Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Înălţ;ării sfintei Cruci

Pace ţie, grădiniţă a cuvântului Meu! Pace vouă, fiilor unşi în grădină, căci credinţa voastră în cuvântul Meu este cărarea Mea de la cer la pământ. Amin. Pace vouă, căci prin credinţa voastră voi împlini toate cuvintele Mele, căci scrie în proorocia lui Isaia: «Precum se coboară ploaia şi zăpada din cer, şi nu se mai întoarce până nu udă pământul ca să-l facă să răsară şi să rodească şi să dea sămânţă semănătorului şi pâine spre hrană, aşa va fi cuvântul Meu, care curge din gura Mea; el nu se întoarce către Mine fără să rodească; el face voia Mea şi îşi îndeplineşte lucrarea lui». Amin.

Fiţi plini de râvnă pentru cuvântul Meu, fiilor, şi daţi această pâine celor flămânzi şi săturaţi pe cei amărâţi, şi lumina voastră va răsări în întuneric, şi bezna voastră va fi ca miezul zilei, căci Eu vă voi călăuzi şi voi sătura sufletele voastre şi voi da tărie oaselor voastre şi veţi fi ca o grădină adăpată şi ca un izvor de apă vie care nu seacă niciodată, şi Mă veţi înălţa pe Mine pe piatra Mea cea străbună şi vă voi numi înnoitori de drumuri precum scrie în prooroci. Amin.

Cuvântul Meu spre voi este râul vieţii care curge din tronul lui Dumnezeu şi al Mielului lui Dumnezeu. Cuvântul Meu este credincios şi adevărat. Amin, amin, amin. Cuvântul Meu este apa vieţii care adapă locurile fără apă, fără apă vie, şi lipsa de apă pârjoleşte pe oameni, şi Eu vin să aduc peste pământ poruncile vieţii veşnice şi să le dau oamenilor şi să-i învăţ să bea cu credinţă din apa Mea cea vie şi să mănânce cu iubire şi cu foame din pâinea Mea cerească. Cuvântul Meu se înalţă pe pământ şi grăieşte pe înălţimi şi rosteşte acoperişurilor să se aplece şi să ridice deasupra lor cuvântul Meu cel sfânt, ca să se sfinţească din el acoperişurile şi înălţimile şi să stea aplecate la cuvântul Meu cel sfânt. Amin, amin, amin.

Cuvântul Meu se poartă pe sine spre cei ce stau peste ţara Mea de nuntă şi vin să-i vestesc că România este ţara strălucirilor cereşti din pricina cuvântului Meu, care este râul şi apa vieţii, şi vin să-i vestesc că Mi-am aşezat tronul în România, şi din tronul Meu curge apa vieţii, curge râul vieţii, curge cuvântul Meu ca ploaia şi ca zăpada din cer, care adapă pământul şi îl face să răsară şi să rodească şi să dea sămânţă semănătorului şi pâine spre hrană, şi el nu se întoarce către Mine fără să rodească. El face voia Mea şi îşi îndeplineşte rostul lui. Amin.

Pace vouă, celor de pe scaunele României! Eu sunt Cel ce am grăit din rug pe vârful muntelui Sinai ca să învăţ pe Israel cărarea spre viaţă. Eu sunt Cel ce sunt. Deschideţi ca să intru! Amin, amin, amin.

