumnezeu. Mă doare și Mă doare de la tine. O, vino-ți în fire! Te așteaptă străbunii tăi sfinți la fântâna învățăturii cerești ca să nu calci voia lui Dumnezeu ca păgânii, o, țară cu nume creștin pe fruntea ta!

E jale peste tot pe pământ, căci viața păgână a fiilor oamenilor atrage blestem și moarte și disperare și sfârșit îndurerat. E jale și în tine și multă încurcătură de limbi. Se cere ținută voia lui Dumnezeu, o, dar nu mai are românul în fire voia Mea s-o lucreze peste el. Am izvorul cuvântului Meu pe vatra ta, neam român, ca să Mă împart peste pământ și să-Mi vestesc venirea, biruința scrisă în Scripturi s-o săvârșesc și să așez pe pământ împărăția cerească înnoită prin cuvânt. Este scris post de șapte săptămâni acum, iar tu ucizi ca să mănânci carne și celelalte din carne. Mă doare. Mă judecă duhurile rele că prea mult te iubesc, o, și nu te pot lăsa spre pedeapsă, că am în tine lucrarea Mea de la sfârșit de timp. Am pus pe poporul cuvântului Meu să stea zi și noapte cu viață creștină înaintea Mea pentru el și pentru tine, țara Mea, că am de împlinit peste pământ înnoirea a toate. O, lasă-te sub voia Mea, că e cerul lucrând deasupra ta veghea cea sfântă și soarta ta cea de la Dumnezeu la sfârșit de timp. Vino în duhul ascultării și spune-Mi tu cu adevărat: „Precum în cer așa și pe pământ, Doamne, să fie”.

O, te rog înlăcrimat, vino spre ascultare de Dumnezeu și de părinți, țara Mea cea de azi! Spală-te în râul cuvântului Meu din mijlocul tău și dă de la tine dorul și gustul păcatului și ia dorul de Dumnezeu și de rai în tine, că este scris pentru tine să fie raiul pe pământul tău, căci este ascunsă în tine taina lui Dumnezeu, facerea omului din pământul tău la începutul facerii, o, și te voi spăla, plângând voi sta cu tine și te voi spăla de păcat și de plata păcatului.

Omul este sfânt dacă mănâncă mâncare sfântă, curată de păcat și de mâini cu păcat pe ele, căci mâncarea cea pentru trup se face cu mâini curate, o, dar nu mai sunt mâini curate pe pământ, nu-și mai spală nimeni mâinile ca să lucreze curat cu ele apoi. I-am povățuit pe cei ce-Mi urmează cuvântul învățăturii Mele și le-am spus să facă totul cu mâna lor pentru hrană, dacă vor să fie sfinții Mei, iar Eu Sfântul lor. Pentru cei curați este învățătura Mea, iar pentru cei ce se întinează zi și noapte este strigarea Mea la ascultare pentru sfințenie.

Eu, Domnul, trebuie să am și popor curat pe vatra românească și de aceea las povața Mea pe acest pământ pentru cei care vor să fie popor al cuvântului Meu și cărora Eu le spun: De ceea ce este necurat să nu vă atingeți, iar Eu vă voi primi pe voi și veți putea cu sfințenia de care are Domnul nevoie în oameni, o, că e vremea cea sfântă la hotar, ca și venirea Mea la un popor pregătit pentru slava cu care vin.

Nu este curată de păcatul din om hrana cumpărată și găsită de-a gata, căci mâinile celor ce gătesc această hrană nu sunt spălate de păcat, ba chiar cu dinadinsul le ating de păcat ca să se umple omul peste tot de duhul desfrâului care iese din trup, iar omul nu știe ce mănâncă și de ce este atinsă mâncarea pe care o cumpără cu nume de mâncare de post, dar dacă nu postește de păcat cel ce face mâncare nu este curată mâncarea, și iată ce mare strâmtorare pe pământ, câte boli trupești și sufletești împărțite prin păcat, și câtă minte căzută din oameni!

O, cine ar fi să mai spună pământenilor ceea ce văd Eu, Domnul, că se lucrează din iad pe pământ? O, iată de ce vin! Mi s-a luat dreptul în inima și în trupul omului, ba chiar și în creștin, căci nici creștinul nu-L iubește pe Domnul și nu-I face loc sfânt lui Dumnezeu în el, și vai celui fără Dumnezeu, fără ocrotirea Domnului înăuntru și în afara lui pe pământ între fiii oamenilor plini de duhul desfrâului zi și noapte! De ce să-și mai plângă oamenii pe fiii lor când ard și mor năpraznic în vreme de desfrâu și de pofte păcătoase? Păcatul atrage moarte și chin și lacrimi și deznădejde, o, și nu mai este de pe nicăieri să vină mângâierea. Vin Eu și mângâi cu povața, dar dacă povața Mea este disprețuită nu mai este altă mângâiere, o, nu mai este, căci mângâierea este una, cea de la Dumnezeu, și este pentru cei ce iubesc ca Dumnezeu. Amin.

Am avut popor mult și mare lângă izvor, dar cum a venit, tot așa s-a și dus în lături, fiindcă nu a ascultat povețele Mele pentru sfințenie. Numai sfințenia îl ocrotește pe creștin, iar sfințenia se lucrează cu mâini curate, o, și cine mai are în fire să se spele pe mâini de păcatul dinăuntru și din afara lui?

Aș vrea să am copii sfinți, creștini gata de masă sfântă cu Mine, și de aceea cei ce se împărtășesc în fiecare zi trebuie să se hrănească numai cu hrană de rai și curată de mâini nespălate de păcat, căci omul pe pământ s-a învățat să tot facă păcat, iubind păcatul și dorul după el, și iată, așa am pierdut Eu pe mulți care au venit și au bătut și au intrat, iar dacă nu au stăruit cu statul lor întru Mine au pierdut locul lor lângă Domnul și s-au dus spre dorurile lor.

O, iată de unde vine sfințenia în oameni! Vine de la ascultare de Dumnezeu, de la iubire sfântă, și mai ales de la hrană curată, sfântă, cu mâini spălate tot timpul, așa cum a fost legea cea din Israel pentru spălarea mâinilor și a picioarelor, pentru spălarea celor atinse de păcat și necurate până seara, căci legea cea împotriva păcatului înștiințează păcatul că este și că trebuie spălat, și că e murdar păcatul ca și omul care îl lucrează.

Am o mânuță de popor învățat din cer, și prin el țin în palmă pământul și neamul român, ca să ajung până la ziua când Duhul Sfânt va împărți putere și duh de sfințenie peste fiii acestui neam, și de la ei peste pământ din loc în loc, pic cu pic, căci Duhul lui Dumnezeu e frumos, e mult, e mare peste acest neam, care odinioară era frumos prin strămoșii cei sfinți, care țineau legea lui Dumnezeu peste acest pământ.

Aș vrea să-Mi înmulțesc poporul cel sfințit, ca să Mă arăt cu mult popor iubitor de Dumnezeu. Vine ziua cea dulce de tot, nu peste mult timp. Să fie gata grădinița de la Maluri, iar Eu, Domnul, numaidecât vestesc ziua sărbătorii pentru cei care se vor aduna la izvor, la sărbătoarea de mărturie, și-i voi povățui din vreme pe toți să-și gătească straie domnești și să vină înveșmântați domnește, căci Eu voi privi de pe tron ca să-i văd cum se adună ca fii ai Împăratului ceresc, căci ziua aceea va fi zi de nuntă a Fiului lui Dumnezeu, iar cei adunați trebuie să semene cu masa nunții, cu decorul ceresc, o, că mereu am spus la creștini să-și facă haine sfinte ca a celor din cer, ca a voievozilor, ca a fetelor de împărat care-și așteaptă mire pețitor.

Mă aplec acum spre cetatea de scaun a țării și mergem cu veste mărturisitoare (expoziția „A șaptea trâmbiță” la Muzeul Țăranului Român) și coborâm de acolo cu vestirea cea mare împărțită peste țară și venim coborând în grădina de la Maluri pentru ziua de serbare, o, și alte vestiri vor veni de la Noi, căci totul va fi cerește, iar cei din cer vor umple văzduhul de jos până sus, până la al nouălea cer, și veste dulce va umple tot pământul despre izvorul Meu de cuvânt peste pământ, și de aceea pregătire ca în cer trebuie să lucrăm, și tot mai ceresc să fie micul Meu popor cu care Eu, Domnul, Mă vestesc peste pământ și Îmi apropii tot mai mult slava cea văzută, căci vremea se grăbește.

Așadar, pace vouă, celor ce-Mi stați veghetori și lucrători cu Mine în cetatea cuvântului Meu, pace, fiilor! Îmbărbătare vă împart, și vă gătesc puteri sfinte mereu. Voi sta lângă voi mereu și vă voi așeza pe masă cuvântul de povață și de veghe, fiilor, iar voi fiți cu nădejde căci aveți pe Domnul cu voi.

Vă cuprind în mângâieri, vă împart iubire și putere și ajutor cât vă trebuie și vom ieși cu frumusețea grădinii de la Maluri, și pe care o așteaptă cetele cerești, și mai ales ceata cerească a neamului român, și de la care iau acest nume toate cetele din cer, căci țara Mea cea de azi este întâia, este cea de la început și cea de la sfârșit, iar Eu îi sunt Păstor, o, fiilor. Amin, amin, amin.

Sunt deasupra ta în nor și-Mi las cuvântul de mângâiere peste tine, țara Mea cea de azi, o, și nu mai pot să te las fără povața Mea mereu și-Mi cer aceasta sfinții veniți la cer de pe pământul român, căci ei văd ce binecuvântare ți-a croit ție Dumnezeu încă de la facerea lumii, încă din vecii, și iată, Mă ajut cu ei ca să Mă așez cu împărăția Mea pe vatra ta, că Mi-am început zidire sfântă să lucrez cu tine și să se ducă această veste și lucrare peste pământul tot, că a venit vremea nunții Fiului lui Dumnezeu și trebuie să-Mi vestesc slava aceasta a Mea dată de Tatăl lângă tine și cu tine în mijlocul popoarelor toate, o, și iată de ce tot vin, și trebuie să te țin de mânuță și să te conduc spre această sărbătoare a Mea cu tine și să pregătesc această zi, și am o mânuță de inimi mari în care am așezat iubirea Mea și darul credinței pentru venirea Mea cuvânt pe pământ și împlinirea înnoirii lumii, că a sosit această Scriptură și vremea ei, țara Mea.

