Cu pacea Mea cerească vin cuvânt și îmbrățișare prin cuvânt, căci Domnul trimite carte cerească regelui României, unsul cel care este de la Dumnezeu peste România.
Pace și binecuvântare apostolilor Cuvântului, Care grăiește din ceruri peste România, căci în mijlocul României curge de la Dumnezeu cuvântul vieții, râul vieții despre care scrie în Scripturi și din care va lua și va bea făptura cea nouă, care va fi nouă prin cele ce se coboară din tronul lui Dumnezeu, după cum a fost din vreme vestit prin prooroci.
Pace vouă, celor ce mergeți cu solia Mea către cel uns peste România, țara noului Canaan care se va arăta în România! Pace vouă, și călătorie cu sare, cuvinte cu sare să curgă prin voi, cu sare cerească și cu putere cerească de înviere, căci trebuie naștere din cer peste făptura Mea.
O, pacea Mea și bucuria Mea să se coboare peste tine și peste casa ta, unsul Meu care ești vestit prin prooroci ca să fii în vremea aceasta și să faci pasul cel bun, întru numele Domnului! Un pas, iubitul Meu, dar să ai sare în tine, tată. Și uită-te tu bine, uită-te cu ochii tăi cei curați, uită-te și vezi că sarea și-a pierdut puterea și nu mai are Domnul sare pe pământ, dar voiesc să fii cu înțelegere cerească și să înțelegi grăirea și taina dumnezeiască, fiindcă nu mai este înțelepciune pe pământ, nu mai este sare bună pe pământ, căci sarea cea din moși strămoși și-a pierdut puterea și nu mai este sare pe pământ.
Iată cuvântul Meu cel cu sare! Curge cuvântul Meu în mijlocul României ca să fie sare și să împart din ea și s-o sărez pe România, ca nu cumva să vin pe neștire și să lucrez peste înțelepciunea cea fără de sare; să nu lucrez și peste ea Scriptura aceea care va lucra prin cuvintele ei și va spune: «Unde este înțeleptul și cărturarul acestui veac?». Toată făptura a uitat să-L știe pe Dumnezeu. Cere foc din cer făptura toată și își face idoli și își uită menirea și îndeletnicirea cea plăcută de cer.
Iată, Mă plâng, Îmi plâng durerea Mea. Vorbește Dumnezeu din cele cerești cu tine, preaiubitul Meu, căci este scris că vremea e să te ridici și să presari sare cerească peste cea binecuvântată și aleasă între noroadele lumii. Am grăit și apoi am trimis spre tine grăirea Mea și apoi am lucrat după cum am grăit. Am rostit cuvânt aici, la ieslea cuvântului ceresc, și am spus din vreme că va fi să calci pe pământul țării tale după ce se va sfârși un an de la doborârea capului fiarei roșii; și dacă am grăit, am fost apoi împlinitor. Am venit apoi prin cuvânt și am spus că-ți voi ieși înainte prin biserica Mea; și dacă am grăit, am împlinit făgăduința Mea, dar am ieșit înaintea ta prin cei care au sare în ei, căci Eu așa am spus ucenicilor Mei: «Voi sunteți sarea pământului». Așa am spus și atunci celor ce umblau cu Mine și ca Mine, așa este și acum cu cei ce și-au păstrat sărătura cea de atunci, dar puțini, puțini de tot mai au sare în ei, și biserica Mea calcă în picioare pe proorocii și pe trimișii Mei și calcă peste sfințenie și se sfărâmă în ea, căci biserica Mea a uitat cum este Dumnezeu, a uitat dreptatea și a dat-o deoparte și slujește fără de credință și fără de frică peste cele ce sunt sfinte și înfricoșătoare din veac și până în veac, și iată, sarea și-a pierdut puterea, iubitul Meu. Făptura Mea cere moarte, cere foc și nu știe ce face, căci nu mai are cârmuitor drept și nu mai este cel care arată calea și să zică: „Iată calea!“ și să meargă făptura Mea după cel ce merge pe cale.
Am venit iarăși spre tine și te-am vestit că voi ieși înaintea ta și vei veni la locul tău. Ți-am vestit despre piatra începutului cel nou, despre lucrătura cea nouă, despre aluatul cel nou și despre biserica Mea cea vie, care geme sub piatra acestei vremi. Am grăit și ți-am spus că prin biserica Mea cea vie voi ieși înaintea ta și vei veni la locul tău apoi, și iată, sunt aproape de săvârșirea deplină a acestei minuni cerești, rostită prin cuvânt, căci cuvântul s-a făcut faptă, fiindcă așa este Dumnezeu, este prin cuvânt și este adevărat prin cuvânt.
