Cuvântul lui Dumnezeu

... Pace vouă, copiii Mei, pace şi linişte! De ce sunteţi aşa de mâhniţi, aşa de trişti? De ce plângeţi, măi copiii Mei? M-am coborât în acest timp la voi. O, de aţi vedea voi călătoria Mea, pe unde Eu călătoresc! Fiilor, Mă aşteptaţi să vin la voi, dar voi nu ştiţi cum vin Eu pe pământ, nu ştiţi pe ce cărare, că nu mai am casă, nu mai am masă să vin la voi, nu mai am, tată, casă să vin la voi, căci casa pe care Mi-au făcut-o oamenii s-a umplut de păianjeni. O, lume, lume, nu mai am loc în tine! O, copilaşii Mei, venit-a Domnul între voi. Nu am venit în trup, ci în Duh. Ţineţi-vă de poala Mea, că au venit duşmanii şi Mi-au luat căsuţa şi Mi-au luat hăinuţa. Ţineţi minte, tată, nu scoateţi duhul din faşa cu care v-aţi botezat. Nu scoateţi crucea cu care v-aţi botezat. O, copilaşii Mei, venit-a Duhul Meu ca să se împlinească ceea ce am zis când eram în trup. Florile Mele, v-am dat har şi dar, că nu mai am casă pe pământ. Sunt plin de răni; nu mai am nici umbră pe pământ.

Copiii Mei, e masa pusă pentru voi, e haina gata pentru voi. Să nu vă uitaţi înapoi, căci stâncă de sare vă veţi face. Nu vă uitaţi că nu mai aveţi casă şi masă, şi uitaţi-vă cum vine Domnul la voi, că după Mine vine Ilie, şi nu este trup, ci este duh. Lăsaţi povara jos. înarmaţi-vă cu puterea lui Hristos. îndreptaţi urechea către Mine.

... O, trandafirii Mei cu spini pe coadă! că am vrut să rup unul să miros, dar M-am rănit la deget. Iată, curge sânge. Am apucat cu toată mâna să-l rup; am crezut că nu mai are spini. O, florile Mele, ce vijelie mare e pe pământ! Spuneţi voi, cine v-a deşteptat şi v-a spus că vremea s-a apropiat? Tată, a făcut Domnul o casă şi a coborât la voi pe pământ, nu acum, ci peste o clipă, nu peste o zi. Florile Mele, privegheaţi, ca să puteţi intra în ea.

... Copiii Mei, vorbeşte Duhul. Copiii Mei, voi nu aveţi nici un spin pe capul vostru, nici un cui pe trupul vostru, dar Eu sunt plin de cuie.

Fiilor, mulţi prooroci se vor naşte pe pământ, dar luaţi aminte la semănăturile lor. întuneric mare va veni pe pământ, dar tu vei lumina, copilul Meu. Nu sunt aduse acum cele ce vă spun Eu, şi sunt scrise de când eram cu trupul pe pământ. Cunoaşteţi-Mă oiţelor, că sunt între voi. Cunoaşteţi-Mă după fluierul Meu, că mulţi vor veni, în numele Meu, ca să vă înşele. Cunoaşteţi după milă, cunoaşteţi după roadă. Copilul Meu, tot cel ce este fără de cruce nu este de la Dumnezeu. Tot cel ce este fără preot nu este de la Dumnezeu.

... Copiii Mei, treziţi-vă, că nu sunt singurel. Am luat cu Mine pe prietenii Mei care M-au însoţit când am plecat. O, floare trecătoare, o, v-aţi vândut pe nimic, poporul Meu de pe pământ! O, de aţi vedea voi răscumpărarea cât este de preţioasă! că de v-aş da numai un cui din palma Mea, nu aţi avea cu ce-l cumpăra; numai un spin din fruntea Mea, nu aveţi cu ce-l cumpăra. O, de ce nu-l răscumpăraţi pe cel din păcat? De ce? Că nu v-a cuprins frica? Frica a făcut acoperământ peste voi.

... Copii ai cerului, lăsaţi morţii să-şi îngroape morţii lor; voi luaţi crucea şi urmaţi-Mi Mie. Deşi e căzută, ridicaţi-o pe umerii voştri şi porniţi cu ea spre palat.

Iată ce bucurie nespusă e să veniţi să beţi apă, tată! Cu ce beţi voi? Cu guriţa, sau cu mânuţa? Beţi apă, tată, beţi, că v-a adus Tatăl ceşcuţa. Beţi apă din izvorul Meu. Copilul Meu, umple, tată, desagii bine, că poţi, cu ajutorul lui Dumnezeu. Vrei să şi asculţi, să şi scrii, dar să nu zboare vântul ceva din povara ta.