O, hai, trezește-te mai înainte de răsărit ca să-Mi ieși în întâmpinare, căci Eu te întâmpin și vin la tine cuvânt, vin și tot vin, în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh vin, și acesta este semnul prin care Mă arăt venind și lucrând, crucea și puterea ei de biruință, căci acest semn M-a sculat pe Mine din mormântul răstignirii Mele pe cruce și M-a scos înviat dintre cei morți, o, și tot așa a fost și cu tine, cu crucea ta cea grea mereu peste tine, peste neamul și pământul tău, și frumoasă este povestea ta, povestea Mea cu tine pe pământ și în cer, și este ea mărturisitoare sus de către toți străbunii tăi și sunt ei cei mai slăviți între cei din cer din pricina alegerii tale de la Dumnezeu împărțită ție, iar Eu te cuprind în cuvântul mângâierii și-ți țes cu el veșmânt de bucurie, țara Mea.

O, pace ție, dulce țară, și de aceea ți-am spus prin acest cuvânt că te-au cântat poeții tăi creștini și păgâni și nu știau ei de ce te cântă, dar știa Duhul Meu aceasta și sufla El, știa frumusețea ta cea de la Mine așezată peste tine, iar taina Mea de peste tine o știu multe popoare, prin Duhul Meu o știu, căci așa a făcut Dumnezeu să știe, o, și ți-au pândit frumusețea și bogăția ta mulți dușmani, dar Eu, Domnul Dumnezeul tău, te-am îmbrățișat tot timpul și te-am smuls din mâinile celor pe care mereu i-am rușinat prin brațul tău sfințit de iubirea Mea cea pentru tine, o, și acum Mă apropii cu zi de slavă deasupra ta și te gătesc frumoasă și vin cu cei din cer pe nor de slavă și facem praznic de vestire pe plaiul tău ca să Mă vestesc peste pământ că sunt cu tine la masă de cuvânt cu putere în el, și iată, se apropie praznicul învierii Mele și vom vesti o zi dulce și o petrecere măreață și vom sta la masă de cuvânt de înviere și va tresălta văzduhul de fericirea cerească și va tresălta pământul român sub slava cea de deasupra lui și vom împărți mângâiere și voi vesti numele Meu și numele tău la masă de nuntă cerească, și toate vor fi ca în cer în ziua aceea, căci Eu, Domnul, gătesc această zi, iar Eu sunt din cer. Amin.

Ți-am grăit cerește, că sunt plin de duhul mângâierii, neam român. O, de Mi-ar răspunde duhul tău cu aceeași iubire și simțire! E Domnul cuvânt peste tine de șaptezeci de ani. Auzi tu? Voi vesti această poveste a cerului cu tine și vor ști neamurile pământului de povestea ta cea de la Dumnezeu, și dau să te pregătesc, ca să nu fii luată pe neștire când munții se vor apleca să ia de la tine binecuvântarea lui Dumnezeu, și acum te îndemn să propășești cu binecuvântarea Mea, și te rog, trezește-te la glasul Meu! Vremea postului mare de dinaintea praznicului învierii Mele este la jumătatea lui, dar el n-a fost iubit și urmat, decât de creștinii cu frică de Dumnezeu, iar Eu, Domnul, pentru creștini și prin creștini las binecuvântare peste țară și chem spre căință și spre înviere tot neamul român încreștinat, căci Dumnezeu trebuie iubit, nu trebuie uitat, ci trebuie ascultat. Amin.

Iată, privesc de deasupra peste tine, neam român. Se tulbură în fel și chip apele din tine prin cei ce se vor mari. Duhul trufiei îi chinuie pe cei înscriși să biruiască pentru cârma țării. Cei care nu sunt în stare nici pentru ei, unii ca aceștia se zbat acum să ajungă deasupra acestui neam. Privesc îndurerat peste încurcarea limbilor lor. S-au rugat de popor să-i sprijinească să ajungă sus, dar fără merite care se cuvin celui vrednic pentru stat pe scaunul de cârmuire. Omul lucrează ca omul, iar Dumnezeu ca Dumnezeu, dar când oamenii nu au nevoie de Dumnezeu nu se poate să stea deoparte Dumnezeu. Așadar, lucrez Eu, Domnul. Voi da și nu voi da prilejul să se meargă înainte pentru acest sorț.

Stau și privesc și măsor și grăiesc pentru cine Mă aude și pentru cine nu Mă aude, căci acum două mii de ani M-am oprit pe coasta de sus a Ierusalimului stând pe mânzul asinei și am grăit ce aveam de grăit cu Ierusalimul cel încăpățânat, care nu voia să audă chemarea Mea, Duhul Meu, venirea Mea cea de la Tatăl și lucrarea Mea de peste el, și-și vedea de ale lui, după cum își alesese să lucreze fără Dumnezeu, dar Eu i-am grăit în taină și i-am vestit despre depărtarea lui de Dumnezeu, de cuvântul lui Dumnezeu din mijlocul lui, și s-a împlinit tot cuvântul Meu apoi, tot ce am grăit în ziua aceea pentru Ierusalim, o, și așa se va împlini tot ceea ce Eu, Domnul, grăiesc în zilele acestea peste pământ și peste popoare. Sunt Eu în față și dau fiecăruia după cum este fapta sa, și nu va fi altfel, căci planul Meu se va împlini, și nu al omului, o, și Mă doare că omul nu dă să împlinească de bună voie cuvântul lui Dumnezeu de peste el, căci omul este hoț, este trădător și este mincinos, și de aceea este fricos și cade în laț fără să se aștepte, și cade prin lucrarea lui cea rea, căci varga mâniei Mele este chiar în mâna lui precum este scris, și nu vor fi rușinați cei care Mă cheamă pe Mine, ci numai cei necredincioși, care vor rămâne în iadul lor, în rătăcirea minții lor, și vor amuți gurile viclene și defăimătoare, și voi pregăti bunătățile Mele peste cei care nădăjduiesc în Dumnezeu între fiii oamenilor și îi voi ocroti pe ei cu acoperământul feței Mele împotriva tulburărilor fel de fel, și îi voi ține sub cortul Meu ca să-i acopăr de împotrivirea limbilor și-i voi îmbărbăta spre biruința lor cu Dumnezeu, căci așa este scris să se împlinească. Amin.

Am mers în fața poporului ales când l-am scos dintre păgâni și am stat acoperit în stâlp de nor și de foc ziua și noaptea și așa l-am călăuzit cu tot cuvântul Meu din mijlocul lui, căci așa i-am făgăduit. O, așa am mers și în vremea aceasta în fața unui popor purtător de venirea Mea cea de la Tatăl ca să-l pregătesc să Mă primească și să Mă creadă și să Mă urmeze, și eram acoperit de trâmbița Mea prin care am grăit mulți ani, și apoi în nor stând până azi, când se scrie pe pământul român șaptezeci de ani de cuvântul lui Dumnezeu pe acest meleag binecuvântat încă de la început pentru întoarcerea Mea ca să-i trag pe toți la Tatăl, precum am făgăduit când M-am ascuns în nor în ziua înălțării Mele de lângă ucenici.

Această duminică se cheamă duminica crucii. Crucea este semnul venirii Mele, căci vin în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, iar crucea este cu creștinii, și creștinii sunt cu ea și sunt ei neamul crucii lui Hristos, purtătorii de cruce, iar cei ce nu iubesc pe Hristos fug de cruce și-și fac singuri biserici de-ale lor și trag de pe cale pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu, și iată rătăcirea, și nimeni nu se găsește să-i biruiască pe rătăcitori, dar puterea crucii îi va birui pe ei, și apoi mulți vor vedea și vor apuca pe calea crucii și Mă voi întâlni cu ei pe această cale, căci Eu sunt Calea, Eu și crucea, Eu și calea cu care și pe care am biruit moartea și iadul și am vestit învierea și mântuirea tuturor celor care vor iubi crucea și puterea ei, căci crucea este semnul Meu cel de acum două mii de ani și cel de azi, și se va înființa semnul ei între cer și pământ curând, curând, spre rușinea celor ce au defăimat acest semn, și nu și-au însemnat cu el trupul și pasul și lucrul și viața și credința și pe Domnul.

O, țara Mea de azi, o, neam român, grăiesc și tot grăiesc din nou peste tine, iar tu îți vezi doar de cele de pe pământ, și nu ridici ochii spre cer. O, cum să fac să te deștept de-a binelea? Vine dimineața cea mare. Cum să fac să te ridici mai înainte de răsăritul ei? Nu voiesc să te zgudui ca să te trezesc, căci am făgăduințe rostite pentru tine, pentru pământul tău, dar cum să fac să auzi și să crezi de la Dumnezeu pentru întâlnirea Mea cu tine față în față cu popoarele toate, și pe care le tot vestesc și le trimit vestirea și le grăiesc de tine, țara Mea? Am rostit cu mulți ani în urmă prin această carte a cuvântului Meu de azi și am spus că Eu, Domnul, cu cinci creștini voi birui pe mulți, iar cu zece creștini voi birui o țară, o voi birui spre dragostea Mea, spre bucuria cea de la Mine pentru ea, și voi birui pe toți vrăjmașii cu acești creștini ai credinței sfinte și ai ascultării de Dumnezeu, o, și așa voi lucra, căci cuvântul Meu are putere să se împlinească, are, căci Eu sunt acest cuvânt.

Tot Mă strâng și Mă tot strâng cu Duhul că grăiesc prea mult și că plictisesc, dar pentru cei ce așteaptă îndelung din gura Mea pentru ei, iată, cobor cuvânt ca să-i satur, ca să-i hrănesc pe ei, și mai ales pe cei din cer, care stau ca puii de pasăre cu ciocul deschis și așteptând să le aducă părinții hrană, căci acest cuvânt din vremea de acum este pentru mângâierea cerului, este pentru învierea morților care aud glasul Meu cel pentru învierea lor, o, și este pentru creștinii care se hrănesc pe pământ cu Dumnezeu, cu hrană din cer, căci sufletul lor cere și așteaptă să le dau din cer.

