3.3. Chemarea omului spre naşterea din nou

… Vino la Mine, creștine! Pe cine să mai trimit după tine? că nu mai am pe cine să mai trimit după tine, că după Mine sună trâmbița lui Mihail și morții vor veni să-Mi vadă fața și tu vei zăbovi să îngropi morții, să te gândești să faci lucru pământesc. Vino, că vei fi înfometat și nimeni nu-ți va mai da nici o poamă. Vei fi însetat și nimeni nu-ți va da nici o picătură de apă. Vei fi gol și va fi frig, și nimeni nu-ți va da îmbrăcăminte și nimeni nu-ți va da încălțăminte. Duhovnicește Domnul vorbește. Vino, că vei fi obosit, abia te vei mai ține pe picioare și nimeni nu-ți va da un scăunel să te odihnești. Vino, că vei sta în ploaie, dar ploaia, tată, te va pătrunde până la os și nimeni nu te va aciua, nimeni nu te va cunoaște pe pământ. Decât Dumnezeu te cunoaște, și El îți va zice: „Vino, obositule! Vino, însetatule! Vino, golule! Vino, frigurosule! Vino să te încălzesc! Vino să te îmbrac! Vino să te hrănesc! Vino, că te vor bate vânturile! Vino, că la Mine sunt toate bune pentru tine! Vino, că din Mine te-ai născut! Vino la Mine, creștine!“.

Vine vremea, tată, când vei căuta și groapă să te aciuezi și nici groapa nu te va primi. Vino la Mine, că M-a trimis Tatăl la așternutul tău să te chem. Vino, tată, că dau osândiții din iad să iasă la acest cuvânt, dar nu pot, și tu, că ești liber, nu vii. Vino, că dacă asculți de Mine ca moșii și strămoșii voștri, vei da slobozenie întregului neam pe care-l ai în iad.

… Prețuiți chemarea, că orice vei sădi, va răsări; orice vei răsădi, se va prinde și va lua viață și se va face frumoasă, dar fă așa cum te învață Dumnezeu. Copilașilor, treziți-vă la viața creștină, că nu va mai lumina soarele pe cer, și tu vei lumina pe cale. Nu va mai fi sarea pământului, și tu vei da gustul. Veniți-vă în fire. Spălați-vă picioarele unul altuia, ca ucenicii Mei. Dovediți prin fapte că sunteți fii ai luminii. Voi veți lumina pe cale, că la voi vor veni mulți să-și aprindă lumina lor. Măi tată, vine vremea să fiți mucenici. Copiii Mei, să fiți ca mucenicii, să nu săriți în iad. Vine vremea să se încerce puterea ta.

Te rog, poporul Meu, vă rog, copii, voi, care-L cunoașteți pe Dumnezeu și credeți, rugați-vă de toată lumea, de copii, de soți, de soții, de frați, de surori, de prieteni, de cunoscuți și de toată lumea să se întoarcă la calea cea dreaptă, către credința adevărată, pentru care s-a vărsat atâta sânge, de s-a pecetluit, ca să știm noi, și să știe și cei din urmă cum să trăiască să ajungă acolo de unde au venit aici, pe pământ. Măi oile Mele, astăzi sunt Duh Care vă mângâie, sunt Mântuitor să te scap, sunt casă să te odihnesc, să te primesc, sunt tot ce vrei, numai vino când te chem, când te aștept!

O, lume, lume, mulțumește-I lui Dumnezeu că M-a trimis iar în mijlocul tău să te chem la mântuire, la rai, la veșnica fericire, care nu se va mai termina.