Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea tăierii capului sfântului Ioan Botezătorul

Cu grai de Duh Sfânt Mă fac cuvânt şi intru în cartea Mea cea de la sfârşit de timp şi Mă scriu în ea spre mărturia Mea, căci Tatăl Mă trimite, iar Eu mărturisesc lucrarea Mea, dată Mie de Tatăl ca s-o împlinesc aşa cum El Mi-o dă, şi nu lucrez şi nu grăiesc de la Mine însumi, ci de la Tatăl iau şi aşa împlinesc. Lucrez venirea Mea iarăşi de la Tatăl la om şi lucrez prin cuvânt aşa cum am lucrat la început când Dumnezeu a făcut cerul şi pământul. Eu eram atunci cuvântul Tatălui, şi tot aşa sunt şi azi, căci sunt Fiul Lui. Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, acesta este numele lui Dumnezeu, şi în acest nume vin Eu cuvânt în cartea Mea de azi. Amin.

îmi întăresc intrarea şi puterea cea din porţi şi aşa intru când cuvintez în mijlocul tău, poporul Meu de azi. O, învaţă-te să stai în aşteptarea Mea, că am cu tine venirea Mea cea în Scripturi proorocită de însăşi gura Mea acum două mii de ani. Caldă să-ţi fie pregătirea atunci când Eu vin în sărbători la tine cu sfinţii Mei, căci rugăciunile sfinţilor Mei îmi amintesc de-a pururi venirea Mea de acum, venirea Mea cu ei, făgăduită de Dumnezeu ca să fie, aşa cum şi tu eşti făgăduit ca să fii şi ca să-L ai pe Dumnezeu în mijlocul tău şi ca să-L creşti peste viaţa ta spre slava Sa pe pământ între oameni.

O, poporul Meu, tu trebuie să fii şi să trăieşti numai pentru slava lui Dumnezeu, tată. Nu uita aceasta, căci aceasta ţi-am hărăzit Eu ţie. Iar ca să ştii cum să împlineşti aceasta fă-te înaintemergător aşa cum s-a făcut Ioan, botezătorul Meu, căci el a fost cel ce a mers înaintea slavei Mele între oameni, şi tu trebuie să înţelegi ca unul crescut de Dumnezeu ce înseamnă slava Mea pe care o am de la Tatăl mai înainte de întemeierea lumii. Eu sunt lumina lumii, Eu sunt lumină şi cuvânt, şi vieţuiesc pe pământ prin biserica Mea şi sunt în ea lumina lumii. O, fă-te lumină din lumină, fiule. O, faceţi-vă sufletele lumină din lumină, fiilor, ca să fiţi înaintemergătorii luminii cea de la început, lumina cea necreată şi care va cuprinde în lumină cu întreita sa putere lumea în ziua cea de apoi, căci Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt este ea, şi prin sfinţi lucrează ea de la Dumnezeu între oameni şi aşa îi lucrează ea pe ei şi aşa este ea înaintemergătoarea Mea. Limba cea de carne a omului nu poate să cuprindă slava luminii Mele, dar limba cea de duh o slăveşte pe ea dinăuntrul celui luminat de ea.

Fă-ţi sufletul lumină din lumină, poporul Meu, aşa cum Ioan, botezătorul Meu, s-a făcut, căci Dumnezeu este lumină şi aşa S-a arătat El. Rugul aprins văzut de Moise pe muntele Sinai a fost lumina din care a grăit Dumnezeu lui Moise. Stâlpul de foc care a călăuzit pe Israel în pustie a fost lumina cea necreată a lui Dumnezeu, care se face înger de lumină înaintea omului. Slava Mea cea de pe Tabor, lumina cea de la început, care M-a strălucit când M-am schimbat la faţă înaintea ucenicilor Mei, a fost lumină ca aceea de pe muntele Sinai când Dumnezeu i-a grăit lui Moise. învierea Mea şi lumina ei, pe care le-am arătat-o ucenicilor Mei în chip de înger, şi apoi slava cu care am ieşit înaintea apostolului Pavel pe drumul Damascului, aşa s-a arătat lumina cea de la început la mulţi pe pământ, şi iată, Eu sunt lumina lumii atât cât sunt în lume, atât cât Mă ţine omul pe pământ ca să fiu lumină peste oameni, iar tu ajută-Mă să fiu, poporul Meu, ajută-Mă, fiule, şi învaţă de la Mine ce înseamnă Dumnezeu pe pământ cu oamenii, învaţă, tată, ca Ioan Botezătorul, care n-a făcut nici o minune, dar care a fost duhul proorociei, duhul mărturisirii înaintea Mea şi înaintea oamenilor şi vestindu-Mă ca să se împlinească apoi vestirea lui cea mărturisitoare.