Bucură-te, Mihail al României Mele! Bucură-te și te gătește frumos, tu și toată casa ta! Dar vreau să înțelegi ce grăiește Domnul cu tine, rege al României. Scoală-te bine cu Mine cu întreg trupul tău! Ridică-te spre Mine și împlinește viața Mea întru tine, căci numai așa vom ieși cu România. Aceasta este puterea cea din cer care va lucra peste România, peste cei ce vor fi de la Domnul peste cea aleasă. Ia aminte din nou la cele ce vor străjui la intrarea acestui așezământ nou și ceresc, căci împlinirile care sunt cerute aici și care trăiesc aici, acelea sunt puterea cea care va așeza veșmântul cel alb peste România, țara Noului Ierusalim.
Mă doare rana bisericii Mele și nimeni nu poartă după adevăr grijă de rana ei. Păstorii turmei Mele se păstoresc pe ei înșiși și se învelesc cu sângele celor săraci, al celor lipsiți, și își fac veșmânt nedrept ca să se arate lumii că sunt învățătorii ei, dar turma Mea rătăcește în fărădelegi, și Domnul vine să-Și ridice turma și s-o strige și s-o adune și să împlinească peste ea cele ce stau scrise despre vremea aceasta de glorie cerească.
Deschide-ți urechea ta către Domnul cerurilor, rege al României, căci avem de lucrat lucrare minunată din România. Primește sfatul cel ceresc și ferește-te de lupi, căci lupii vor fi rușinați de vremea care vine, iar cei ce sar peste porți, aceia vor fi vădiți și vor ieși din staulul făpturii celei noi. Lucrează înțelepciune cerească peste toată seminția ta, căci ai de la Domnul ochi și inimă și înțelepciune cerească. Mă doare de acești micuți care stau la gura cuvântului izvorului Meu și care sunt născuți din cuvântul care curge de aproape patruzeci de ani în mijlocul României. Mă doare, căci cu greu dau să înțeleagă mai-marii legii despre taina în care sunt așezați acești micuți ai Mei. O, cu greu înțeleg cei ce se cred tari prin puterea lor, prin înțelepciunea lor, de parcă Domnului I s-a luat dreptul pe care-l are peste cele văzute și nevăzute, peste cele pricepute și nepricepute de mintea omului. Această lucrare de cuvânt ceresc care s-a născut în România, este lucrarea cea proorocită de prooroci pentru vremile plinirii Domnului, și iată, România intră la pătimire, după cum a fost cuvântul Meu către tine; intră, căci va fi să rămână albă și nouă și cerească, și va rămâne lumină în ea și se va vedea lumină cerească din ea.
Am dat de veste această minune care va fi să se arate. Am strigat peste pământ cu cuvântul care vine de la Mine la acești micuți ai Mei și am spus lucrarea României și am trâmbițat-o peste toată fața pământului. Am spus, și acum Mă așez să lucrez și să arăt împlinirea celor vestite de Mine, dar am nevoie de tine întru totul curat, întru totul sărat, întru totul ceresc, și vei veni apoi și ne vom sfătui cu sfat ceresc și vom lucra învierea neamurilor lui Dumnezeu, că aceasta și nu alta a fost să fie menirea ta și viața ta și misiunea ta înaintea Mea. Iată, ne vom anunța cu taina Mea pe care am avut-o ascunsă, dar vine, tată, vremea ta, și dacă vine, ea vine odată cu ieșirea acestei taine cerești, care a lucrat și a rodit și a pregătit aluatul cel nou și lumina cea nouă și adevărată, care vine de la Dumnezeu, precum scrie în Scripturi.
Nu te lipsi de sfințenie, nu sta fără ea nici o clipă; nu sta, iubitul Meu, căci prin ea vom împlini Scripturile cele pentru vremea aceasta. Mare este necredința acestei vremi și nu este sare care să săreze bine înțelesul făpturii Mele, dar iată, Domnul răsare cu cele tăinuite și va acoperi cu lumină cele pregătite pentru slava popoarelor.
Iubitul Meu, pace ție! Pace casei tale! Pace și sfințenie fără de sfârșit peste tine și peste cei din casa ta, Mihail al României, rege al celei alese dintre popoare! Binecuvântată să-ți fie sfințenia ta, căci vei fi sfânt peste România și va fi sfântă România, iubitul Meu, și va fi Sfânta Sfintelor, căci așa am binevoit. Bucură-te și te hrănește cu cele de la Mine! Bucură-te și prăznuiește zi cerească de aducere-aminte cu cei trimiși spre tine de la Mine, rege al României! Amin, amin, amin.