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, binecuvântată să fie ţara Mea română, noul Meu popor ales, şi binecuvântaţi să fiţi voi, cei din porţile României, care credeţi în Mine, Cel ce Mă fac cuvânt peste pământ. Eu sunt Mielul Tatălui ceresc, şi M-am dat spre hrană celor credincioşi Mie. Eu sunt Cel ce am înviat acum două mii de ani şi sunt veşnic viu şi umblu pe pământ ca să-i trag pe toţi către Tatăl şi ca să-Mi pregătesc prin cuvânt cărarea Mea, pentru ca să vin a doua oară cu împărăţia cerurilor, care nu are sfârşit precum scrie în Scripturi. Vin cu pace şi cu iubire pentru toţi cei credincioşi, căci fericiţi sunt cei credincioşi Mie. Eu sunt. Fiţi credincioşi. Gătiţi-vă iubirea şi pacea inimilor voastre ca să intru în voi, fiilor români care staţi de veghe peste ţara Mea de nuntă în care Mi-am aşezat masa Mea de nuntă, masa cuvântului Meu, că am popor mireasă în ţara voastră, fiilor români care vegheaţi peste ţara alegerii Domnului. Fiţi cu inimă cerească şi întrebaţi-Mă de ce am ales-o pe cea mai robită, pe cea mai lovită, pe cea mai umilită. O, poporul Israel s-a semeţit încă de când l-am ales de popor al Meu şi l-am făcut mare între popoare. Cu cât îl iubeam şi îl învăţam, cu atât mai mult el se îngâmfa şi se depărta de Mine alipindu-se de trup străin şi de idoli şi de fărădelege semeţindu-se peste Mine, şi Eu l-am făcut să ridice mâna asupra Mea şi să Mă lepede şi să-l lepăd. Israel s-a smintit, şi din pricina înmulţirii fărădelegilor lui iubirea lui s-a răcit de tot, şi numai o rămăşiţă mică din el a răbdat cu Mine, şi s-a împlinit cu Ierusalimul Scriptura Mea care a spus că va veni urâciunea pustiirii peste el, şi au fugit la munţi cei din Iudeea şi au fugit fără haină, după cum este scris: «Cel ce va fi în casă să nu se coboare să-şi ia lucrurile din casă, iar cel ce va fi în ţarină să nu se întoarcă înapoi să-şi ia haina», şi am ars Ierusalimul, căci mai-marii Ierusalimului de atunci M-au vândut pe bani pe Mine, Cel ce eram darul Tatălui Meu pentru oameni, şi a căzut peste Israel osânda banului. Am spus apoi că Evanghelia împărăţiei Mele, care a fost dată deoparte de Israel, se va propovădui în toată lumea spre mărturie la toate neamurile, şi Israel se va sfârşi, iar neamurile se vor binecuvânta prin credinţă, şi îmi voi alege dintre neamuri Ierusalimul cel nou, şi voi veni cu împărăţia cerurilor pe pământ şi voi răscumpăra pe om de la moarte şi îi voi da viaţă veşnică după cum am făgăduit prin Scripturi celor credincioşi.

O, fiilor români, n-am găsit între neamurile pământului un neam mai plăcut Mie ca şi neamul român, căci Tatăl Meu Mi-a dat iubire mare pentru acest pământ ales de El dintru început. Taina lui e veşnică şi acest pământ stă înaintea Tatălui Meu, căci a fost primul petec de uscat care s-a ivit din apă când s-a întocmit cerul şi pământul la cuvântul Meu; a fost prima palmă de uscat care a ieşit din apele potopului după ce potopul a trecut; şi va fi pământul salvării, că el este taina Tatălui Meu, şi Tatăl Meu îl numeşte masă a cuvântului, şi iarăşi se vor face toate prin cuvânt şi vor fi noi. Amin.

O, fiilor români care străjuiţi peste România, ţara voastră a fost mereu sub cruce, dar ea a răbdat până la sfârşit şi n-a ridicat toiagul ei împotriva nici unui neam de pe pământ. Pe nimeni n-a asuprit, nimănui nu i-a luat. Ba a dat din trupul ei supunându-se ca şi Mine, şi Tatăl Meu a iubit-o cu iubire fără margini şi a aşteptat vremea slavei ei între popoare. Cuvântul Meu din ea e slava ei, şi el se va face faptă a slavei şi trup al slavei, căci Eu voi fi mereu cuvânt în ea, iar tronul cuvântului Meu va străluci din mijlocul ei, şi din tronul Meu va curge râul şi apa vieţii peste pământ şi va uda tot pământul aşa cum din Eden ieşea un râu care uda raiul, şi de acolo se împărţea în patru braţe peste pământ. Scris este: «Cine va răbda până la sfârşit, se va mântui», şi Tatăl Meu o are pe România ţară a răbdării şi a iertării, şi este scris de ea în Scriptura proorocului Daniel, şi se numeşte ţara strălucirii şi a biruinţei, ţara Domnului. Amin.

Gătiţi-vă iubirea şi pacea inimilor voastre ca să intru în voi cu împărăţia Mea, fiilor români care staţi de veghe din partea Mea peste România. Cobor peste voi darul credinţei sfinte. Amin.

Cuvântul Meu se înalţă pe pământ şi grăieşte pe înălţimi şi rosteşte acoperişurilor şi piscurilor să se aplece şi să ridice deasupra lor cuvântul Meu cel sfânt, ca să se sfinţească din el acoperişurile şi înălţimile şi să se plece la cuvântul Meu şi să ia viaţă veşnică. Eu vin curând, dar casa Mea de oaspeţi nu mai voieşte să vin. Biserica din România trebuia să fie casa care să primească în ea cuvântul Meu.