Toate cuvintele Mele rostite în mijlocul tău, poporul Meu, aceasta înseamnă lumina Mea, lumina lui Dumnezeu. Cuvântul Meu este o rugă a Mea peste tine, cerându-te să-Mi fii mărturisitor cuvântului Meu şi vieţii lui în tine. Uită-te la fiii oamenilor, căci dinţii lor sunt arme şi săgeţi, iar limba lor sabie ascuţită, precum este scris, dar tu trebuie să fii mărturisitor pentru Mine vieţii Mele în tine pe pământ, tată, căci vin de la Tatăl la tine, nu vin din lume, şi vin şi te cresc ca să fii lumina Mea în lume aşa cum a fost Ioan, înaintemergătorul Meu, căci el a fost lumina care-Mi aşeza calea spre oameni ca să ştie oamenii că vine Fiul lui Dumnezeu la ei şi ca să-L primească ei pe El.

Ioan, botezătorul Meu, se face lumină a Mea în mijlocul tău, poporul Meu, căci sunt venit la tine cu sărbătoarea lui cea îndătinată şi sunt cuvântul lui când el grăieşte acum în mijlocul tău. Amin.

O, fii ai luminii care vă creşte ca să fiţi mărturisitorii lui Hristos! Fiţi înţelepţi pentru credinţa voastră în cuvântul lui Dumnezeu, care vă creşte azi pe voi, ca nu cumva amăgitorul să vă facă să pierdeţi darul credinţei, ca nu cumva diavolul cel de demult să vă dea spre necredinţă. Lucraţi ca să meritaţi acest dar, pe care omul trebuie să şi-l hrănească în el când Dumnezeu i-l dă, căci prin acest dar atâţi înaintaşi au biruit cu Dumnezeu şi pentru Dumnezeu. îndrăzniţi cu credinţa! Dumnezeu este cuvânt între voi mai mult decât în toate vremile de sub cer şi sunteţi hrăniţi cu lumina cuvântului Său, pe care trebuie să-l împliniţi ca nişte fii născuţi din cuvântul lui Dumnezeu, naştere care trebuie să se vadă din cer şi de pe pământ peste voi. Fiţi mari cu credinţa şi cu ascultarea, căci diavolul e neliniştit ca să vă cadă din credinţă, dar lupta voastră să fie în Hristos, Care vă face pe voi lumină din lumină pe pământ. Dacă vreţi să învăţaţi puterea credinţei, învăţaţi-o de la mine. Dacă vreţi să ştiţi puterea duhului mărturisirii, învăţaţi de la mine. Dacă vreţi să fiţi înaintemergători ai slavei lui Dumnezeu, care va cuprinde lumea în ziua cea de apoi, în ziua arătării Lui, învăţaţi de la mine, căci eu mărturiseam despre lumină. Iubiţi lumina, şi nu este grea această lucrare! Iubiţi taina luminii, căci fiii oamenilor iubesc întunericul acestui veac trecător! Iubiţi pocăinţa pentru cele ce aţi greşit şi pentru cele ce n-aţi greşit şi însuşiţi-vi-le pe toate cele spuse despre voi din lumea cea vrăjmaşă mie şi vouă! Iubiţi postul şi rugăciunea şi cereţi la Dumnezeu darurile acestea, care au lucrat din mine între oameni cu puterea lor, căci ele m-au întărit în duhul mărturisirii lui Hristos şi mi-au fost putere pentru El. Sfinţii s-au osândit pe ei înşişi înaintea Domnului cu cele ce au greşit şi cu cele ce n-au greşit, şi aşa au învăţat ei oamenii să se pocăiască. Osândiţi-vă şi voi pentru cele greşite şi pentru cele negreşite de voi şi iubiţi duhul pocăinţei, căci drepţii Domnului sunt cei ce se pocăiesc, şi care prin credinţă sunt vii, sunt cei vii. Amin. Iubiţi în voi viaţa lui Hristos, Care S-a lăsat osândit spre iertarea multora, şi aşa să fiţi voi fiii lui Dumnezeu pe pământ, căci limba cea de carne nu poate grăi mărirea fiilor lui Dumnezeu, dar limba cea de duh are în ea descoperirea lui Dumnezeu de-a pururi, duhul mărturisirii, arma celor credincioşi, care se prefac din slavă în slavă ca fii ai lui Dumnezeu pe pământ, şi pe care lumea nu-i poate birui, fiindcă biserica lui Hristos nu este biruită, căci aşa este scris. Amin.