În ziua ce a trecut au avut între cei din cer serbare de pomenire cei patruzeci de mucenici din Sevasta și au fost ei pomeniți de creștini pe pământ și au rămas la masa Mea de cuvânt în ziua aceasta și se hrănesc ei cu duhul cuvântului Meu și se scrie de către îngeri statul lor la masa de azi, iar ei îndeamnă acum pe creștini să nu fugă de cruce, de mărturisirea cea pentru Hristos, căci drumul spre cer este crucea, pe care și ei au îmbrățișat-o cu supunere când le-a fost probată credința și statornicia ei, și au ei pomenire veșnică de mărturisitori ai Mei și ai crucii, și sunt acum tot un zâmbet că sunt pomeniți la masa Mea de azi cu poporul cuvântului Meu în mijlocul neamului român, cu care acum am stat în sfat.

O, țara Mea, o, neam român, pace ție! Îi voi rușina pe toți cei trufași din mijlocul tău și din afara ta și-i voi micșora și pe unii și pe alții, căci se dau mari și puternici, dar sunt fricoși, și se luptă să câștige ceea ce nu merită după statura lor, iar Eu, Domnul, lucrez după planul Meu cel de sus și îl învăț pe poporul cel hrănit cu glasul Meu, ca să știe el că tot ceea ce se lucrează este sub ochiul Meu și conduc Eu totul, după cum va fi să fie voia lui Dumnezeu din tot ceea ce se tot zbat mai-marii de pe pământ să facă și să poată ei, numai că se va împlini ceea ce este scris să se împlinească, și nu va fi altfel, căci Eu, Domnul, sunt în față și sunt la cârmă ca să fie ca Dumnezeu, și nu ca oamenii, chiar dacă prin oameni se mișcă toate pe pământ.

O, popor al cuvântului Meu, să știi, fiule, că toate câte se vor lucra și vor rămâne va fi să fie după voia Mea, iar tu stai lângă Mine și adu-Mi aminte de făgăduințele Mele pentru țara și neamul român și fii tare cu credința, căci prin credința ta Eu lucrez ca să împlinesc apoi, și de aceea pace ție cu Dumnezeu și întărește-ți puterea duhului și a brațului trupului și grăbește-te cu hărnicie și cu patimă ca să împlinești frumusețea grădinii de la Maluri și să scriem o filă nouă, o sămânță nouă, o floare nouă prin lucrarea Mea cu tine pe pământ, un dulce și nou mărgăritar al cetății cuvântului Meu, și să fie un mare început tot ce am început Eu, Domnul, acum șaptezeci de ani pe acest petecuț de pământ, care are nume nou pe el: Grădinița de rai de la Maluri, povestea Mea cea de atunci și până acum pe plaiul neamului român. Amin, amin, amin.

Acum așez urare înnoită și spun alesei Mele din zilele acestea: Pace ție, țara Mea, Betania Mea cea de azi, România Mea cea atât de încercată de duhul cel străin de Dumnezeu! Îți mângâi glia și neamul cel credincios ție, o, că de câteva luni de zile se zbat duhuri rele să te clatine, să te slăbească de peste tot de pe unde bate cu furtună și cu tulburare multă ca să-ți înșele fiii, neam român, iar ei nu dau să cerceteze duhurile și ca să înțeleagă ce poartă sub lucrarea lor ascunsă.

Stau deasupra cu puterile cerești, stau cu mama Mea Fecioara și cu cete îngerești ca să te veghez, țara Mea, căci duhul minciunii se tot preface în fel și chip ca să-l primești ca de la Dumnezeu și ca să-l crezi și ca să te culce jos, popor român. O, n-are cine să te trezească la veghe și să-ți spună de lupul care-și tot ascute limba ca să-l crezi că e miel și să te dea la fiare, o, și de aceea am întețit veghea cerească și cuvântul Meu peste tine, căci tu nu mai ai grijă să nu cazi slugă minciunii, o, și vei vedea curând lucrarea cea multă a duhului lui antichrist cât și de când te pândește ca să-i cazi pradă, și de aceea te strig și te rog, ascultă-Mă, popor român, ascultă-L pe Dumnezeu, apleacă-te ca să asculți! Te îmbrac în binecuvântările cerului ca să te ocrotesc, ca să te trec de ceasul ispitei și ca să vezi apoi ce milă are Dumnezeu de tine.

O, pace ție, țara Mea de azi! Te pomenesc în cuvântul Meu cel de șaptezeci de ani și-ți spun pe nume ca să-ți pot lucra soarta ta cea de la Dumnezeu și ca să mărturisească înaintea Mea pentru tine cuvântul lui Dumnezeu. În curând voi așeza sărbătoare cerească pe plaiul tău și voi povesti tuturor frumoasa Mea poveste a cuvântului Meu din mijlocul tău și a trâmbiței din care ți-am cântat iubirea Mea cea pentru tine, și voi deschide zilei de slavă a Mea și a poporului purtător de Dumnezeu, iar în ziua aceea voi pecetlui grădina de rai de la Maluri, pământul pe care Mi-am coborât trupul și cuvântul în anul 1955 și Mi-am pus trâmbița în lucrare peste pământ, dar și în suferință din partea necredincioșilor, și atunci va fi zi de slavă și poveste povestită și împărțită spre știre peste pământ.

Te cuprind în îmbrățișare de cuvânt, țara Mea, neam român, și-ți pregătesc bucurii și duhul mărturisirii, și de aceea Duhul Sfânt Își va face peste tine lucrarea și adierea Sa ca să-I simți mireasma și să te îmbeți de dragoste de Dumnezeu, căci Eu mult te iubesc și mult te binecuvintez, dar învață să cercetezi duhurile, de unde bat, de unde vin, ca nu cumva duhul minciunii să te învinuiască la Dumnezeu, căci Eu voiesc bine ție și de aceea vin la tine și te păstoresc și-ți dau din cer, o, țara Mea de azi. Amin.

Pe nori de slavă cerească Mă port deasupra cetății cuvântului Meu pe plaiul neamului român și-Mi las glasul auzit ca să-Mi fie așezat în carte cuvântul și să meargă el să Mă înfățișeze celor cu care grăiesc, și apoi să se împlinească și ca să lucrez prin cuvânt tot ceea ce aduc de știre, tot ce-Mi dă Tatăl să lucrez.

Pace ție, țara Mea de azi, pace ție, neam român! Sunt Domnul Dumnezeul tău Iisus Hristos și stau deasupra cu cetele cerești și te veghez ca să nu te clatini în clipe de încercare. Nu mai aștept să crezi sau să împlinești cuvântul Meu, că pentru aceasta îți trebuie pe Duhul Sfânt în duhul tău, și de aceea Îmi trâmbițez cuvântul cel pentru tine și are el putere să se împlinească, o, că e grabă mare pentru culcarea jos a vrăjmașilor dinăuntru și din părți, căci pe tine te așteaptă la hotar slava ta cea de la Dumnezeu, țara Mea. Ești țara venirii Mele de la Tatăl cuvânt pe pământ, acum, la sfârșit de timp. Este scris prin îngeri peste tine numele Meu cel nou: Alfa și Omega, Cuvântul lui Dumnezeu. Ești țara Soarelui, căci Dumnezeu Cuvântul are pe plaiul tău cetate de piatră și iese Domnul din cetate cuvânt peste pământ, iese ca un Mire din iatacul Său și Se face lumină a lumii și grăiește peste popoare și limbi și le cârmuiește cu toiag de fier, precum este scris despre venirea Mea cu slavă de cuvânt, și de aceea Îmi întețesc glasul și rostesc pace peste pământ, și iată lucrarea lui Dumnezeu peste tine, țară română, iar tu ai în zilele ce vin, ai de așezat la cârma cea din vârf un om cu știință pentru această lucrare, și ca să poată purta el ajutat din cer această cruce dulce, și iată, veghez și tot veghez de o vreme ca să depărtez pe vrăjmași, ca să vindec rane și urme de rane, ca să iert pe cele lucrate greșit, care au adus încercări peste țară, dar și vrăjmași, că iată câți dau să-și facă parte la această întrecere! O, dar să fie grijă mare și tot mai mare, și nicidecum să se lucreze după dorințe omenești, căci vremea este cu mare ceață, și de aceea trebuie bine socotit de cei de pe scaune, ca nu cumva să facă ei greșeli care să doară apoi și să tot doară.

Trebuie om cu mâinile curate, cu duh ager, cu pregătire înaltă, cu dragoste de neam și de țară, cu ochi cuprinzători, cu știința limbilor popoarelor, și iată de ce trebuie să lucreze Domnul, și nu omul, nu cei care au greșit în tot felul până acum, și care nu mai trebuie să greșească, de vreme ce dușmani de tot felul pândesc să poată ei birui această țară și să urce ei la cârmă, dar Eu, Domnul, stau de veghe și-Mi fac cărare cu cuvântul și sortez la dreapta și la stânga și binecuvintez scaunul de sus al țării și pe cel potrivit pentru această slujire, o, că voiesc să vadă și să audă popoarele că lucrează Dumnezeu și că poate El ceea ce este cu neputință să poată oamenii, căci scris este: «Ceea ce este cu neputință la oameni este cu putință la Dumnezeu».

O, neam român, îți binecuvintez duhul și iubirea și-ți împart cunoștință de sus de la Dumnezeu, căci tu în zilele acestea va fi să știi cum să lucrezi pentru soarta ta de azi și de mâine, că are Domnul lucrare cu slavă mare pe vatra ta. O, nu căuta să greșești iar și iar. Ajunge! Ia de la Domnul, și așa să lucrezi. Ai pe Fiul lui Dumnezeu Păstor de deasupra ta. Iată-Mă cuvânt peste tine! Vom sărbători în curând șaptezeci de ani de cuvânt pe vatra ta și va fi cerească această zi pe meleagul tău și se va aduna mulțime multă la această sărbătoare mărturisitoare și voiesc să te pregătești frumos pentru această taină sfântă, căci te aștept, îți aștept fiii gătiți de sărbătoare cu straie românești și le voi grăi lor cuvântul cel de la sfârșit, glasul Domnului peste pământul român.

