2.4. Trâmbiţele apocaliptice

… Tată, tată, curățiți-vă, spălați-vă, că nimic păcătos nu va intra în împărăția Mea. Preoții stau degeaba, nu au ce curăți și nu au ce hrăni. De ce-i lăsați să stea degeaba? O, tată, unde-or fi creștinii de altădată, care dădeau cu năvala? Unde-o fi Ioan de la Vladimirești, care mărturisea mii și mii într-o clipă? Unde-o mai fi acesta? Păi ce zici tu, n-o mai ieși el odată la libertate? O ieși când vor pieri fabricile de spirt și când n-o mai fi acea cetate îmbuibată (cetatea Babilonului, n.r.).

… Oițele Mele, dacă vasul Meu nu ar vedea fața și lucrarea Mea și nu ar auzi cuvintele Mele, nu ar fi așa.

Avea nouă ani, și a mers așa, în această pregătire, până în anul 1955. Până atunci, numai am pregătit-o. Dacă era o căldare să se vadă această pregătire, nu ar fi fost pe pământ frumoasă ca aceasta. Dar nu e căldare, ci e trup, și în trupul acesta sălășluiește Dumnezeu.

… Israele, am anunțat sfârșitul vasului Meu, dar chiar dacă va muri, să știți că tot cu voi va fi.

Pe Verginica am pregătit-o pentru ca să trâmbițeze întreaga Apocalipsă, pentru pregătirea judecății de apoi și pentru pregătirea creștinilor din vremurile din urmă și de acum.

Fii cuminte, nu te mai gândi la moarte, căci tu, chiar dacă vei adormi, tu pururi vie vei fi. Va muri cine va fi să moară, dar tu, în veci nu vei muri. Să fii cuminte și să asculți poruncile Mele, căci vom hrăni mulți flămânzi. Acel popor va întâmpina pe Domnul la venirea Sa pe norii cerului, și acel sobor îl vei hrăni aici multă vreme. Verginica, acelor trepte să știi că le este pecetluit numărul și când va fi vremea tu vei cunoaște totul. Vei primi putere de la Domnul și le vei ridica de jos, ca pe niște table; în două le vei deschide și din ele vei cunoaște toate tainele lucrării lui Dumnezeu. Și cum l-ai așteptat pe Nicușor și pe Daniel să vină acasă, așa Îl vei aștepta pe Domnul. Și mai înainte de venirea Lui vei primi două vești, și tu vei pregăti poporul pentru întâmpinare.

A fost o lucrare la Vladimirești, a fost o lucrare la Maglavit. Fiți atenți, tată, cu lucrarea pe care o aveți în față. Fericit cine va avea parte de această lucrare până la sfârșit.

Nici o minune n-a fost ca această minune, ca să vie Dumnezeu să-ți cânte ție la ureche cântarea Sfintei Treimi. O, îți voi arăta trâmbița Mea, întru care Eu am cântat. O, nu voi mai cânta din trâmbița Mea, căci toate sfârșitu-s-au.

… Eu sunt Omul pe Care nu-L vedeți, și nu acest trup sunt Eu, căci acest trup, știți de unde l-am luat.

… Vezi, Verginico, ce dar mare ai? Ai darul să auzi cuvintele Mele și de bucurie și de întristare. Vezi? Să prețuiești darul acesta, Verginico, să nu-l arunci, că va fi și vremea să fii crezută de toți. Să nu faci ca preoții și ca predicatorii de acum, care, dacă nu le mai merge meseria, au stricat darul lui Dumnezeu prin poftele lor. Tu să-l prețuiești pe preot și pe predicator, căci preotul este părinte duhovnicesc, pe care l-a pus Dumnezeu să păstorească oile turmei Sale de aici, de pe pământ, până la venirea Sa; iar predicatorii au și ei mare dar, că și ei sunt trimiși de Dumnezeu în mijlocul mulțimilor de popoare ca să vestească legea sfântă. Iar darul proorocilor este mai mare ca tot darul, pentru că proorocia se lucrează prin Însuși Duhul Sfânt, Duhul lui Dumnezeu. Dar lucrarea ce se face prin tine, o face Tatăl și Fiul, prin Duhul Sfânt. Aceste trei Puteri Își ocupă misiunea de pregătire pentru ziua de apoi, și tu, Verginico, să-ți prețuiești darul, căci nici pe sfert nu ți s-a descoperit să știi ce se lucrează și ce se va mai lucra.