... Florile Mele, vă repet, mulţi prooroci mincinoşi s-au născut pe pământ. Tată, cunoaşteţi proorocii, că nu toţi sunt de la Mine. Cel ce-Mi poartă crucea, pe acela să-l credeţi. Mulţi s-au pus ciobani la oi, dar când a venit lupul, le-au părăsit. Fiilor, nu toate vânturile care bat sunt de la Mine. Luaţi bine seama, cine poartă crucea Mea mărturisind pe Dumnezeu în trup şi în duh, acela este de la Mine, căci crucea este suferinţe şi fapte. Cine mărturiseşte pe Dumnezeu şi bea băuturi rele, în afară de vin, nu este de la Mine.

... Copiii Mei, este greu ca în ziua de azi să mărturisească cineva pe Dumnezeu. Este cruce de fier, că este pământul minat. Cât a suferit Domnul pe pământ! Oare, nu ar fi putut Dumnezeu să-L apere pe Fiul Său? Dar L-a dat pildă de suferinţă, că dacă-L apăra, rămâneau proorocii mincinoşi, şi Dumnezeu nu minte niciodată.

... Oiţele Mele, de aţi vedea voi că sunteţi lângă portiţă, n-aţi mai fugi de suferinţă. O, Mă îneacă valurile apei, căci Eu lucrez, şi iată, şi dracul lucrează. Multe scule are diavolul şi puţine slugi am Eu pe pământ. Pe unde-l întâlnesc pe diavol, îmi dă cu sâc şi spune că Mi-a luat împărăţia. O, tată, tată, împărăţia Mea nu o ia; dincolo de punct nu poate să treacă. Cu toată puterea lui, o să-l nimicesc, şi mulţi se vor jeli când vor vedea cui au slujit. O, lume, lume, întoarce-te la Mine! Aruncă de la tine haina lui de aur şi de porfiră şi de pietre preţioase şi îmbracă-te, lume, cu haină de cerşetor şi cere la Mine mântuire.

O, copiii Mei, la voi să nu vă întreacă hrana trupească pe cea a sufletului. Vă spun că cine merge pe urma Mea are cruce grea, şi să nu ceară ajutor de la om, ci de la Dumnezeu.

M-am hotărât, tată, să-l pierd pe dracul de pe pământ, şi oriunde va fi scula lui, fie oraş, fie casă, fie biserică, voi nimici de voi găsi scula diavolului în ea.

Stâlpilor, se pregăteşte noul Canaan. Nu e în trup puterea voastră, ci e în duh. Nu vă descurajaţi că nu puteţi, căci puterea este în duh. Dumnezeu v-a dat har şi dar. Pe acest pământ lucrează zidarii Mei.

... Spuneţi, tată, şi la oiţele celelalte să pască ierbuţa cunoscută, căci pe pământ s-au aşternut spini mulţi, şi să nu vă aducă răni în duh. Spuneţi la fraţii voştri, la părinţi şi la copiii care nu sunt aici, dar nu la cei din mare, ci la cei din casa Mea.

Copiii Mei, de ce am venit Eu la voi? Măi copilaşi, M-a trimis Tatăl la voi, n-am venit Eu aşa. Fiilor, ţin în mână cheile şi descui uşa la bine şi la rău. Ştiu că la rău nu va intra nimeni, şi se vor îngrămădi cu toţii la uşa binelui, dar de voi găsi pe cineva fără hăinuţă, îl voi azvârli afară. A venit Maica Mea plângând pentru voi în faţa Tatălui Meu şi a spus că sunteţi plini de răni. Eu am cercetat tot trupul celor ce cred în Mine şi n-am găsit răni pe trup, dar Eu am răni mari. Mă uit, tată, că nimeni nu are inima îndoliată. Sunteţi cu moartea în spate şi nu sunteţi smeriţi; umblaţi, tată, numai glumind. A venit Maica Mea plângând că aveţi cruce grea. Unde îţi este crucea cea grea? că Eu nu te-am văzut plângând. Te-am văzut râzând. Copiii Mei, nu vă duceţi cu crucea pe alte drumuri. Te părăsesc, copilul Meu, dacă faci aşa. Nu intra cu crucea în salon, nu intra cu crucea la film sau la cârciumă. Ascultă, floare care te-am uns cu mir din patria cerească: nu intra pe alte drumuri cu crucea Mea, că te părăsesc.

