Mă apropii de porţi şi îmi întăresc intrarea în carte, căci Eu, Domnul, sunt Cel ce dau putere celor zdrobiţi şi îmi găsesc în ei plăcerea şi odihna şi lucrarea şi izbânda Mea. Amin.
întăriţi-vă în încercări, copii străjeri în calea cuvântului Meu! Eu, Domnul, vă trec prin greu după greu aşa cum v-am spus în toate timpurile grele prin care am trecut cu voi şi care vă încearcă pe voi pentru ca să se vadă prin încercări credincioşia voastră cea pentru Mine, tată. Eu, Domnul, suflu mereu peste voi, ca să vă dau puteri şi să-Mi staţi cărare a Mea de la Tatăl la voi, şi de la voi spre fiii oamenilor, căci cuvântul Meu de la Tatăl purcede, şi este cel ce a grăit prin prooroci şi este cel ce grăieşte şi azi prin Fiul lui Dumnezeu Cuvântul, Care vine cu norii, precum este scris.
O, fiilor copii, nu pot, tată, să apăs mult pe voi cu sarcina Mea în ziua aceasta, căci voi sunteţi slăbiţi sub încercări şi sub apăsări fel de fel şi Mi-e milă de voi. Vin doar să vă dau întărire şi să Mă scriu cu voi în carte prin încercări, căci Eu am zis mereu, mereu că toate câte se ridică peste lucrarea Mea spre încercarea celor ce cred în Mine prin acest cuvânt de venire a Mea acum, toate se sparg în porţi, toate trec prin porţi, aşa cum şi Eu trec când Mă las cuvânt peste pământ. Când Eu văd că nu are cine să vă ocrotească de pe pământ, când văd greul Meu de peste voi cum vă strânge, când văd că toate încercările şi ispitele înspre lucrarea Mea se izbesc în voi, Eu stau cu voi sub sarcină şi sufăr cu voi şi suflu peste voi puteri şi mângâieri, dar mult aş vrea să văd poporul cel hrănit din gura Mea cu hrana Mea, să-l văd că nu caută el o grijă mai mare ca şi grija de puterea voastră cea pentru Mine şi cea pentru el, aşa cum Eu l-am învăţat pe el să fie, tată. O, fericit va fi înaintea Mea cel care ştie să vă citească pe voi şi cuvântul cel binecuvântat care iese din guriţa voastră peste cei hrăniţi de Mine ca să le fie lor bine, şi Mie cu ei, căci Eu prin voi îmi curg binecuvântările Mele peste cei credincioşi şi curaţi cu inima şi cu credinţa între fiii poporului Meu, şi prin voi le dau Eu lor înţelepciunea vieţii dacă voiesc să înveţe de la Mine şi nu de la ei. Vă ocrotesc mereu de duhul cel pizmaş, care dă să lovească în voi, care vă învinuieşte pe voi, şi vă voi ocroti mereu punându-Mă scut vouă, căci cine loveşte în voi, în Mine se loveşte, tată, şi Eu dau să-l înţelepţesc pe cel neînţelepţit, pe cel nedeprins cu dreptatea a toate, şi pe care numai Eu sunt Cel ce o cântăresc şi o hotărăsc, şi Mă uit la dragostea Mea din om când fac aceasta. Nu Mă uit la dragostea omului, ci la dragostea Mea din om Mă uit când cântăresc dreptatea.
O, tată, întăriţi pe poporul cel apropiat vouă şi învăţaţi-l pe el taina inimii curate şi lucrarea ei, mereu, mereu învăţaţi-l pe el această lucrare a luminii, căci Eu când l-am zidit pe om, am pus lumină în el ca să se vadă el şi ca să fie văzut şi curat de ascunderi. Mi-am îndemnat fiul acestui popor să se cureţe de toate ascunzişurile din el şi l-am chemat la Mine să-l curăţ de tot ce a făcut el rău prin neascultare în poporul Meu şi înaintea Mea. De mult strig Eu la poporul Meu să vină să-l îmbrac în lumina inimii curate şi să iau de pe el haina stricăciunii, care îl acoperă pe el, dar Eu, Cel ce sunt lumina lumii, Mă uit în el ca şi la început când l-am zidit pe om şi Mă uitam în el, şi văd înăuntrul lui şi văd cât îşi uită omul faptele, neştiind să le aşeze înaintea Mea şi să şi le şteargă de la faţa Mea dacă ele s-au pus despărţitură între el şi Mine. îl strig pe tot fiul poporului Meu să vină să-l învăţ taina inimii curate şi taina curăţirii apoi, dar greu îl mai scot din el pe om ca să vadă el ce este bine şi ce este rău între Mine şi el, între el şi fratele lui, după socotinţa Mea cea cerească şi nu după a lui, şi greu se mai lasă doborâtă perdeaua despărţitoare dintre om şi Mine, dintre om şi om, şi omul nu ştie ce înseamnă dreptatea dintre el şi Mine dacă nu Mă lasă să stau înaintea lui şi să-i desluşesc aceasta şi să-l curăţ pe el cu lumina, tată.
I-am spus adesea poporului care-Mi ascultă cuvântul şi care-Mi crede lucrarea Mea cu voi şi din voi, i-am spus lui să-şi muşte limba dacă ea ar da să lovească în voi, să vă învinuiască. L-am povăţuit pe el să nu-şi grămădească vină între el şi Mine, şi iată, încă îl învăţ şi îl îndemn pe el să şi-o şi şteargă dacă voieşte, dacă ştie, iar dacă nu ştie, să Mă lase pe Mine să-l ajut şi să-l descurc. Voiesc, tată, să nu mai suferiţi voi dureri de la poporul Meu, şi voiesc să-i aduc la pocăinţă pe cei ce lovesc în voi fără de înţelepciune, căci când îl părăseşte pe om înţelepciunea Mea, el cade în adânc şi nu se umileşte ca să mai şi iasă din adânc, iar cel ce nu se umileşte, acela huleşte cu limba sa şi se ascunde de Dumnezeu şi de om şi se cunoaşte această lucrare, şi apoi ea se învederează, căci lumina a toate şi peste toate aşa lucrează, şi din Mine lucrează.