Și preoții și-au pierdut darul de la Dumnezeu; au rămas singuri, cu harul. Încolo, au pierdut portul, chipul, postul și viața de preot; și darul l-au pierdut. Predicatorii au pierdut darul prin faptele mândriei, căci ei voiesc mărirea oamenilor și au neînfrânarea de la poftele trupești, cum și Israelul vechi și-a pierdut darul prin mâncarea de carne.

Să te duci, Verginico, să le dai scrisoarea s-o citească și să le spui că de la Mine ești trimisă, iar în ziua odihnei să te odihnești și nimic să nu faci. Să scrii așa: veți vedea intrând pe porțile casei acesteia, pe unde acum voi intrați, regi din toate colțurile pământului, călări pe cai și cu slugile lor, și mulțime peste mulțime vor intra fără frică, nu pe furiș cum intrați voi azi. Și acești regi și această mulțime vor cina la masa Mea, și nimeni nu va îndrăzni să mai facă rău și nimeni nu va îndrăzni să zică lor: „De ce ați venit?“. Și toți cei ce până acum au urmărit răul casei acesteia, vor îngenunchea la poalele lucrării acesteia și vor cere mila lui Dumnezeu.

Verginico, Verginico, fă-ți un sul de hârtie și Îmi scrie pe el toată lucrarea Mea pe care am făcut-o până acum în cei zece ani de profeție, și ce se vor mai face de acum înainte. Să scrii pe el toate vedeniile văzute de ochii tăi, să scrii pe el toate cuvintele Mele auzite de urechea ta și toată călătoria ce ai făcut-o cu Mine pe pământ, în văzduh și sus, în cerul sfânt. Să scrii în sulul de hârtie cum Eu, Domnul, Mă cobor în trupul tău și cum vorbesc. Să scrii despre toate câte am profețit de la început și până în clipa de azi, căci ei au uitat ce le-a spus Domnul acum zece ani. Au uitat ce le-a spus Domnul și acum un an. Să faci, Verginico, sul și să-l prinzi în copci și să-l ții ascuns până la ziua postului, căci vor veni popoare nemâncate și nebăute la ușa ta și vor bate în ușă ca niște cerșetori, și să le dai mâncare. Și tu, atunci, te vei ridica din așternut ca un om bogat și, fiind îndemnată de Sfântul Duh, îi vei hrăni pe ei.

Copilul Meu, aprinde o lumânare și pune-o în mâna vasului Meu, ca să vezi taina și să crezi în lumina aceasta. Această lumânare este făcută din ceară, dar focul care arde este foc. Iată, precum este ceara și focul: ceara este de pe pământ, și focul este de la Dumnezeu. Așa cum ceara se topește, așa se sfârșesc toate, dar focul nu se sfârșește, și îl ia Dumnezeu. Ceara este făcută numai de albină, dar azi e făcută cu seu, dar focul nu schimbă culoarea, pentru că este de la Dumnezeu. Copiii Mei, aceasta este taina, e duh și trup: este foc de la Dumnezeu, și trup de pe pământ.

Am venit să vorbesc cu voi cum am vorbit cu ciobanul de la Maglavit, care era surd și mut, dar în timpul când a deschis gura, i-am dat grai.