Ți-am făgăduit că-i voi cuminți pe toți vrăjmașii și răufăcătorii și tulburătorii, pe toți cei mincinoși și trufași, iar ție îți voi găti cămășuță de slavă, țara Mea, și vei sărbători cu cei din cer și vom sta deasupra pe nori și voi scutura pe Duhul Sfânt și pace peste pământ, iar pentru această măreție trebuie duhul păcii peste tot, și iată, spun:

Eu sunt Cel ce sunt. Eu sunt Alfa și Omega. A sosit vremea aceasta căci trebuia să vină și să pot spune lucrând: Eu sunt Alfa și Omega, începutul și sfârșitul și iarăși începutul, și lucrez ca la început, și lucrez ca la sfârșit și chem la sfințenie omul, chem lumea la Dumnezeu, că iată, vine Domnul, vine Hristos peste pământ cuvânt.

O, am grijă de tine cu slava cuvântului Meu pe meleagul tău, neam român. Pace ție, popor iubit de Dumnezeu! Pace ție, țara Mea de la sfârșit de timp! Vin pe plaiul tău cu glasul cuvântului Meu și cârmuiesc peste popoare și Mă las cu pacea Mea din loc în loc, căci oamenii știu numai război să lucreze și numai jale să-și dea unii altora și multă neliniște. Duhul lăcomiei, duhul trufiei, duhuri străine de Dumnezeu bântuie pământul și lumea oamenilor, o, și strică veghea cea bună aceste duhuri, iar Eu trec peste tot cu veghea cea din cer și privesc și oblojesc rane și împart nădejde și salvare, căci am purtat cruce și răstignire ca să iau apoi de la Tatăl toată puterea în cer și pe pământ și să pot Eu împotriva oricărei puteri potrivnice, care dă să aducă moarte și să strice pacea și nădejdea, și iată, vin Eu, vine Domnul, vine la români și Se împarte peste popoare și le grăiește lor.

Mai întâi împart cu tine venirea Mea cea de la Tatăl, țara Mea de azi. Pace ție! Te cuprind în îmbrățișarea Mea și-ți dau din cer. Ești darul lui Dumnezeu de la Tatăl pentru întoarcerea Mea la oameni. Ai trecere mare la Tatăl, că ești pământul din care am luat cu mâna și l-am zidit pe om. Mi-e dor, Mi-a fost dor să grăiesc cuvânt proaspăt cu tine. Te iubesc cu iubirea Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh și Mă port peste pământ cu slava Mea din mijlocul tău, cu cuvântul gurii Mele, pe care-l așez pe plaiul tău de șaptezeci de ani, după cum cartea Mea de azi poartă în ea cuvântul Meu din toți acești ani peste pământ.

Te vestesc că Mă așez să-i cumințesc pe cei răzvrătiți din mijlocul acestui neam și care au nădăjduit și încă nădăjduiesc că Mă vor schimba pe Mine cu ei peste tine, țara Mea. Rostesc cuvânt de foc. Îi voi cuminți pe toți cei îngâmfați și mincinoși și tulburători, că Mi-e milă de ei. Îi voi lua pe rând pe toți cei care au adus neliniște și duhul minciunii și al trădării, pe toți cei dornici de ranguri și putere. Voi privi peste ei dacă se umilesc, dacă se cumințesc, și voi lucra să-i schimb în bine și în lucrare curată pentru ei și pentru țară, iar cei care nu se vor cuminți vor sta față în față cu cuvântul Meu pentru cei răzvrătiți și trufași și-și vor opri pornirile rele. Voi da să zidesc dragoste frățească peste cei ce au întins mâna și pasul până sus pe scaunele de veghe, o, că nu se poate un popor al unei țări și nume, nu se poate să lupte unii împotriva altora atâta de primejdios și de pildă rea, căci Dumnezeu este iubire, nu dezbinare, iar Eu voi lucra peste tine, neam român, și voi așeza duhul umilinței în cei tulburători și voi birui cu pacea peste pământul tău, și apoi din părți pentru tine.

Se deschid cerurile și vine pe pământ cuvântul lui Dumnezeu pe vatra neamului român.

Sunt Domnul Iisus Hristos și cobor cu slavă, iar slava Mea este cuvântul și adun sub el pe cei de pe scaunele de veghe ale țării, o, că le grăiesc lor de o vreme și au de dat răspuns lui Dumnezeu, Care le grăiește lor în zile de grea încercare peste neamul român și le spune lor așa:

Pace vouă! Auziți voi pe Domnul, Care vă grăiește de o vreme și-Și trimite spre voi cuvântul? Nu veți putea să vă îndreptățiți cum că nu credeți și că nu luați în seamă cuvântul Meu de peste voi. De șaptezeci de ani grăiesc peste pământ de deasupra meleagului român și am carte scrisă pe masa acestui popor, iar acum nu mai lucrez în ascuns, căci cuvântul Meu merge acolo unde el trimite, și iată, iar și iar vă grăiesc.

De când a pătruns și a sărit pe deasupra vrăjmașul care a făcut și face încă atâta tulburare în neamul român, Eu, Domnul, grăiesc și tot grăiesc și veghez grăind și strigând și sculând străjerii țării la veghe.

O, deschideți Domnului! Îmi deschid singur, că nu se poate să nu-Mi las cuvântul de veghe peste țară. E țara română în primejdie și stau de veghe deasupra puterile cerești, oștiri nenumărate ca să dea lupta sfântă cu vrăjmașul, care se fățărnicește în fel și chip că vine ca trimis din cer ca să salveze pământul și neamul român de sub mâini vrăjmașe. O, așa spune și tot spune acest vrăjmaș, care minte frumos ca să i se deschidă și să ia ce nu este al lui, iar Eu, Domnul, veghez și cuvintez peste el, și strig la cei de pe scaunele de veghe să iasă în întâmpinarea Mea când vin să fac biruință pentru țară, țara Mea aleasă de Tatăl acum, la sfârșit de timp ca să vin cuvânt peste pământ și să Mă împart și să împlinesc tot cuvântul Meu, o, că nu se poate să treacă el și să nu lucreze împliniri.

Grăiesc iar și iar cu voi, cei care v-ați unit din trei părți ca să pregătiți cârma și veghea peste țară. O, iată, iată ce ați făcut, după ce Eu, Domnul Iisus Hristos, v-am trimis cuvântul Meu și v-am descoperit cum să lucrați ca să nu greșiți, ca nu cumva să faceți pas greșit și să vestiți om nepotrivit pentru scaunul de sus al țării. Voi însă v-ați împotrivit și ați lucrat după capul vostru și ați numit pentru ziua întrecerii om nepotrivit, și care va fi dat în lături mai înainte de ziua aceea, și iată, iată, v-ați atras și vouă primejdie și clătinare, o, că n-ați ascultat de Dumnezeu. Dacă ați fi ascultat aș fi ținut deoparte ispita care bate acum în voi, aș fi fost dator să vă ocrotesc așa cum v-am promis dacă veți lucra după sfatul Meu.

O, luați aminte la cuvântul Meu! Nu e de joacă să vorbească Domnul cu voi, iar voi să-L dați în lături, căci vi-l vestesc pe cel potrivit și pregătit pentru această slujire, și v-am descoperit numele lui frumos ca numele Meu și îl știe țara că este vrednic de această treaptă, iar voi ați dat la spate planul Meu de sus pentru această țară în vremea aceasta, o, și ce faceți acum dacă vrăjmașul vă împinge ca să vă cadă? O, cine vă ajută, cine vă păzește de cădere dacă nu dați să ascultați?

Ați numit cu trei mâini, cu trei guri ați numit pentru ziua întrecerii pe cel nepregătit, și care nu poate ajunge la biruință, iar dușmanul e lângă talpa casei, o, fiilor neascultători. V-am povățuit că trebuie să ridicați pe cel care știe limbile altor popoare, căci așa este drept și sănătos să lucrați. Voi însă v-ați făcut socoteli pripite, fiindcă nu este în voi dragostea și mila de țară, fiilor.

O, iată, ați lucrat rău, n-ați urmat sfatul venit din cer. Stă Dumnezeu de veghe între cer și pământ, iar voi nu vegheați de lângă popor, și vă făliți că lucrați în numele poporului. O, cum veți putea repara acum greșeala pe care ați lucrat-o și ați dat-o de veste?

Iată, vă vestesc Eu, Domnul: Vă voi sta împotrivă așa cum v-am spus când v-am trimis cuvânt ca să-l împliniți. Mi-e milă de voi. Vă povățuiesc ca să vă umiliți și să căutați să reparați greșeala și să faceți iarăși numire și să dați de veste anunțul ceresc și numele celui pe care vi l-am descoperit, ca să încercăm să reparăm greșeala prin care v-ați împotrivit lui Dumnezeu. Aveți nevoie de ocrotire și nimeni nu poate să v-o dea, decât Eu, Domnul, dacă veți asculta să lucrați binele pentru acest neam.

Vă deslușesc acum mai limpede ceea ce aveți de lucrat, căci numele celui vestit din cer pentru străjer peste țară este Cristian, este cel care a slujit lângă scaunul de sus cu ani în urmă și care știe bine rostul și misiunea cea cu greutate de purtat, și de aceea v-am rugat pe voi să lucrați de la Dumnezeu, nu de voi îndemn, căci țara e slăbită mult acum, iar vremea este tulbure și hrănită cu duhul minciunii de peste tot și peste toate popoarele, o, și nu este altul de ajuns de pregătit pentru această cruce.

Am stat de veghe să văd cum dați să primiți și să lucrați după cuvântul Meu, și iarăși stau să văd cum pot să vă sprijin ca să nu vă facă brâncă fiara și capetele ei, puii ei înșirați peste tot, și vai celor fără de acoperiș din cer pentru ei!