... Iată care este calea Mea. Prima portiţă este să te lepezi de trupul tău, adică să nu mai curveşti, să nu mai minţi, să nu mai furi, să nu mai ucizi, să posteşti şi să te rogi. A doua portiţă, copilul Meu, este crucea pe care ţi-am dat-o Eu, crucea răstignirii. Să te uiţi la ea, să-ţi vezi chipul tău dacă este bun sau rău. A treia portiţă este potirul, care este plin; să bei, copilul Meu, să primeşti putere de la Dumnezeu, că pentru voi e dat, nu pentru cei cu inimă spurcată. Voi, tată, ascultaţi-Mă, că aţi intrat pe cele două portiţe, dar n-aţi ajuns la a treia, pe care vă spun s-o luaţi în fiecare zi. Măi copilaşii Mei, mai aveţi un prag de trecut. Iată, mai aveţi iubirea de aproapele, de bisericuţă, de cei ce se jertfesc în faţa sfântului altar, că M-a trimis Dumnezeu în vie ca să iau struguri din ea, M-a trimis Tatăl să culeg flori, dar nu erau nici struguri, nici flori, că n-am de unde. O, fiilor, cu ce veţi plăti voi osteneala Mea, a Duhului Meu, a cuibului Meu, a vasului Meu? O, tată, Eu nu vă iau plată, Eu cer milă de la voi, nu cer viţel sau bou, şi cer ca jertfă mila duhului tău.

... Nu vă mai uitaţi înapoi, că stâncă de sare vă veţi face. Nu vă mai uitaţi înapoi că nu mai aveţi casă şi masă, şi uitaţi-vă că vine Domnul. După Mine vine Ilie, şi nu este trup, şi este duh.

... Iată, măi copii, am la răsărit popor pe care l-am sculat din mormântul întunecat; am la apus popor pe care l-am sculat din mormântul întunecat; am la miazăzi popor pe care l-am sculat din mormântul întunecat; am la miazănoapte popor pe care l-am sculat din mormântul întunecat. La răsărit vorbeşte piatra prin duh, şi la judecată va zice piatra că voi aţi auzit prin om şi n-aţi crezut. Feriţi-vă de judecată, să nu aveţi judecată. La apus a vorbit prin copaci şi s-a ridicat o ceată de bărbaţi, şi iată că se luptă cu împăratul care vrea să le strice bisericuţa. Aceşti oameni se luptă cu împăratul cel rău. La război e război crâncen, că nici biserica nu mai este în picioare, dar crucea e purtată de copiii Mei pe braţe. La miazănoapte am sculat poporul prin peştii din baltă. Ies peştii la mal şi strigă: „Pocăiţi-vă!”. La miazăzi am sculat poporul prin rândunele care strigă: „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!”. Dar voi, că aveţi glas de om, cum să nu credeţi?! Nu te speria că ai suferinţă grea. Astăzi nu se mai fac minuni în trup, ci se fac minuni în duh. Azi face dracul minuni. Eu am pus stele pe cer, şi el a pus stele pe pământ.

... Oraş Bucureşti, oraş Bucureşti, Sodomă şi Gomoră eşti! S-au găsit nişte rândunele într-o margine de tine, care îşi caută cuib.

O, florile Mele, o poporul Meu, vine Canaanul la tine! O, fiilor, voi nu vedeţi prin ce spini mergeţi. Fericită este uşa deschisă astăzi ca să pot intra Eu cu toată lucrarea Mea. Am venit să vă ajut la suferinţă. Eu ştiu cum s-o port. Am venit să vă netezesc şi cărarea voastră, că plânge Maica Mea că numai dealuri aveţi pe ea.

... Să nu ziceţi că dacă biserica e dărâmată Dumnezeu te va părăsi. Nu, tată. Dacă slujeşti lui Dumnezeu, şi nu la trup, ci duhovniceşte, Dumnezeu nu te părăseşte. Purtaţi-Mi crucea, că şi Eu port povara voastră. Fiilor, Maica Mea se roagă să treacă vremea de apoi, să treacă suferinţa de la voi, dar nu se poate să treacă nimic. Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. Vă spun, pregătiţi-vă duhovniceşte, că a sosit clipa să vă prezentaţi în faţa lui Dumnezeu. Nu este om să nu treacă prin faţa lui Dumnezeu. A venit vremea Mea. Nu este Noe, nu este Lot, ci Duhul lui Hristos.

Pace vouă, copiii Mei! Amin.

01-05-1960