… Fiilor, înainte, Israel a trecut prin apă, dar acum ce vom face când vom trece prin foc? căci aceasta prin care vă vestesc este trâmbița a șasea. Cuvintele Mele nu sunt pentru duhurile rele, ci sunt pentru cine face cuvântul pe care îl auzi tu astăzi. Cuvântul de astăzi este ușa, și nu mai este o altă ușă de intrare în împărăția Mea.

… La Vladimirești fac îngerii Liturghie și slujbe, și vrea Tatăl să țină așa până când se va deschide iar. O, ca fulgerul se va arăta foc pe pământ și se vor căi cei răi și necredincioși, dar e prea târziu atunci.

… Fiilor, preotul Ioan de la Vladimirești este numai pielea și osul în celulă la Aiud. N-are pic de carne pe el, și se miră ceilalți de el. El și acolo, în închisoare, hrănește sufletele cu hrană. El are două sute șaptezeci de suflete care se roagă pentru el. O, că mari munci a mai răbdat! Nici hoții, nici criminalii nu au atâtea munci câte are un creștin, dar la cei ce suferă pentru Mine le dau amorțeală, să nu simtă durerile și arsurile și loviturile. Iată și Verginica, vasul Meu, câte a suferit: câte arsuri, câte înțepături, câte lovituri! Dar Eu i-am dat putere să biruie, căci a fost un comandant care striga la ea de o îngrozea.

… O, treziți-vă! Pace vouă! Iată, M-am pogorât la voi, copilașii Mei, dar nu M-am pogorât în trup, ca altădată, ci M-am pogorât în Duh. Nu am venit la voi să caut ale voastre, și am venit să caut suflete. M-am pogorât în rug ca să-i vorbesc poporului Meu. Iată, am venit și vă grăiesc, ca să nu aveți parte de durerea care vă paște. Întăriți-vă în credință, măi copii; în credință, nu în haine scumpe. Ferice de ochii ce nu văd și cred, și vai de cei ce văd, aud și nu cred!

O, lume, acum nu Mă cunoști, dar vine ziua când vei cunoaște toate, că iată ce a făcut Tatăl ca să vorbească într-o mână de țărână! Am venit din nou pe pământ ca să vindec olog din pat. Iată, măi copii, este în fața voastră acest trup. Mort a fost și l-am înviat; bolnav a fost și l-am vindecat. Nu cu doctorii lumești, nu, ci cu doctorii cerești. Căutați, copiii Mei, cât mai este. Nu căutați la vas, ci căutați la Duh.

Iată, Eu M-am pogorât într-un rug, nu M-am pogorât într-un vas scump, frumos, luminos, ci într-un vas putrezit de suferință, într-un vas de gunoi, neprețuit nici de cel învățat, nici de cel bogat, ci la un pai M-am pogorât. Pentru ce-l mai judecați? Eu și astăzi vindec bolnavi, orbi, ologi. Nu prețuiți vasul Meu, măi copii, ci darul. Voi însă prețuiți vasele din marmură, nu pe cele de lut. Cine-L iubește pe Dumnezeu, iubește și vasul Meu, dar voi urâți vasul Meu. Tatăl iubește pe Fiul, și Fiul iubește pe Tatăl, și vasul și Duhul vin de la Sfânta Treime.

… Pace vouă! Hristos a înviat! Hristos a înviat! Hristos a înviat! Eu sunt Domnul Iisus Hristos. Nu sunt în trup, ci sunt în Duh. Coborâtu-M-am cu Duhul pe pământ ca să-Mi culeg un popor și să-i vorbesc tainele cele pentru vremea aceasta. Eu sunt Cuvântul lui Dumnezeu și am venit să vorbesc pe pământ, să-Mi gătesc calea celei de a doua arătări, așa precum este scris în cartea Mea. Nu acest trup sunt Eu. Aceasta este o trâmbiță din care Eu trâmbițez în vremea aceasta ca să vestesc peste voi toate câte vor fi în zilele ce vin.