Cartea cuvântului Meu din zilele acestea stă deschisă, și Eu intru cuvânt în ea cu zi de pomenire a venirii Mele cea de-a doua ca să stau pe scaunul slavei și să despart neamurile toate de-a dreapta Mea și de-a stânga, oi și capre, pe oi să le chem să vină spre moștenirea împărăției lor ca binecuvântate ale Tatălui Meu, iar pe capre să le trimit de la Mine la locul hărăzit lor, și vor merge aceștia la pedeapsă, iar drepții la viață veșnică, precum este scris, iar Eu, Domnul Iisus Hristos, stau acum cuvânt cu ziua aceasta de pomenire bisericească, după cum este datina cea descoperită sfinților și părinților bisericii Mele și care au pregătit pentru urmașii Mei și ai lor vreme de post de patruzeci de zile până la praznicul Învierii Mele, și frumos au așezat părinții la locul lor și cu tâlcul lor pe rând duminicile și pomenirea lucrărilor Mele până la pomenirea Învierii Mele, căci Duhul Sfânt Mângâietorul le-a deslușit sfinților Mei cum să lase la urmași pomenirea Mea și cum să păstreze ei neamul creștin în matca sa, păzindu-l pe el de-a dreapta Mea ca neam binecuvântat, ca oi ale Tatălui Meu, fiind Eu Păstorul lor Cel de la Tatăl.
Este scris în datini să nu mai mănânce carne neamul creștin până la praznicul Învierii Mele, iar după încă o săptămână să se oprească de la lapte, brânză și ouă. Iubirea părinților sfinți cea de la Mine a fost mare foarte atunci, și în toate vremile când Eu am avut sfinți în biserică, dar iubirea turmei a fost mai mică și atunci și apoi și acum, căci acum cei ce stau pe scaun de păstori nu mai iubesc dreptarul cel din părinți, căci iubirea a fost și este numai a sfinților, numai a celor ce se sfințesc pentru Mine cu viață înaltă, cu post și cu rugăciune mereu, dând de la ei mâncatul și băutul și luând ei de hrană lor mâncare ca în rai, așa cum i-a fost de Dumnezeu împărțit în rai de hrană omului cel zidit de mâna Mea din pământ, și apoi dăruit cu duh de viață, din gura Mea peste el suflat.
Mă scriu în carte cu putere de cuvânt, căci acum două mii de ani, cu două zile înainte de prinderea Mea ca să fiu luat din grădina rugăciunii Mele cea din urmă, grădina Ghetsimani, ca să fiu dus lui Caiafa, cel adunat cu tot sinedriul ca să găsească ei martori mincinoși pentru ca să Mă dea la moarte, Eu mai întâi le-am spus la ucenici că peste două zile va fi Paștile și voi fi dus spre răstignire, dar le-am spus mai înainte de aceasta că Fiul Omului va veni iarăși întru mărirea Sa și toți sfinții îngeri cu El și va ședea pe jețul slavei Sale și se vor aduna înaintea Lui toate neamurile și-i va despărți pe unii de alții precum desparte ciobanul pe oi dintre capre și va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga, și va duce oile la viață veșnică, iar caprele la pedeapsă veșnică. O, aceasta ce le-am spus Eu atunci, învățându-i toate pe ei, iată, se petrece în vremea aceasta, căci cartea aceasta, scrisă pe pământ cu glasul Meu cel de azi în ea, stă ca scaun de judecată și Mă scriu în ea de mai bine de cincizeci de ani și grăiesc prin ea cu neamurile pământului și le spun lor de venirea și Evanghelia Mea cea de atunci, și de venirea și cuvântul Meu cel de acum, venire despre care am grăit Eu ucenicilor Mei că ea va fi și se va împlini, așa cum Eu am grăit atunci.