Am grăit în zi de sărbătoare arhierească peste voi ca să vă îndemn spre credință și ca să primiți pe Dumnezeu. Stau și privesc iar și iar să văd cum veți lucra, și nu uitați că nu este bine să nu primiți pe Domnul când El vine cu voia Sa peste pământ și v-o vestește vouă. Amin.

Mă las acum cu cuvântul peste cetatea Mea de venire și spun celor din cetate: Fiilor, fiilor, e vreme de strigare spre cer și de veghe lângă Mine pentru țară. O, fiilor, întăriți strigarea! Să ne rugăm Tatălui ca să biruim împotrivirea și să-i ferim de pedeapsă pe cei neaplecați cuvântului Meu pentru ei. Sfinții cei sărbătoriți în ziua aceasta stăruiesc tot timpul din cer și până pe pământ pentru biruința Mea asupra oricărui vrăjmaș văzut sau pitit, iar voi strigați odată cu Noi, și vom fi biruitori și va slăbi orice potrivnic, dar trebuie nădejde și credință, căci tot ce este cu neputință la om este cu putință la Dumnezeu, o, fiilor.

Vă dăruiesc puteri sfinte și înnoite. Puterile cerești stau la lucrul cel de la Maluri cu voi și vă încălzesc și vă întăresc și vă bucură, căci vouă vă trebuie multe, multe bucurii, și vă văd cum tânjiți după mângâiere, fiilor. Îngerii cu cetele vă însoțesc la tot lucrul vostru cel pentru cer și vă întăresc duhul și trupul și răbdarea, fiilor.

O, Mi-e milă de voi, sunteți slăbiți și mici. Hai cu putere de sus, fiilor! Sunteți acum tristuți din pricina durerii de peste țară, chiar dacă neamul român nu ar fi s-o simtă cu multul, dar voi știți durerea cea din cer pentru țara Mea de azi.

Am luat aminte cuvântul rostit pentru țară înaintea lui Dumnezeu, căci a fost trimisă urarea cea sfântă a celui care a stat pe scaunul țării zece ani și l-a eliberat acum spunând spre cer și spre popor: Dumnezeu să binecuvinteze România!

O, binecuvântată să fii tu între popoare, țară română, iar cine pe tine te va binecuvânta pe pământ nu-și va pierde plata, că tu ești fata Mea frumoasă, ești mângâierea Mea cea de la Tatăl, și vei fi lumina Mea peste popoare precum Eu sunt.

Pace ție! Ai nume mare, țara Mea. Ești țara cuvântului lui Dumnezeu peste pământ. Amin, amin, amin.

În duh de praznic de Bobotează curge din cer peste pământ cuvântul lui Dumnezeu, curge râu de cuvânt peste pământul și neamul român și sfințește iar și iar acest meleag și neam, și se duce peste tot această binecuvântare an de an, și sunt șaptezeci de ani de când Eu, Cel botezat în Iordan acum două mii de ani de glasul și mâna lui Ioan, nașul Meu de botez, Eu, Domnul Iisus Hristos, Îmi las glasul și cuvântul în mijlocul neamului român, iar în ziua aceasta de praznic de Bobotează rostesc peste ape și spun, odată cu slujitorii așezați de Mine înaintea venirii Mele cuvânt de la Tatăl, aici, în cetatea cuvântului Meu, și spun: Se binecuvintează și se sfințește apa de Bobotează cu venirea și cu puterea și cu lucrarea Duhului Sfânt, în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, și să se stropească cu ea acest pământ și neam, spre alungarea a tot vrăjmașul și pizmașul, spre risipirea duhului trufiei și al îngâmfării, duh care tulbură de o vreme țara română și fiii acestui pământ, iar Eu, Iisus Hristos, cert în zi de praznic de Bobotează acest duh străin și îi spun răspicat: Ieși și te depărtează numaidecât și te ascunde cât poți mai repede de unde ai ieșit și ai venit să tulburi, și du-te, așa cum de o vreme te cert și tot rostesc numele tău de vrăjmaș, de antichrist, și nicidecum de trimis al lui Dumnezeu, cum dai să spui și să înșeli fiii neamului român și să tot cauți locul de sus, păstrat de Dumnezeu pentru fiu vrednic, nu ca tine om al minciunii și al trufiei, o, și du-te și nu te uita înapoi, și aceasta îți spune Dumnezeu, Cel înfricoșător pentru orice vrăjmaș îmbrăcat pe deasupra cu haină peste haină ca să pară miel. O, nu, căci ești descoperit, iar acum te agiți și ameninți, dar Eu, Domnul, stau de veghe și binecuvintez neamul român și stau tot timpul de deasupra cuvânt peste el și-Mi ocrotesc venirea și lucrez cu cuvântul, și numele Meu este Cuvântul lui Dumnezeu, și cu suflarea gurii Mele Îmi nimicesc vrăjmașul și orice fiară care caută să-și facă loc în turma creștină de pe pământ. Amin.

O, pace și duh de Bobotează peste cetatea cuvântului Meu de pe meleagul tău și peste tine, țară Românie! Pace ție, fată frumoasă și primitoare de Dumnezeu pe meleagul tău, pe vatra ta, și nu-ți vei pierde plata și vin cu ea la tine și te vor mări popoarele pământului pentru darul Meu, pentru lumina Mea din mijlocul tău! Iar acum ia aminte, că vin cu zi mare și sfântă și Mă voi scrie cu ea în cartea Mea cea de azi cu șaptezeci de ani de cuvânt ieșit din gura Mea pe vatra ta, și va fi serbare mare pe meleagul tău doar peste câteva luni, și sunt în pregătire puterile cerești și pregătesc zi de slavă pe plaiul tău, Mie și ție, țara Mea frumoasă, o, și te vor cunoaște și te vor cinsti popoarele de pe pământ și te vor ști sub ocrotirea lui Dumnezeu și vor crește credința și sfințenia peste mulți, o, și ce frumos va fi pe pământ cu voia lui Dumnezeu peste oameni, ce frumos peste fiii credinței sfinte, peste creștini, căci a a sosit anul acestei binecuvântări, iar tu trebuie să fii cea frumoasă, cea așezată de Mine înaintea noroadelor, și nicidecum să scazi sub apăsarea duhului viclean, care tot dă să rătăcească pe cei slabi cu veghea cea sfântă, dar Eu, Domnul, sunt aici, și nu mai plec și gătesc anul serbării tale, căci a sosit această vreme, și de aceea am de așezat sfat ceresc, și apoi să-l dau de știre la porți, ca să ia aminte la cuvântul Meu cei ce veghează peste tine, și iată, în zi de praznic de Bobotează le grăiesc lor așa:

Amin, amin zic vouă, fiți mari cu aplecarea și cu credința și aplecați-vă spre înțelepciunea care vine de sus peste această țară, și nu veți avea păreri de rău, ci doar bucurii și binecuvântări, căci este acum de așezat cel care va fi să stea cu fruntea sus la cârma acestui neam, și să-l știe popoarele de pe pământ vrednic și bine pregătit pentru această sarcină de purtat. Așadar, chiar dacă până acum nu ați lucrat frumos și curat de când stați la veghe pentru țară, dacă acum și pe mai departe veți lucra binele și adevărul, Eu, Domnul, voi fi pentru voi și tot timpul voi privi peste voi, căci această țară e țara venirii Mele cuvânt peste pământ acum, la sfârșit de timp, și trebuie să aibă ea măreția cuvenită ca să se aplece neamurile pământului spre slava Mea din mijlocul acestui neam, pentru lumina Mea, căci Eu sunt lumina lumii atât cât sunt în lume, și iată, sunt, și am țară de venire și cuvintez peste ea de deasupra, și de șaptezeci de ani Îmi fac carte pe pământ pe această vatră și împlinesc Scripturile venirii Mele și de aceea vin.

O, iată, n-ați vegheat, și s-a strecurat înșelătorul și s-a tulburat pacea și liniștea poporului român chiar în vremea care este de așezat cel care va sta pe scaunul țării, o, și se vrea acest înșelător pe acest scaun. Eu însă am venit spre voi și v-am vestit să vegheați și am oprit primejdia, am oprit-o cu puteri de sus, căci a fost lipsă de veghe, iar acum, iată, luați aminte la cuvântul lui Dumnezeu, căci vi-l vestesc pe cel care are înțelepciunea și priceperea pentru această sarcină grea. El este dintre cei care au fost înscriși până să fie oprită întrecerea, căci s-a strecurat înșelătorul și a sărit înăuntru și a înșelat poporul cel slab cu veghea, dar Eu, Domnul, l-am vegheat și am oprit primejdia, iar acum deschideți bine ochii și urechile ca să înțelegeți, și așezați-vă cu credință și cu aplecare și ridicați pe această treaptă pe cel știut de Dumnezeu pregătit ca să stea în numele neamului român și să-l știe popoarele. El are nume frumos ca și al Meu, și îl veți ști după nume, așa cum l-au numit părinții în ziua lui de botez cu numele lui frumos. L-am vegheat tot timpul și am lăsat peste el harul Meu, ca să fie el acum pregătit și așezat la cârmă și să aibă ce să vadă pe acest scaun toți cei mari de peste popoare. El va fi să stea în numele țării și va lucra umbrit de puterile cerești ca să lucreze cu întregime această slujire, mai ales că vremea este mult prea cețoasă, mult acoperită ca să nu se vadă, o, și de aceea veghea trebuie să fie bună, iar pe voi vă vor scrie îngerii pentru această ascultare și primire a cuvântului Meu, care suflă peste voi, căci toți cei care ascultă de la Dumnezeu nu-și vor pierde plata, așa este scris, iar voi aveți multe să vă iert, fiilor, și voi știți aceasta, și trebuie o înnoire, o primenire, o lucrare curată de acum.

Acest fiu vestit vouă acum, cu numele lui cel frumos ca și al Meu, o, nu are avuții, nu se dă mare, dar se supune iubirii de neam și de țară, căci Eu, Domnul, am pus și pun în el acest dar, iar înșelătorul vrăjmaș se va topi cu toți slujitorii lui și ai orbirii lui, numai să sprijiniți voi ridicarea la cârmă a acestui fiu, pregătit mai mult decât toți ceilalți pentru această slujire. El are purtare frumoasă, înțeleaptă, și se potrivește lui această cruce de purtat, o, că nu e cum se întâmplă să fie, ci trebuie să fie pe potrivă cel așezat la veghe pentru țară, iar voi va fi să știți și să înțelegeți aceasta.