O, fiilor români care vegheaţi din partea Mea peste ţara Mea de nuntă! Sunaţi la porţile casei Mele de oaspeţi, că a venit duşmanul în casa Mea şi Mi-a luat căsuţa şi Mi-a luat hăinuţa şi Mă scoate afară din vie ca şi acum două mii de ani. Voiesc să aduc izbăvire neamului omenesc, dar antichrist îmi stă împotrivă, fiilor români. S-a băgat antichrist în casa Mea şi domneşte în numele Meu, şi Tatăl M-a trimis şi nu sunt primit în casa Mea. Cuvântul Meu strigă la porţile casei Tatălui Meu şi nimeni nu voieşte să-Mi deschidă ca să intru şi să aduc cuvintele vieţii şi apa vieţii şi hrana cuvântului Meu pentru cei însetaţi şi flămânzi de viaţă. Eu sunt Cel ce am grăit din rug pe muntele Sinai. Eu sunt Cel ce grăiesc poporului român din mijlocul grădiniţei cuvântului Meu din România. Ridicaţi slava cuvântului Meu şi înălţaţi-o spre viaţa oamenilor, că vin să fac izbăvire neamului omenesc, şi am de împlinit Scriptura de cer nou şi de pământ nou, şi de împărăţie a cerurilor pe pământ. Amin, amin zic vouă: Eu vin curând, şi Mă voi arăta deasupra României şi voi face din ea ţara Noului Ierusalim, ţara Mea cea de la sfârşit, şi din ea voi revărsa lumină mare peste toate neamurile pământului. Dar slujitorii bisericii din România sunt reci şi nu vor venirea Mea şi nu vor pace şi sfinţenie din cer peste ei şi nu cred în Mine. Scris este în Scipturile Mele: «De va vrea cineva să creadă, va înţelege cuvântul Meu şi voia Mea şi mântuirea Mea».

O, fiilor români, Mi-e milă de neamul român, căci îl iubesc cu iubire fără margini. Oile Mele nu mai au păstori, că păstorii lor se păstoresc pe ei înşişi şi nu poartă grijă de oile Mele, şi Mi le asupresc şi Mi le împrăştie şi Mi le umplu de răni, căci ei nu împlinesc Scriptura Mea care spune: «în dar aţi luat, în dar să daţi». Păstorii bisericii nu pot da nimic în dar, căci n-au luat în dar, şi au luat cu bani ceea ce au, şi s-au învăţat cu bani, şi Mă vând pe bani, şi oile Mele sunt oropsite şi călcate în picioare de toţi trecătorii. Păstorii bisericii au luat cheia cunoştinţei şi nici ei nu vor cu Mine şi nici oile Mele nu mai ştiu cunoştinţa Mea. Ajutaţi pe cei asupriţi de necredinţă şi de necunoştinţă, căci cuvântul Meu vine la voi ca să vă ceară sălaş în voi şi să fiţi credincioşi şi să deschideţi Domnului. Eu sunt. Fiţi credincioşi. De mai bine de patruzeci de ani Mi-am aşternut ieslea cuvântului Meu în România şi lucrez prin cuvânt ca să-i împlinesc slava ei cu Mine şi să-Mi pregătesc venirea Mea cea de a doua şi să vin cu cele veşnice şi să dau răscumpărare neamului omenesc şi să lucrez din România peste popoare, cu lumina cuvântului Meu. Eu sunt. Fiţi credincioşi. Cuvântul Meu este râul vieţii, care curge din tronul Meu, dar cei necredincioşi în biserica din România lovesc în cetatea cuvântului Meu. Deschideţi cărţile vremii voastre şi căutaţi în ele nelegiuirile oamenilor bisericii care au apăsat peste turma Mea română şi peste cei ce Mă iubesc în România. Am coborât putere din cer şi v-am sprijinit să luaţi veghea României, dar aveţi grijă de ţara Mea, că e apăsată încă de oamenii bisericii care stau împotriva dreptăţii şi a sfinţeniei şi a adevărului. Prea mult se învelesc oamenii bisericii cu slava lor cea deşartă; prea mult întinează aceştia locurile sfinţeniei Mele. Prea mulţi oameni ai fărădelegii s-au ascuns sub haina de biserică şi îmi înşeală neamul Meu cel ales. Lucraţi cu înţelepciunea Mea cea cerească şi aduceţi la pocăinţă pe toţi fiii acestui neam care s-au ascuns sub haina Mea şi au asuprit pe mulţi din cei drepţi ai Mei. Luaţi lumină din lumină şi scoateţi întunericul la lumină, căci omul cade de şapte mii de ani prin ascundere. Voiesc să dau în dar celor ce vor să poarte darurile Mele şi voiesc să fie date în dar darurile Mele. Cel ce voieşte să vină după Mine să se lepede de sine şi să-şi ia crucea sa urmându-Mă şi nu înşelându-Mă că vine şi să nu vină. Iar dacă nu vine să nu spună că e cu Mine, să nu-Mi ducă turma în rătăcire.

