Cuvântul lui Dumnezeu din Duminica a doua după Paşti, a sfântului apostol Toma

Iarăşi zic vouă, fiilor iubiţi ai Ierusalimului Meu, iarăşi, a opta zi după învierea Mea vin şi zic: Pace vouă! Pace vouă, şi fiţi credincioşi, că acesta e cel mai mare dar pe care voi trebuie să-l aveţi şi să-l purtaţi înaintea Mea şi înaintea fiilor oamenilor, care nu-şi mai pierd vremea cu faptele credinţei în Iisus Hristos, Cel înviat în ziua întâi după aşezarea zilelor, după facerea zilelor, că şi zilele au fost făcute, fiilor.

O, popor învăţat de Domnul Dumnezeul tău, Eu sunt Cel ce M-am dovedit Domn al învierii Mele dintre cei morţi. Nu în zadar a rânduit Tatăl Meu să nu fiu văzut de Toma când M-am arătat întâia oară după înviere ucenicilor Mei, căci ucenicul Toma a aflat după arătarea Mea cea dintâi după înviere, iar când a aflat de la ceilalţi care i-au zis lui: «Am văzut pe Domnul», el a zis cu dor şi cu durere, ca şi cum cu inima s-ar fi rugat să vin să Mă vadă şi el, şi aşa a zis: «Dacă nu voi vedea semnul cuielor în mâinile Lui şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui cea împunsă, nu voi crede». Ucenicul Toma a spus aceasta de la Duhul Sfânt, fiilor, căci Domnul Cel înviat avea să dovedească îndeajuns învierea Sa. Şi după opt zile iarăşi s-au strâns grămadă ucenicii, şi era atunci şi Toma cu ei, tot cu uşile încuiate, căci iudeii căutau să stârpească orice bănuială în norod cum că Hristos a înviat cu adevărat. în ziua întâi după înviere am venit la ai Mei şi zicându-le lor: «Pace vouă!» le-am arătat palmele Mele străpunse de cuie şi coasta Mea cea împunsă, ca să-i ajut să creadă că sunt Cel adevărat Care stătusem cu ei trei ani şi jumătate şi cărora le vestisem totul dinainte. în ziua a opta când era şi Toma, am stat iar în mijlocul lor, plin de Duhul Sfânt al învierii, şi am zis: «Pace vouă!», şi am zis iarăşi: «Adu, Tomo, degetul tău şi pune-l pe mâinile Mele şi pe coasta Mea, şi crezi că Iisus este Hristos, Fiul lui Dumnezeu, şi să creadă apoi toţi cei ce n-au văzut». Eu le-am dat ajutor la toţi să creadă, dar omul a rămas necredincios; omul fără de credinţă a rămas tot aşa. Eu l-am ajutat pe om să creadă, şi crezând să aibă viaţă în numele Meu. Eu M-am dovedit Dumnezeu înviat cu adevărat. Eu M-am dăruit omului ca Domn al învierii, şi omul n-a luat ca să aibă viaţă în numele Meu.

Israele, Israele, poporul Meu de azi, cine nu are viaţă în numele Meu, acela este om fără de viaţă. Cine are viaţă în numele Meu, acela este veşnic, precum Eu sunt. O, fiule Israele, nimeni nu înţelege Scripturile, nimeni, măi copilul Meu, nimeni, căci cine le înţelege, acela are viaţă veşnică, acela nu gustă moarte niciodată, căci aşa zic Eu prin Scripturi: «Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea niciodată». Aşa am zis: «Cel ce este de la Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu, şi când nu ascultă, nu este din Dumnezeu». O, e mare Scriptură să fie omul din Dumnezeu. Israele, Israele, nu te mira de ce nu crede omul, de ce nu împlineşte omul cuvântul lui Dumnezeu. Acela nu este din Dumnezeu, de aceea nu împlineşte şi nu ascultă. O, nimeni nu înţelege Scripturile, aşa cum nu înţelegeau fariseii şi cărturarii din vremea cea de atunci, care-Mi ziceau că am demon, pentru că Eu le-am zis lor că au de tată pe diavolul cel ucigător de oameni, cel în care nu este adevăr, tatăl minciunii, care din ale sale grăieşte minciuna. în zadar ziceau ei că sunt urmaşii lui Avraam, în zadar, fiilor, că ei erau ucigători de oameni. în zadar ziceau ei că sunt ucenicii lui Moise, aşa cum în zadar zic cei de azi care slujesc în numele Meu şi zic că sunt ucenici şi apostoli ai lui Hristos; în zadar zic că sunt dacă faptele lor sunt departe de cuvântul lui Dumnezeu care rămâne neîmplinit de ei, neascultat de ei. Iată Scriptură neîmplinită. Aşa zice Scriptura: «Cel ce ascultă cuvintele lui Dumnezeu nu va gusta moartea niciodată», dar aceştia ştiu cuvântul lui Dumnezeu şi gustă mereu moarte, şi zadarnic ştiu ei ce este viaţă dacă gustă moarte. Dar Eu voi împlini această Scriptură şi voi sufla Duh Sfânt lucrător spre vedere, că Eu după înviere M-am arătat ucenicilor şi le-am arătat semnele răstignirii ca să creadă că Eu sunt, şi apoi am suflat peste ei şi le-am zis: «Luaţi Duh Sfânt!». Ei au văzut, au crezut şi au luat Duh Sfânt, şi au lucrat cu Duhul Sfânt în numele Meu, şi fericiţi s-au numit aceia, căci au văzut şi au lăsat mărturia învierii Mele şi a dumnezeirii Mele adevărate, şi au lăsat credinţa întru Unul Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Dar Scriptura mai făgăduieşte o mai mare fericire ca atunci, căci în a opta zi când Toma a şi pipăit semnele răstignirii Mele, atunci aşa am rostit: «Pentru că M-ai văzut ai crezut, dar mai fericiţi vor fi cei ce vor crede fără să vadă, cei ce vor crede în mărturia voastră că M-aţi văzut înviat şi cu semnele răstignirii pe trupul Meu cel înviat».