O, țara Mea de azi, tu trebuie să fii frumos așezată înaintea popoarelor, și nicidecum să scazi, sau să te vadă cu ochi pieziși mai-marii popoarelor, și de aceea trebuie om înțelept la cârmă, fiu încercat, frumos cu purtarea și bine văzut prin priceperea lui, căci el știe cum se stă și cum se lucrează de pe această treaptă.

O, și te mai rog, țara Mea de azi, nu-i lovi, nu-i disprețui, nu-i huli, nu vorbi urât asupra celor ce te-au vegheat până acum, că nu este frumos să faci această lucrare rea, și care să fie ea văzută și auzită din partea ta. Ai grijă de statura ta să fie ea frumoasă, popor român, și să nu-ți defaimi frații și conducătorii, și caută să-i sprijinești, să rabzi, căci fiecare popor are peste el ceea ce merită, și iată, îți trebuie aplecare și umilință și multă iubire și iertare ca să meriți apoi cele bune, și tot așa să facă și Dumnezeu pentru tine apoi.

Așadar, în duh de praznic de Bobotează se binecuvintează țara și neamul român și se stropește cu agheasmă sfințită în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, și tot timpul cuvântul lui Dumnezeu va sta pentru tine la veghe și la sfat, țară Românie, căci Eu, Domnul, te am de la Tatăl pentru întoarcerea Mea Păstor al tău în zilele acestea pe pământ, și din tine peste popoare apoi, și de aceea tu nu trebuie să lucrezi la întâmplare pentru soarta ta, ci numai sub binecuvântarea lui Dumnezeu, Care-ți dă ție știre de sus și putere să fii și să rămâi. O, auzi tu acestea?

Și acum pace ție, țara venirii Mele cuvânt peste pământ! O, ai grijă de sfatul Meu de peste tine, căci Eu veghez ca să te ajut să împlinești, și Mă aplec înaintea Tatălui pentru slava Mea din mijlocul tău.

Amin, amin zic vouă, celor ce sunteți cu veghea peste țară, luați aminte și fiți credincioși cuvântului lui Dumnezeu, ca să fiu și Eu, Domnul, pentru voi. Amin.

Iar și iar Mă voi lăsa cu praznic de Bobotează și voi sta cu poporul cuvântului Meu, care-Mi urmează ascultând și veghind cu Mine pentru țară și pentru înnoirea lumii, căci a venit această vreme.

Să se împartă peste pământ apa de Bobotează din mână în mână până la margini!

Pace peste popoarele fără de pace! Să fie an de pace și de slavă anul care începe acum! Cuvântul Meu are în el putere de împlinire din cer și până pe pământ.

Fericiți sunt și vor fi cei care au parte de apa acestui izvor: Cuvântul lui Dumnezeu peste pământ în mijlocul neamului român!

Ioan proorocul, nașul Meu de botez, stă la hotar ca să intre cu Mine cuvânt în cartea Mea cea de azi, iar acum stăm la masă de praznic de Bobotează spre amintirea arătării Mele la Iordan, și las pe masă învățătură prin cuvânt.

Iar și iar îmbrățișare și binecuvântare peste țara cuvântului Meu! Pace ție, România Mea, vatră a cuvântului Meu cel de șaptezeci de ani grăitor și lucrător peste pământ! O, pace ție, și din pacea ta să se împartă pace peste pământ și peste popoare, și mult, mult har ceresc, și multă, multă lumină, căci atât cât sunt cu cuvântul în lume Eu, Domnul, lumină a lumii sunt, precum este scris. Amin, amin, amin.

Eu sunt Cel ce sunt, și-Mi am locașul și tronul în slava cea nevăzută. Sunt Cel ce am făcut cerul și pământul și omul. Calea Mea între cer și pământ este tainică, iar glasul Îmi face calea auzită, așa cum în rai omul cel zidit de mâna Mea Mă auzea, Îmi auzea umbletul și glasul, iar Eu Îmi tăinuiam Ființa, căci nu poate omul să vadă pe Dumnezeu și să rămână viu.

A venit vremea să-Mi las cuvântul peste pământ și peste om ca la început, și-Mi am sălaș de venire și carte în care-Mi este scris cuvântul, și te am țara Mea de venire acum, la sfârșit de timp, o, și-Mi este dulce în tine, și este dulce numele tău, țară română, și e plin cerul de numele tău, din pricina venirii Mele cuvânt pe pământ pe vatra ta.

Mă vestesc peste tine și te vestesc peste pământ țara venirii Domnului, și se împlinesc în acest an șaptezeci de ani de cuvânt și voi sărbători cerește pe meleagul tău această sărbătoare și-ți voi fi Mire plin de cuvânt de deasupra ta, ca în toată această vreme tainică, dar iată, am scos deasupra acest izvor de cuvânt și te-am vestit pe tine peste pământ țara cuvântului lui Dumnezeu și se unesc cerul și pământul pe vatra ta, căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, vin cu cete de îngeri și de sfinți, vin cu slava cea nevăzută a Domnului, vin și unesc începutul cu sfârșitul și gătesc zi de sărbătoare și sună îngerii din trâmbițe între cer și pământ și vestesc praznic dulce și se vor aduna cei ce cred și vor sta la masă cu Mine sub cerurile deschise pentru această bucurie cerească pe meleagul tău.

O, pace ție, țara Mea de venire de la Tatăl cuvânt pe pământ! Am stat pe acest pământ la facerea lumii și l-am zidit pe om și ești aleasă încă de la început să fii noua Mea țară la sfârșit de timp, cu nume de Nou Ierusalim, precum este scris despre înnoirea lumii. Am grăit în ziua aceasta acest cuvânt deasupra ta ca să-Mi fac intrarea, ca să Mă știi și să-Mi scriu cuvântul cel pentru tine. Ți-am grăit mereu, ți-am trimis mereu cuvântul Meu, ți-am spus că ești sub ocrotirea Mea și a mamei Mele Fecioara. Te-am povățuit din cer ca să asculți de Dumnezeu vrând-nevrând și ca să-ți fac bine ție și ca să te știe popoarele cu slava Mea din tine.

O, iată , trebuie să asculți de Dumnezeu, căci vremea lui antichrist, potrivnicul Meu, este în toi și dă să te strivească în fel și chip când Mă vede cu masă de cuvânt pe plaiul tău, țara Mea, dar tu nu vezi lupta lui cea împotriva Mea și a ta, căci dacă pe Mine Mă prigonește ești și tu cea prigonită și neplăcută lui, o, și nu mai are pace acest vrăjmaș și caută să-Mi strice venirea și biruința Mea asupra lui, dacă a venit această vreme a Mea și a lui. De două mii de ani Mă prigonește acest vrăjmaș. La început Mi-a prigonit trupul, iar dacă am înviat dintre cei morți s-a așezat cu armată întărită să-Mi prigonească Duhul și lucrarea dintre cer și pământ și pe sfinții Mei, care-Mi dăruiau credincioșie urmându-Mi și așteptându-Mi venirea.

O, stau aproape cu cuvântul cel pentru tine în zi de sărbătoare a începutului de an, că iată ce văd! Vrăjmașii Mei sunt și ai tăi și ticluiesc să te îngenuncheze, țara Mea de azi, o, că nu ai veghe peste tine, nu mai ai, și vede aceasta omul îngâmfat și-și face supuși ca să-i slujească după plac și grăiește mieros, dar limba îi este de șarpe, că și în rai l-a încântat pe om ca să-l primească pe el, și nu pe Mine de Stăpân. O, ai grijă, ai grijă să asculți de Dumnezeu, Care-ți grăiește acum ca unei copile, căci cei care și-au făcut stat mare peste tine nu iubesc pe Dumnezeu și legile vieții.

Vin la tine și-ți las pe masă cuvânt, și te rog vino-ți în fire, țara Mea de azi, căci te-a amețit omul vrăjmaș cu limbă de miel și te-a slăbit spre el și nu mai veghezi și nu mai deschizi ochii ca să vezi duhul fățărniciei de sub haina celui ce te-a prins și te-a fermecat ca să vrei cu el, ca să te păcălească să-l așezi pe scaunul cel de sus și să nu știi cine este el.

Îți grăiesc cu duh de Păstor, țara Mea. Nu pot să mai plec de lângă tine. Dau să le grăiesc iar și iar celor de pe scaunele țării. O, nu ești pe mâini bune, și de aceea toate puterile cerești stau în luptă pentru tine cu cei ce dau să-ți facă mult rău cu voie sau fără de voie, cu știre sau cu neștire, devreme ce-și văd de-ale lor mai întâi, iar pe tine te amenință vreme rea.

Mă ridic cu sfinții în cete-cete și le spun, stând pe nori deasupra, și le cer celor de pe scaunele țării să ia aminte la glasul Meu de peste ei. Amin.

Mă apropii cu cuvântul și vă grăiesc vouă, ridicați-vă drepți înaintea lui Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt! Aplecați-vă închinându-vă cu semnul sfintei cruci, ca atunci când pășiți în biserică să vă vadă și să vă știe oamenii că sunteți voi creștini, numai că iubirea creștinilor este lepădarea de sine și nicidecum interesul pe care îl tot căutați chiar și din partea lui Dumnezeu, dacă s-ar putea aceasta.

Iată ce vă aduc de știre! Dați să greșiți iar și iar, după ce ați iscat încordare și nedumerire mare în țară și încă faceți planuri de la voi dorire și nu vă temeți încă, iar voi nu știți să lucrați decât de capul vostru, acum voi, și apoi alții de după voi, căci așa e pe pământ, că omul vrea ca el. O, nu vă vor ieși planurile, căci domniți peste un popor vegheat de Dumnezeu mai mult decât oricare alt popor de pe pământ, că am aici glasul cuvântului Meu, fiindcă e vremea lui antichrist, și caută el spre țara Mea de azi, și de aceea este și vremea Mea, ca să-i spulber punerea lui la cale peste țara Mea de azi, pământul cel la început ieșit întâi din ape, și din care am luat și l-am făcut pe om, și de aceea este ales acest pământ, este încă dintru început.