O, cât de greu Mi-am întocmit Eu Mie biserică atunci prin ucenicii Mei, și apoi după ei prin urmașii lor ca să fie ea și să stea înaintea Mea pentru slava Mea! Neamul omenesc iubește carnea și ca mâncare și ca simțire și ca iubire, și greu Îmi pot Eu ridica biserică sfântă înaintea Mea și multă la număr, dintre fiii lumii culeasă Mie, iar părinții cei sfinți ai bisericii au căutat, cumva, să mai dezbare pe cei credincioși de mâncatul de carne, și al celor ieșite din carne, ca să simtă omul dulceața apropierii de Dumnezeu, de Cel sfânt, că mult aștept Eu pe om să fie el după chipul și asemănarea Mea, și Mi-am ridicat în vremea aceasta pe poporul cuvântului Meu cel de acum și vin la el mereu cuvânt și îl învăț sfințenia mereu, și i-am cerut, și el Mă ascultă să mănânce așa cum i-am spus omului în rai, și să nu mai mănânce carne i-am spus, și nici pe cele ieșite din carne să nu le mai ia el spre hrana lui, căci Eu vin cu toți sfinții și îngerii la el pe pământ și grăim cu el și stăm la masă cu el, și el știe că nici dacă mănâncă nu are câștig și nici dacă nu mănâncă nu are pagubă, și nu toți cei ce cred în Mine dintre oameni au această cunoștință, și greu Îmi este să-l fac pe om să iubească pentru el ziua venirii Mele cu scaunul de judecată pentru fiecare om, căci dacă ar iubi omul venirea Mea sau venirea lui la Mine n-ar mai mânca el carne în veac și n-ar mai mânca nici cele ieșite din carne, ci ar alege el de hrană lui pe cele ce le-am spus Eu omului în rai să-i fie lui spre hrană.
O, nimeni nu știe de ce dau Eu să găsesc și să iubesc viața cea călugărească la cei ce o aleg pe ea de viață lor. Această viață, după adevărul ei trăită, este o viață fără de carne și fără cele ce ies din carne pentru hrana celui călugărit, căci așa viață îl călugărește pe om, și nu slujba și haina călugăriei, care se fac apoi judecată grea pentru cel ce se duce spre călugărie. Mulți sfinți au ales viața cea cu adevărat trăită, post de mâncare și multă rugăciune a inimii și a minții lor, și i-a umbrit pe ei darul Duhului Sfânt și a dat lor Domnul duhul descoperirii spre așezarea celor de la El coborâte pe pământ pentru cei ce iubesc pe Dumnezeu. O, mult am tânjit să am în vremea aceasta un popor postitor de carne și de cele ieșite din carne, ca să pot ridica cu el sarcina venirii Mele și Evanghelia împlinirii învierii morților, care aud în zilele acestea glasul Fiului lui Dumnezeu, cuvântul Meu cel de azi, izvorât din gura Mea în mijlocul poporului Meu cel așezat de Mine acum întru întâmpinarea Mea cuvânt, căci vin cuvânt la el pe pământ în zilele acestea.
O, am luat din mânuța ta și din gurița ta de slujitor al Meu pomenirea cea pentru chemarea la viață a celor adormiți de până acum, o, popor lucrător Mie și împlinitor Evangheliei Mele acum, la sfârșit de timp! Le-am făcut chemarea la masa ta cu Mine pentru ei, la masa Mea cu tine, fiule, și multă și tot mai multă ușurare și mers le dăm lor spre înviere prin cele ce le iau Eu, Domnul, din mijlocul tău lucrate pentru ei, căci tu pentru învierea morților ai fost așezat înaintea Mea ca să lucrezi și să stai lucrând și să nu mai stai în lume fără rod Mie așa cum toți cei ce mai cred în Mine stau și nu știu cum să-și zidească în ei viață de creștin. O, cine să le spună lor ca să știe ei cum să le fie viața, ca să aibă ei viață de creștin după cum le place să aibă acest nume?