O, Israele, popor care crezi împlinind cuvântul Meu care vine pe nori cu Mine la tine! O, fiule, trupul Meu cel înviat, cel fără de moarte, se va arăta curând, curând, după cum cuvintează Scriptura. Fiilor, fiilor, multe cuvinte ar fi voit omul să scoată din Scriptură, dar n-a îngăduit Dumnezeu să facă omul tot ce vrea el. Să ştii, tată, că omul de azi e supărat că n-a scos din Scriptură cartea lui Ioan cea de la urmă. E supărat omul că n-a ascuns această carte. Aşa a voit să facă, dar s-a temut de cuvântul care leagă pe om să nu se atingă să strice cartea aceasta, căci aşa zice proorocul: «De va pune cineva ceva la cartea aceasta, Domnul va pune peste el pedepsele scrise în ea, iar de va scoate cineva din ea, Domnul va scoate partea lui din pomul vieţii şi din cetatea sfântă despre care scrie în cartea aceasta».

E supărat omul că n-a ascuns această carte, dar cuvântul care leagă a rămas puternic peste ea. Fiilor, fiilor, aşa scrie în cartea aceasta: «Amin, amin, vin curând. Amin, amin, vino, Doamne Iisuse!». Vedeţi voi, măi fiilor, duhul miresei care răspunde: «Vino, Doamne Iisuse!». Duhul miresei care zice: «Vino!», a rostit încă de atunci: «Vino, Doamne Iisuse!», şi acest cuvânt al Duhului Sfânt trebuie să fie împlinit şi rostit de mireasa care va întâmpina trupul Meu cel înviat, care curând, curând va veni şi va avea mireasă, că M-a trimis Tatăl pe pământ să-Mi pregătesc mireasa, fiindcă la naşterea Mea Mi-a făcut şi mireasă, Mi-a născut şi mireasă, şi iată, din cea născută pe pământ odată cu naşterea Mea între oameni, din România îmi iau mireasă. Eu pe ea o peţesc de două mii de ani, şi nimeni dintre oameni n-a ştiut această taină a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh. Cerul României este plin de sfinţi. Fiecare ţară are un cer cu sfinţi, dar România are sfinţi numiţi de Dumnezeu prin alegere, prin naştere odată cu naşterea Mea. România are nume de fată, nume de mireasă.

Fiilor, fiilor, aşa scrie în Scripturi: «Da, vin curând». Iar mireasa zice: «Amin, amin, vino, Doamne Iisuse!». «Eu sunt steaua strălucitoare a dimineţii celei veşnice, iar Duhul şi mireasa zic: vino! Şi cel ce aude să zică: vino!».

Vino, Doamne Iisuse, vino! Vino şi împlineşte-Ţi făgăduinţele pentru timpurile fericite despre care Duhul scrie în Scripturi!

Vino, Doamne! Vino, cer nou şi pământ nou, vino! Vino cu slava ta peste noi, cetate sfântă de nou Ierusalim! Vino cu găteala miresei şi împodobeşte mireasa pentru Mire!

Vino, Doamne! Vino şi glăsuieşte din tron şi întinde-Ţi cortul nunţii şi acoperă-Ţi mireasa şi rămâi pe veci cu ea, Mire şi Dumnezeu! Vino, şi să piară cele dintâi; lacrima şi moartea şi durerea şterge-le, şi rosteşte Scripturile care spun: «Iată, noi le fac pe toate».

Vino, Doamne, vino, căci adevărate sunt cuvintele Tale!

Vino, Doamne! Vino şi împlineşte-le pe toate cele rostite de Tine, şi să se audă glasul Tău care va spune: «Făcutu-s-a!». Amin.

O, vino, Doamne, şi pregăteşte slava tainei muntelui cel înalt, care poartă pe el cetatea cea sfântă, Ierusalimul cel ceresc, venit de la Tine pe pământ, făgăduit dintru început, căci Tu eşti Alfa şi Omega! Vino să-Ţi întăreşti mireasa şi s-o vesteşti că vii!