Eu, Doamne, am lucrat peste poporul Tău duhul credinţei, duhul mărturisirii şi duhul pocăinţei, şi Te rog pentru credinţa lui, întăreşte-l Tu cu slava lucrărilor Tale peste pământ, că pe pământ e vremea lepădării de credinţă şi cad oamenii, cad şi tot cad sub duhul necredinţei şi sub vălul tot mai gros al întunericului acestui veac, dar pe poporul Tău dăruieşte-l Tu mereu, mereu cu darul credinţei sfinte, care doboară dintre Tine şi om despărţirea, o, Doamne, şi aceasta să înveţe în ziua aceasta de sărbătoare poporul Tău şi aşa să crească el mărturisitor al Tău în calea venirii Tale, căci Tu vii şi tot vii cuvânt de slavă pe pământ, şi pe calea credinţei fiilor poporului Tău vii, şi fericiţi sunt şi vor fi cei credincioşi venirii Tale şi cuvântului Tău de ieri şi de azi, căci acelora toate li se vor ierta şi vor fi aceia fiii credinţei şi vor fi fiii lui Dumnezeu pe pământ şi vor sta aceştia înaintea Ta. Amin, amin, amin.

– O, poporul Meu, mare este darul credinţei sfinte şi biruinţa cea de la el, şi din înălţimile cereşti vine el peste fiii credinţei. Credinţa îl sfinţeşte pe om; ea îl îndumnezeieşte şi-l călăuzeşte umplându-l de duhul mărturisirii cea pentru Dumnezeu. Fiţi înţelepţi întru credinţa voastră, fiilor, ca nu cumva amăgitorul să vă facă să pierdeţi darul credinţei. Voi prin credinţă să fiţi vii şi să-Mi fiţi fii, căci cei necredincioşi sunt morţi şi ca morţii lucrează. Cei necredincioşi sunt morţi faţă de cei credincioşi, căci omul fără de credinţă este mort, iar cei credincioşi stau lângă Dumnezeu cu duhul şi cu fapta şi cu viaţa, pe când cei necredincioşi se duc cu lumea, căci sunt morţi ca şi lumea. O, nu vă temeţi de cei morţi, căci Dumnezeu este al celor vii. Amin.

O, poporul Meu, învaţă lucrarea fiilor lui Dumnezeu, învaţă, tată, de la cei ce au biruit prin credinţă şi prin iubire şi prin lumină! Naşterea ta cea de sus, aceasta să cauţi tu în toată vremea înaintea Mea. Cuvântul Meu, care te naşte, aceasta să împlineşti tu când Eu îţi aduc să lucrezi. Aşa înseamnă lucrarea naşterii de sus, iar cei ce nu înţeleg aceasta, să înveţe, căci am venit în lume să fiu lumina lumii, să luminez calea omului şi să vadă omul şi să ştie lucrarea vieţii peste el, s-o ştie tot omul care crede prin darul credinţei sfinte, să ştie ce înseamnă Dumnezeu cu omul pe pământ. Amin.

O, poporul Meu, te-am povăţuit, tată, iar tu să împlineşti povaţa Mea ca să fii fiul Meu, căci Eu prin ascultare de Tatăl sunt Fiul Lui, şi aşa să fii şi tu, ca Mine să fii şi ca Mine să asculţi, şi vei lua de la Tatăl Meu nume mare, nume de fiu al Său şi plată de fiu al Său, plata ascultării de Dumnezeu, poporul Meu. Amin, amin, amin.

11-09-2008