Mulți se uită în cuvântul Meu cu tine, chiar și cei ce au stat cu tine ani în șir și au iubit ca și tine pe Dumnezeu. Chiar și din aceștia zic că Eu n-am cuvânt nou pus în carte și că nimic nu e nou în el, și nu se mai uită ei apoi în cuvântul Meu și nu-l mai pun la ureche ca să-l audă, așa cum Eu trimit acum peste pământ glasul cuvântului Meu ca să se audă el. Eu însă le spun la cei ce judecă așa cu inima lor și cu mintea lor, le spun că Dumnezeu este mereu astăzi, mereu acum, mereu Același ieri și azi și mâine, și este ca hrană pe masa celor ce se hrănesc cu Dumnezeu, căci și pâinea este mereu pâine cu același gust, dar o ia omul și o mănâncă în fiecare zi ca să nu moară de lipsa pâinii; la fel și despre apă am aceasta să le spun la cei nepăsători de venirea Mea în acest cuvânt. O, câtă îngâmfare îi doboară în ei pe aceștia, și pe ea o primesc în ei, dar hrana cuvântului Meu cel mereu proaspăt nu o mai iau ei de putere a lor din partea Mea, căci hrana aceasta este mai mult decât aerul pentru cei ce trăiesc prin ea înaintea Mea, iar cei ce iubesc pe Dumnezeu sunt cei ce ascultă de la Dumnezeu și trăiesc în El, precum este scris.
O, nu tot așa este duhul celor adormiți cu trupul și care așteaptă, așa cum aștepta bogatul cel nemilostiv pe Lazăr cel din sânul lui Avraam să se aplece să-i pună pe buze cu degetul un strop de apă asupra văpăii pe care o suferea și o suferă el în locul cel rău pe care și l-a agonisit de pe pământ, precum Eu am descoperit aceasta acum două mii de ani prin glasul Evangheliei Mele de atunci, și iată, iau acum răcorire multă din izvorul Meu cel de acum toți cei adormiți și pomeniți aici, lângă izvorul la care ei se strâng după ce sunt strigați, căci sunt strigați aici toți cei care s-au născut până acum pe pământ și au trecut cu trupul, unii spre viață veșnică, și alții spre durere.
O, răcoriți-vă, voi, acum din izvorul Meu de cuvânt, lângă care sunteți strigați acum ca să răspundeți! Toți cei ce ați trecut la Mine prin viață sfântă bucurați-vă și rugați-vă la Tatăl cu Mine și cu poporul Meu cel de azi lucrător cu noi pentru cei ce sunt în durere după trecerea lor! Iar voi, cei din durere, răcoriți-vă și primiți slava Mea cu cei ce lucrează vouă din partea Mea, din cer și de pe pământ ușurarea voastră, căci Eu, Domnul, nu voiesc moartea și durerea păcătosului, ci voiesc mântuire, căci sunt Cel plin de milă. Am popor cu lepădare de sine cu privire la hrana cea de toate zilele și l-am pus pe el postitor înaintea Mea pentru voi și pentru Mine, Cel ce lucrez în zilele acestea izbăvirea multora, și cu el Îmi lucrez împlinirea Scripturilor cele de apoi, cu el Îmi lucrez venirea Mea cuvânt pe pământ acum ca să-Mi așez scaunul slavei Mele pentru ziua când voi sta cu toți sfinții îngeri ca să dau fiecăruia după cum este fapta sa, și mare va fi bucuria celor ce M-au cercetat și M-au miluit și M-au mângâiat atunci când celor mai mici ai Mei au făcut ei acestea în numele Meu!
O, ce bine i-ar fi omului să se oprească o clipă în fața Scripturii care a vestit prin gura Mea acum două mii de ani venirea Mea cea de acum, că iat-o cum se împlinește ea acum! Se citește în ziua aceasta în biserici cuvântul Meu cel atunci grăit așa, dar cine să-i însuflețească pe oameni să ia bine aminte la ziua venirii Mele când voi alege la dreapta oile din capre? O, cine se poate odihni liniștit la gândul că el ar semăna cu oaia din pildă și să stea fără de grijă pentru ziua Mea de slavă atunci?