Am astăzi să vă spun că sunteți pândiți și încântați de un mare vrăjmaș al Meu și al vostru și are el haină peste haină ca să fie crezut trimis al lui Dumnezeu, dar el lucrează cu duhurile străine de Dumnezeu, așa încât nici el nu știe cine este, darămite acest popor român, atât de păcălit acum de acest om vrăjmaș, care vrea să se suie pe scaunul de sus al țării.

Voi, cei ce stați acum în slujba poporului român, nu dați curs acestui străin, căci ați greșit amarnic că ați făcut aceasta, și a încântat el atâția fii ai acestui popor și i-a amețit pe toți prin puteri străine de puterea lui Dumnezeu.

O, sculați-vă cu toată grija și căutați un om al poporului, dar nu oricum să se facă această alegere, ci după măsura așteptată de Dumnezeu pentru cel care va sta cu numele său față în față cu mai-marii popoarelor, o, și să nu se facă de rușine această țară aleasă cu cine știe ce aleși în chip pripit pentru ea.

Stau aproape de o vreme, vă privesc de aproape, văd ce plănuiți, că iată, nu gândiți cu înțelepciune, ci numai după interesele voastre. Vă duceți cu vorba unul pe altul, nu lucrați adevărul între voi. O, sculați-vă bine la veghe, ca nu cumva să fie îngenuncheat acest neam, ca nu cumva să trebuiască să lucreze Dumnezeu cu mustrare, cu mânie.

În mijlocul cetății cuvântului Meu de pe pământul român Îmi las glasul și cuvântul cel pentru voi. Iată, și Eu, și voi, îl știm pe cel mai bun dintre cei care s-au înscris la sorți pentru ca să fie ales cel care va sta înaintea popoarelor pentru acest popor. El este cel mai potrivit dintre cei ce s-au întrecut, dar a fost cuminte și tăcut, și a fost lăsat la o parte, în vreme ce alții dintre ei s-au înfipt cu toate forțele și prin toate spărturile să ajungă la vârf. Eu însă l-am rușinat stându-i împotrivă celui ce a lucrat hoțește și am oprit din cer alegerea pentru toți, din pricina vrăjmașului aciuat printre cei înscriși, și care și azi, iată, se mânie, se bate în piept, se dorește și se laudă că a lui este țara și al lui neamul, dar acest neam are de zece ori mai mulți fii decât cei păcăliți de el ca să-l aleagă și să-i facă voia.

O, nu mai căutați voi pe cine să așezați pe scaunul de sus. Voi nu știți să căutați, fiindcă sunteți oameni iubitori de sine și căutați ale voastre, că așa e pe pământ. Este însă între cei care au fost înscriși, este acest fiu din acest neam, este pregătit și potrivit mai mult decât toți ceilalți care au fost înscriși. O, ridicați-l pe cel care poate sta înaintea popoarelor și limbilor de pe pământ, și nu oricum să dați voi să trimiteți om pentru acest scaun, că iată, privesc peste voi ceea ce vreți să alegeți, căci voi alegeți om nepotrivit și fără de harisme pentru această treaptă, și veți greși față de țară dacă veți lucra așa, iar Eu, Domnul, va trebui să vă stau împotrivă până ce vă veți umili și veți iubi țara, și nu pe voi, și doar apoi să vestiți pe cel vrednic de această treaptă.

Iată, căutați și tot căutați în gol, iar poporul este în nesiguranță și în suferință din pricina voastră, căci v-ați voit și v-ați ales mari iar și iar, dar nu slujiți poporul așa cum v-am rugat să vă ridicați și să lucrați cu folos pentru țară, iar voi lucrați altfel, căci așa vă este felul, și vai acestui neam, care trebuie să se ridice și să vă ceară socoteală și să vă trezească la veghe și la dreptatea lucrurilor, ca să puteți rămâne să lucrați ca Dumnezeu, nu ca omul, căci țara română are de la Dumnezeu alegere mare, o, fiilor.

Voi privi și va fi să văd cât ați dat să înțelegeți și să-l știți apoi pe cel mai bun între cei care au fost înscriși la examen pentru țară, iar dacă vreți să vă faceți că nu știți, că nu înțelegeți, deși îl știți bine pe cel mai potrivit și mai pregătit, va fi să vă grăiesc iar și iar, și voi sta la veghe ca să nu cadă țara în prăpastia din care a ieșit când i-am dat libertatea plătită cu jertfă dureroasă în mijlocul acestui neam.

Ca o joacă de copii, folosită de oamenii cei mari, și care s-au voit și stau mari, așa a fost această joacă a voastră cu soarta acestui neam. O, fii români, o, fiilor, iese din când în când acest fiu vrednic și este văzut și știut, iar Noi, cei din cer, îl vedem grăind cu mare înțelepciune, cu mare pricepere, cu mare iubire și grijă de țară când este chemat și întrebat, iar ca el nu este încă unul din cei pentru care s-a dat votul, iar dacă tu, popor român, vrei să fii cinstit și lăudat înaintea popoarelor pentru un portret frumos la cârma țării, caută spre cel ce se potrivește și scoală-te din amorțeală și pricepe ceea ce este să faci. Eu, Domnul, îți voi da duh ca să pricepi și să faci bine, și nu rău, ca nu cumva să dai să-ți pui votul pe cel care te bate la cap cu Dumnezeu, când el lucrează cu tot felul de duhuri străine de Dumnezeu și de biserică și de viață creștină. O, măcar de n-ar vorbi de Dumnezeu, dar iată, asta face, ca să te păcălească, dar el este vrăjmaș.

Eu, Domnul Iisus Hristos, n-am făcut sport, și iată, grăiesc acum pământește pentru cei pământești. N-am căutat ranguri printre cei de pe pământ, n-am lucrat minciuna, n-am intrat victorios pe cal alb în Ierusalim, ci plângând am intrat, purtat de un asin smerit. O, n-am cumpărat pe nimeni ca să Mă aleagă mare peste popor. N-am cerut să Mi se facă dreptate după ambiție. N-am înșelat cu vorbe dulci poporul, ci am fost huiduit, biciut, scuipat, hulit, și apoi bătut în cuie pe cruce. Și atunci, în numele cui îți grăiește ție acest înșelător, o, neam român? O, Mă doare de tine și de aceea dau să te trezesc și să știi să înțelegi că omul care va fi să stea pentru tine înaintea popoarelor trebuie să fie ceea ce trebuie, nu oricum să fie ales și așezat, dacă nu i se cuvine această sarcină atât de mare și de grea, pe care trebuie să o poarte cineva bine pregătit, bine instruit, cu multă cunoaștere pentru această treaptă, o, că de găsit se găsește, dar dacă nu este pe potriva acestei misiuni, e doar încă o greșeală, încă neliniște și încă nesiguranță și nepricepere pentru treburile țării.

Cei din cer se poartă cu Mine deasupra pământului român și veghează peste tot și în toată clipa, iar Eu spun: Să se lucreze cu înțelepciune, și nu cu pripeală, ca nu cumva cei ce pun acum la cale sorțul pentru țară să dea greș și să fie dați în lături apoi ca netrebnici, dacă nu se vor opri să privească între cei care au fost pentru alegerea unuia dintre ei pe cel unul dintre ei, care are în ființa sa pregătirea cuvenită pentru a sta în numele țării față în față cu mai-marii popoarelor de pe pământ.

Am grăit ție, neam român, ție și celor ce stau la cârmă pentru tine, dar nu te veghează după dreptate. Te veghez Eu, te veghez cu mare grijă, că ești în primejdie din pricina celor de peste tine, care nu dau să-ți facă ție bine. O, pace ție! Pace înăuntru și în afara ta! Și iată, pace peste popoarele încordate și neaplecate spre pace!

Pace din cer peste voi, popoarelor și mai-marilor de peste voi! Fericiți făcătorii de pace! Pace peste tot, că sunt multe lacrimi și multă pierdere de pace și de liniște!

Suflarea Duhului Sfânt să așeze pace peste pământ și peste popoare! Tot timpul voi lăsa pace peste țara Mea de azi, dar și peste popoare, tot timpul voi rosti și voi aștepta să fie pace! Amin.

E sărbătoare de naștere a Mea, e ziua Mea și a ta, țara Mea de azi. Te-am primit de la Tatăl ca dar de preț la nașterea Mea pe pământ și te-au scris atunci îngerii la nașterea Mea ca să fim de o seamă tot timpul apoi, o, și nu știu cei de pe pământ, nu știu, n-au știut și nu știu această taină a Mea și a ta, și pe care ți-o dăruiesc Eu mereu odată cu praznicul nașterii Mele pe pământ an de an, iar acum stau cu masă de cuvânt de șaptezeci de ani pe vatra ta și-Mi spune Tatăl să te descopăr și să te știe a Mea cei de pe pământ. Dă-Mi mâna să te ridic la vrednicia ta cea de la Tatăl și de la Fiul și de la Duhul Sfânt! O, dă-Mi mâna și hai cu pasul spre masa Mea și a ta în mijlocul tău, și apoi peste margini, căci povestea Mea cu tine este frumoasă în Scripturi și se descoperă prin împlinirea ei acum.

Te cuprind cu dulce cuvânt în zi de praznic de naștere a Mea și a ta, căci Tatăl te-a plămădit în ziua aceea sămânță nouă și te-a scris în cer plămadă sfântă, ca să fii apoi la sfârșit Ierusalimul cel nou, despre care au vestit proorocii Scripturii și sfinții și apostolii și toți cei care au avut împărțit de la Dumnezeu să știe și să vestească taina ta și a Mea, o, țara Mea de la sfârșit de timp. Te cuprind în cuvânt, că am de grăit peste tine cuvânt scris în ziua aceasta ca să-l pot împlini după înființarea lui în cartea Mea deschisă ca să Mă primească pe meleagul tău încă din anul 1955, de când Mi-am întocmit coborârea Mea la tine, țara Mea cea de la început când am stat pe pământul tău și am zidit pe el omul și l-am făcut apoi ființă vie, după chipul și asemănarea Mea.