O, fiilor români, Mi-e dor de mântuirea neamului omenesc, dar în biserică nu mai am oameni curaţi cu inima ca să lucrez cu ei mântuirea peste oameni. Ridicaţi-vă voi, cei veghetori peste ţara alegerii Mele, căci Eu M-am făcut cuvânt peste voi, şi vă voi cere rodul cuvântului Meu, căci voiesc să ocrotesc ţara voastră şi să aşez în ea Duhul Adevărului. Amin. Eu sunt adevărat în cuvântul acesta, şi vă dau darul credinţei sfinte. Luaţi din darurile Mele şi fiţi vii şi lucraţi ca Mine şi nu ca omul, şi păziţi pe România şi păstraţi-o pentru Mine şi pentru voi, şi vegheaţi cu sfinţenie peste ea. Luaţi Duh Sfânt, căci darurile Duhului Sfânt se vor coborî peste toţi fiii României, dar ei să fie fii. Amin. Iubiţi căile Mele şi adevărul Meu şi viaţa Mea în voi, căci Eu sunt ocrotitorul celor ce umblă pe cărările dreptăţii. Dreptatea înalţă un popor, în vreme ce păcatul este ocara popoarelor. Voiesc să fac din pământul român pământ al dreptăţii. Eu sunt Cel ce am grăit aceasta. Amin, amin, amin.

O, fiilor români care străjuiţi peste România, ţara voastră a fost mereu sub crucea ei, dar Eu, Domnul, voi înălţa crucea ei şi voi face din România semn ceresc peste popoare, că ea este Ierusalimul Meu, cel nou ales, şi îl voi îndemna la pocăinţă şi pe Israel cel care nu M-a primit şi M-a lepădat, şi el va fi din nou poporul Meu, că am semnele Mele peste el, şi am semnele lui peste Mine.

Pace vouă, fiilor români care staţi de veghe peste România! Luaţi din pacea Mea. Cel ce poate să creadă, va cunoaşte că acest cuvânt sunt Eu, Domnul, Care vine pe nori, căci scris este: «Eu vin curând», iar Duhul şi mireasa Mea zic: «Vino, Doamne!».

Eu sunt Cel răstignit de slujitorii Mei. Cei de atunci Mi-au răstignit trupul, iar cei de acum îmi răstignesc cuvântul cu care vin pe nori ca să-Mi pregătesc ziua slavei Mele şi a celor credincioşi care Mă aşteaptă să vin. Eu sunt Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, căci Tatăl este în Mine cu Duhul Său Cel Sfânt, şi stau pe norii slavei Mele deasupra României. O, ţara Mea, iubita Mea, voiesc să fac din tine biserică cerească pe pământ, iar slujitorii Mei din tine să fie sfinţi cu mintea şi cu inima şi cu trupul şi cu credinţa. Eu vin mereu cuvânt peste tine, iubito, că M-a trimis Tatăl la tine ca să fiu cu tine şi să te ocrotesc şi să te fac cunoscută neamurilor pământului că eşti a Mea.

Amin, amin zic vouă, fiilor veghetori peste România: lucraţi şi împliniţi planurile Mele peste voi şi peste ţara voastră. Luaţi în mijlocul vostru pe cel ce are ungere peste România şi daţi-i pacea între voi şi aveţi grijă de viaţa lui cu Mine şi veţi fi binecuvântaţi. Lucraţi pace între Mine şi voi, şi împliniţi peste România planurile Mele cele cereşti. Eu vin curând, curând. Fiţi credincioşi ca Avraam şi păstraţi peste voi binecuvântarea Mea. Luaţi din râul vieţii, căci tronul cuvântului Meu este cu voi. Pace vouă! Pace vouă! Pace vouă! Luaţi darul credinţei sfinte! Luaţi Duh Sfânt şi lucraţi cu Domnul la zidirea împărăţiei cerurilor pe pământul român, care va împărţi bogăţia împărăţiei Mele la toate noroadele care vor veni să ia din slava Mea cu voi.

Pace ţie, Românie! Pace ţie, ţara Mea! Pace, iubito! Pacea Mea ţi-o dau! Amin, amin, amin.

27-09-1997