Vino, Doamne, Atotţiitorule şi Mielule! Vino şi luminează cetatea Ta cu mărirea Ta, că Tu eşti făclia ei!

Vino, Doamne Iisuse, şi luminează neamurile întru lumina cetăţii Tale, ca să Te mărească pe Tine împăraţii pământului. O, vino şi ia noaptea de peste zi şi deschide calea zilei şi bucură totul de slava Ta!

Vino, Doamne, şi cuvintează cuvânt de viaţă peste moarte, ca să dispară duhul pângăririi şi al minciunii, şi să se deschidă Cartea Vieţii şi să primească pe cei ce sunt ai ei!

Vino, Doamne, Cel ce eşti izvorul râului vieţii, care curge din tronul Tău! O, Dumnezeule şi Mielule, Care dai roade pomului vieţii, roadă veşnică spre tămăduirea făpturii, vino cu îngerii şi cu sfinţii care vor sluji tronului Tău şi care au numele Tău pe frunţile lor!

O, vino Doamne, că Tu eşti duhul proorocilor care au vestit făgăduinţa timpului fericit, a împărăţiei tinereţii veşnice şi a vieţii veşnice! Vino, Mire iubit, căci Duhul Tău a spus: «Iată, vin curând, şi fericiţi sunt cei ce spală veşmintele lor ca să aibă intrare pe porţi spre pomul vieţii».

Vino, stea strălucitoare a dimineţii celei veşnice, căci Duhul şi mireasa zic: «Vino!».

Doamne, pleacă cerurile şi Te coboară şi vino să ne mântuieşti pe noi, căci Duhul şi mireasa zic: «Vino!». Vino şi slobozeşte glas din tronul Tău zicând celor ce Te iubesc: şi toţi să glăsuiască înaintea Ta: «Aliluia, aliluia, aliluia! Domnul nostru este împărat şi Mire cu mireasă învăluită în veşmânt de in curat, viaţă sfinţită înaintea Mirelui».

Vino, Doamne! Vino, Mire iubit! Vino, că Tu ai rostit peste slujitorul Tău, şi ai zis: «Scrie: fericiţi chemaţii nunţii Mielului», şi iar ai zis: «Scrie, că acestea sunt cuvintele adevărului».

Vino, Doamne Iisuse, şi ascunde durerea celor ce vor fi aşezaţi la masa Ta de nuntă! Vino şi ne fă părtaşi la mila Ta, la masa Ta de milă, la masa Ta de nuntă, căci Duhul şi mireasa zic: «Vino!». Vino, că dinaintea Ta se dau toate în lături ca să vii; cerul şi pământul se trag în lături, ca să Te arăţi venind, ca să fii văzut venind şi să Te sălăşluieşti lângă mireasă întru taina muntelui cel înalt al Tău. Amin.

O, Israele, Israele, Duhul Se roagă pentru tine, Israele, mireasa Mea. Roagă-te şi tu cu duhul, roagă-te cu curăţenie, roagă-te cu aşteptare, Israele român.

O, Românie, nume de fată, nume de mireasă, numele tău e frumos, numele tău e o taină, numele tău e un nume nou. Voiesc să fac din tine un pământ nou. Lasă-te spre odrăslire, căci Duhul şi mireasa strigă să vin.

Israele, turmă micuţă, sămânţă nouă, cheamă-Mă ca pe o ploaie peste semănătura ta, cheamă-Mă, că vin! Vin, că eşti mică şi plăpândă, turmă iubită. întăreşte-te, şi iarăşi zic, întăreşte-te şi te luminează întru sfinţenie şi întru iubire. Stai înaintea Mea şi mereu adu-Mi aminte de cele ce Eu am făgăduit pentru răscumpărarea cea mare.

Poporule, poporule, să fii credincios, fiule, ca să pot lucra prin credinţa ta. Vremea apasă, dar tu să nu slăbeşti în credinţă, căci credinţa ta va împlini tot ce este scris pentru venirea Mirelui, pentru venirea Domnului. Eu te acopăr cu acoperământul Meu, dar tu să fii tare în credinţă, tare ca Avraam, Isaac şi Iacov, ba şi mai tare. Eu te hrănesc ca să ai putere şi credinţă. Eu te iubesc ca să ai Mântuitor. Eu vin curând. Nu te teme. Nu te teme, poporul Meu. Stai înaintea Mea şi să fii credincios, poporul Meu. îţi hărăzesc credinţă şi sfinţenie şi mare mântuire. Amin.

Binecuvântat să fii şi credincios să fii, căci fericiţi sunt cei ce cred că vin, că aceia Mă vor vedea când vin.

Poporul Meu, Hristos a înviat! Hristos vine, vine Cel înviat!

Hristos a înviat! Cu adevărat a înviat Cel ce vine. Amin, amin, amin.

21-04-1996