O, țara Mea dulce, se distrează ca Irod odinioară, se distrează sub dansul Salomeei toți cei care s-au suit la cârmă și-ți țin în mâinile lor soarta. O, nu te supăra că n-ai peste tine cârmuitori cuminți și curați, nu te supăra pe ei. Toți cei care caută măriri sunt la fel, iar tu să nu crezi că ar putea fi cineva altfel decât cei ce te stăpânesc acum, și să vină ei să schimbe soarta ta spre mai bine. O, nu se pot sui la cârmă cei buni pentru tine, căci cei care ar fi mai buni, aceia nu sunt lăsați să ajungă sus pentru veghe apoi. Tu însă ia ca de la Dumnezeu pe cei care te cârmuiesc, căci toate sunt știute și îngăduite, dar cu Mine au fost și sunt mari numai cei care Mă au de Păstor al lor tot timpul, iar ceilalți trag cu Irod, cu Caiafa, cu fățarnicii de jos și de sus, după trepte, și fiecare cu ai lui, Eu cu ai Mei, și Irod cu ai săi și cu dansul Salomeei, căci așa merită poporul care nu trage cu Dumnezeu și cu viață de sus pe pământ.

O, nu ți-am grăit până acum cu atâta drag și dor, așa cum îți grăiesc acum de deasupra ta, neam român, ca să-ți dau de la Mine și să ai și să știi și să poți și să mergi, căci chiar dacă nu afli sau nu te oprești să crezi venirea Mea în cuvânt deasupra ta, o, e mare lucru să pot Eu grăi peste tine cuvântul Meu, și totul se împlinește apoi după voia Mea și după meritul tău, bun sau rău.

Așadar, în zi de praznic de naștere a Mea, ascultați, români, ascultați de la Dumnezeu, fii români. La facerea lumii am stat pe acest petec de pământ ieșit din ape cu vârful în sus, iar vârful este pământul din care am luat cu mâna și l-am zidit pe om, și de atunci acest pământ s-a numit începutul pământului, și tot cu acest pământ încep nașterea din nou a lumii și grăiesc de deasupra pentru împlinirea aceasta.

Am lucrare dată de Tatăl s-o așez pe acest meleag binecuvântat odată cu începutul cel dintâi. De aceea ascultați cuvântul Meu, căci stați în cumpănă acum și dați să greșiți cu greșeală primejdioasă și să vă faceți singuri un mare rău, și nu sunt în vremea aceasta cei care în mijlocul vostru să bage mâna în foc ca să vă poată salva, iar tu, neam român, ai deschisă prăpastie mare sub picioarele tale fără să știi și să te ferești de cădere. Vine ziua să mergi iar și iar să alegi la cârma de sus un om pentru tine, iar tu dai să greșești acum fără de știință, căci iată, privesc de sus și-ți văd rătăcirea minții, după ce ai căzut sub privirea spre tine a omului minciunii, care te-a tot fermecat de o vreme și-ți tot încântă mintea că el este de la Dumnezeu. Iată-l, nu se lasă încă, se vrea sus de tot, ține morțiș să te prindă de partea lui, dar mintea lui nu este curată pentru tine, și cu atât mai mult inima.

O, fii români, cel ce se vrea mare cu orice preț, unul ca acela este mânat de duhul îngâmfării, se crede în stare, se vrea cu orice preț deasupra, se dă trimisul lui Dumnezeu și grăiește cu limbă de miel, dar Eu am spus și iarăși spun: Iisus Hristos nu candidează pe pământ și nu trebuie folosit de cel care se folosește de Dumnezeu ca să fie crezut drept și bun. De aceea ascultați, români: Nu este pentru voi acest om ascuns sub cuvintele de dădăceală în care v-a cuprins pe voi, pe mulți dintre voi. Nu este el trimisul lui Dumnezeu cum dați să credeți și cum dau să vă îndrume până și slujitorii de biserică, bieții de ei. Cel ce vă dădăcește pe voi este trimisul, dar trimisul celor ce îl trimit ca să se așeze mare peste neamul român. O, este înșelător, folosește minciuna, ascunderea, credințe rătăcite și rătăcitoare, chiar dacă se dă creștin adevărat. Nu este adevărat acesta. O, cum de nu vedeți, cum de nu auziți, cum de nu simțiți că e condus din umbră și că minte și că vă amenință acum, când a fost dat înapoi de mâna Mea cea tare, nu de om, când el dă să se creadă aceasta?

O, neam român, o, fii români, v-ați lăsat prea mult amețiți de gura acestui om viclean și plin de dor de mărire peste voi. A ieșit ca din pământ, necunoscut pe cine servește, de unde vine, neștiut nici măcar de cei printre care s-a tot strecurat să stea și să capete funcții mari și mici, căci acest om își tot caută locuri înalte.

O, ce vei face, neam român, dacă vei cădea sub povară și vei așeza deasupra ta acest om fără să știi ce vrei și ce faci, și făcând ce vrea el să faci, și apoi să faci ce vrea el cu tine? Vin Eu și-ți spun acum știre din cer, vedere din cer, veghe cerească pentru tine, fiu român. Vei suspina fără de întoarcere dacă te vei îndărătnici să nu vrei să te adăpostești de momeala aceasta, de duhul acesta viclean, care stă peste neamul român de o bună bucată de vreme. Nu ai nimic în mâini ca să te aperi. Nu poți să te aperi decât cu înțelepciunea pe care o vei căpăta dacă te vei apleca să cunoști bine ce va trebui să faci când vei merge să-ți dai consimțământul pentru omul care va fi să se suie pe scaunul cel dintâi al acestui neam. Arma ta de apărare este votul de care ai parte ca să-l folosești, dar vai ție dacă nu vei cerceta, dacă nu vei lua de la cei înțelepți ai acestui neam, nu de la cei cu politica cea din toate timpurile, cea mai urâtă treaptă între oameni, dar fără de care nu se poate să meargă un popor, numai că toți cei din această clasă sunt cei care se vor mari peste oameni și îmbogățiți peste noapte, iar altfel de oameni nu pot pătrunde printre aceștia, că sunt scoși pe margini sau scoși de pe pământ ca în toate timpurile! Așadar, nu pune degetul fără să socotești bine, ca nu cumva să-ți iscălești jug peste grumaji, ca nu cumva să suspini apoi, așa cum faci acum din pricina celor aleși de tine, dar batjocoriți acum tot de tine cu cuvinte urâte, o, și scris este în Scripturi că pe mai-marele tău să nu-l vorbești de rău, și iată, trebuie să înveți să nu faci acest păcat, căci te privesc popoarele că faci aceasta, după ce îți pui votul pentru cei pe care apoi îi numești nevrednici, și iată, nu este frumoasă această purtare și plângere a ta, căci tu ești nemulțumit, și găsești vinovați pentru aceasta.

În trupul tău, neam român, s-a înmulțit acum numărul celor ce-și strică mintea și-și pierd veghea care trebuie s-o aibă cei care merg să-și aleagă conducătorul. Acest război nu se vede, dar se vede stricăciunea rămasă peste cei ce stau cu ochii numai la fereastra care minte zi și noapte prin slujitorii minciunii, îmbrăcate încântător ca să atragă la înnebunire pe mulți, o, și toți stau în acest foc mistuitor de suflete și de minte.

Vin și te vestesc, popor român, că nu este bun pentru tine acesta care atâta se agață ca să ajungă sus la cârmă pentru tine. Nu este trimisul lui Dumnezeu cum dai să spui, și este trimisul celor ce au la îndemână lucrarea duhului minciunii și a deșertăciunii. Așadar, deschide bine mintea ta și caută spre cei care au inima curată și arătată cum este, și nu fii neatent când mergi să-ți arăți alegerea ta, dar ferește-te de greșeală, că iată, poți greși acum și poți cădea în prăpastie, dar vino să te povățuiesc ca să știi să te ferești de omul viclean, că nu omul, ci Eu, Domnul, i-am pus piedică să nu se urce la tron, căci Eu te veghez și te iubesc, popor român, dar ia de la Duhul Sfânt pentru pașii tăi, căci vai ție dacă vei greși acum iar și iar! Privește la privirea lui aspră, privește la încurcătura limbii lui, deschide ochii și privește, fiu român, și lasă-te spre înțelepciune, căci Eu, Domnul, te trezesc și îți spun aceasta.

V-am cuprins în cuvânt în zi de praznic de naștere, fii români. Lăsați-vă spre vindecare de otrava acestui om fățarnic. Nu luați de pe drum ca să știți cum să faceți pasul. Vă trimit vindecare de orbirea în care v-a îmbrăcat cel ce vă tot dădăcește ca să-l alegeți mare peste voi. Aud pe mulți că nu înțeleg cuvântul Meu și ce este să înțeleagă din el. Iată, am spus acum. Acest bărbat este vrăjmaș, și nicidecum salvator, ci este o primejdie peste neamul român, neamul Meu cel de la sfârșit de timp.

Nu este bine să știe popoarele că neamul român nu are încă așezat conducător peste el, iar acest om tulbură apele încă, căci este un om primejdios. Așadar, căutați cât mai degrabă să dați curs așezării la cârmă a mai-marelui poporului român, voi, cei care trebuie să lucrați aceasta fuguța, fiilor, iar Eu, Domnul, voi veghea lucrul vostru și voi lucra cu îngerii Mei și cu sfinții acestui neam, căci azi nu mai aveți un Mircea, un Ștefan, un Mihai, nu mai aveți. Azi sunteți voi, și trebuie să apărați țara de duhul vicleniei omului mincinos, și să nu vă mai încântați și să nu vă mai mințiți unii pe alții și să nu mai amețiți dacă stați pe scaunele țării. Trebuie să fiți mai altfel decât până acum, că iată, nu e bine peste țară, se stă la pândă din părți să ajungă țara îngenuncheată, nu, și aveți grijă să nu greșiți acum, ca să pot apoi să Mă scutur cu o binecuvântare nouă peste neamul român pentru slava Mea din mijlocul lui, și pe care popoarele toate o vor vedea de departe și se vor apleca, precum este scris despre soarta cea măreață a acestui neam la sfârșit de timp.