O, deschideți-vă inima și nu mintea, voi, care auziți în biserici Evanghelia pomenirii zilei venirii Mele cu înfricoșata judecată peste toate neamurile, care se vor aduna în ziua aceea înaintea jețului Meu! Toți cei ce sunteți sănătoși sau bolnavi, cercetați sau necercetați, toți cei ce sunteți mari sau mici pe pământ, domni sau argați, deschideți-vă inima și urechea ca să auziți și să vă ajungă la inimă apoi! Fiți veghetori față de ziua aceea! Spălați-vă și primeniți-vă pentru ea și stați așa apoi întru așteptarea ei, căci ea vine negreșit și vine mereu spre pregătirea ei! Orice păcat să-l dați de la voi și să luați pe voi cămășuța cea plăcută Mie, ca să vă pot așeza la masa Mea, îmbrăcați și nu goi, ca nu cumva să fiți ridicați de la masă și să fiți dați celor cercetători de haina cea de nuntă ai celor chemați și aleși și credincioși. O, veniți-vă în fire pentru ziua Mea de slavă! Nu vă aplecați urechea spre cei ce vă învață că nu este Dumnezeu și că nu vine El! Aceia vor ei să fie dumnezei și de aceea vă învață să credeți așa și să ziceți și voi așa. Luați-vă după cuvântul Meu, că vine Dumnezeu la voi pe calea lui și vă face trezirea întru întâmpinarea Lui, iar voi să nu ziceți că vă întârzii de la ale voastre sau că Eu întârzii spre voi, ci să credeți că sunt milos și că vă aștept gătirea și hăinuța de pe voi după cum cere masa Mea de nuntă viața voastră și hăinuța ei.
Scriu sfârșit acum cuvântului Meu din ziua aceasta și îl pecetluiesc pe el cu numele Meu: Domnul Iisus Hristos.
Dacă cel ce vede acest cuvânt pecetluit cu numele Meu îl micșorează pe el cum că nu are nimic nou în el, unul ca acela este împotriva Mea și a lui. Eu însă pecetluiesc cuvântul Meu pentru cei credincioși și pentru cei necredincioși, pentru cei ce îl iubesc și se hrănesc cu el, și pentru cei ce se uită peste el ca să-și spună gândul lor asupra glasului cuvântului Meu cel mereu acum, cel mereu astăzi. Acest cuvânt sunt Eu, Domnul Iisus Hristos, întru venirea Mea cu toți sfinții îngeri și stând pe jețul slavei Mele înaintea neamurilor toate ca să despart pe unii de alții precum desparte ciobanul oile de capre, și voi pune oile de-a dreapta Mea, iar caprele de-a stânga și voi da fiecăruia după faptă, și vor merge oile spre împărăția gătită lor de Tatăl Meu de la întemeierea lumii, iar caprele spre osânda pe care și-au lucrat-o lor. Amin.
O, pace ție, poporul Meu care Mă sprijinești să vin cu slava Mea și să stau cu ea înaintea neamurilor toate! Eu, Domnul Iisus Hristos, pecetluiesc cu numele Meu cuvântul Meu și cartea Mea, în care Mă așez spre mărturie, căci mărturia Mea este duhul proorociei, duhul cu care Eu stau în mijlocul tău și Mă dau ție spre viața ta, spre mântuirea ta și a multora care vor crede și-și vor spăla cămășuța în acest râu de cuvânt, râul cu apă multă, care Mă poartă spre tine cum M-a purtat pe mare spre cei încercați de furtună în mijlocul ei ca să le aduc lor izbăvirea Mea, căci Eu sunt Izbăvitorul, Eu sunt Cel ce sunt și Cel ce vin cu slavă, și slava Mea este cu tine, o, poporul Meu cel de azi al Meu. Amin, amin, amin.