O, poporul Meu, fereşte-te de neînţelepciune, tată, şi întăreşte-ţi inima în Duhul Meu, ca să-ţi înmulţeşti lângă tine pe îngerii Mei, tată. Tu ai nevoie de îngeri în cete, cete lângă tine; îndeletniceşte-te să-i agoniseşti pe ei veghe a ta ca să te deprinzi cu lucrarea cea îngerească, tată, şi ca să-ţi ajute îngerii umilinţa şi credinţa şi statornicia şi apoi iubirea cea sfântă, fiule. Fiii credinţei sfinte au lucrare frumoasă, lucrare cerească în ei cu duhul şi cu trupul lor, iar cuvântul lor este mângâierea cerului, mângâierea Duhului Meu. Aşează-te în toată vremea în paza îngerilor, fiule, căci ei te păzesc de căderi şi de îndoială şi de necredinţă şi de neputinţă, tată. Stai sub călăuză, poporul Meu, şi dă-i ei putere să te poarte spre Mine ca să înveţi tu lucrarea cea cu Dumnezeu, că mare este lucrarea Mea de peste tine şi multă binecuvântare ţi-am dat ca să fii tu fiul ei şi ca s-o împlineşti pe ea ca un fiu. Sunt în mijlocul tău cu ceata mucenicilor care au pătimit mărturisind în iezerul Sevastei pentru credinţa lor în Mine când ea le-a fost pusă la încercare de cei necredincioşi. Stau sfinţii plini de uimire lângă Mine când Eu grăiesc de deasupra ta ca să-ţi dau ţie viaţă, tată. Le dau lor acum bucuria lor lângă Mine şi lângă tine, le dau lor grai peste tine, poporul Meu, căci ei din Mine grăiesc, precum Eu grăiesc din Tatăl când grăiesc. Amin, amin, amin.
– O clipă de rugăciune a noastră înaintea Ta pentru poporul Tău, Doamne, aceasta voim să împlinim, şi apoi Tu să împlineşti prin iubirea noastră. Dă-i poporului Tău putere de neîndoială şi de credinţă sfântă în lucrarea venirii Tale şi în împlinirea ei şi dă-i credincioşie, ca să nu cadă în necredinţa şi în neputinţa care-l trage pe om din braţul Tău cel ocrotitor de fii, că iată, dau să se scoale cei căzuţi din bărcuţa Ta cea biruitoare prin valuri şi iarăşi se clatină şi iarăşi alunecă, bieţii de ei. O, dă-le, Doamne, putere să biruiască lumea precum noi am biruit-o uitându-ne la Tine cum ai biruit-o Tu! O, dă-le lor putere de viaţă, căci duhul lumii dă să-i piardă până şi pe cei aleşi ai Tăi! Dă-le lor puterea pe care ne-ai dat-o nouă şi pentru care nu Te-am pierdut, ci Te-am câştigat de mângâiere veşnică, Doamne! Ia duhul lumesc de pe pământ şi din om şi pune în oameni duh duhovnicesc! O, mângâie-i pe cei de sub povara venirii Tale, căci Tu eşti sarcina lor, şi ei Te poartă, Doamne, şi stau sub lovituri şi sunt dispreţuiţi şi sunt învinuiţi, dar sunt biruitori prin Duhul Tău din ei şi îi întăreşte pe ei Duhul Tău! Dă-le, Doamne, inimă şi apoi minte celor ce îi hulesc pe ei şi întoarce-i la pocăinţă pe cei ce au căzut din curăţenia inimii în duhul lumii şi fă-i pe ei să-şi vină în fire şi să-şi vadă lucrarea lor cea rea, că nu lumea îi huleşte pe cei de sub povara ta, ci îi hulesc cei ce au venit şi au plecat iarăşi spre duh de lume! Dă-le lor pocăinţă, dă-le lor duh de curăţire a păcatului lor, că greu le va fi celor ce se alipesc şi apoi se despart de trupul poporului Tău de azi, care-şi lucrează cununiţă de slavă prin statornicia lui pentru calea Ta cu el între pământ şi cer! învaţă-l pe tot fiul poporului Tău să nu se oprească în ceata celor răzvrătiţi, căci cel ce se opreşte cu cel răzvrătit face mai mare răzvrătire decât cel răzvrătit, şi face păcatul trădării, Doamne, şi nu ştie să se pocăiască dacă nu se apleacă spre umilinţă unul ca acela ca să se scoale apoi spre pocăinţă şi să vină să-l cureţi şi să-l înveţi pe el curăţenia inimii, Doamne! O, mângâie-i în dureri şi în încercări pe cei ce poartă azi povara venirii Tale cu sfinţii, o, Doamne, împlinirea Scripturilor venirii Tale cu sfinţii, şi dă-le lor putere pentru Tine, căci Tu eşti puterea lor! Amin, amin, amin.
– Eu sunt Cel ce pot şi Cel ce voiesc în cel purtător de Dumnezeu, o, sfinţi mucenici mărturisitori. Eu sunt Cel ce-i mângâi pe cei sfinţi în cer şi pe pământ.
O, poporul Meu, roagă-te, tată, pentru sănătatea ta, iar ea începe de la suflet, fiule. Curăţă-ţi sufletul, tată, şi vei fi biruitor! Dă-Mi inima ta, stai cu ea în mână înaintea Mea, aşa cum te-am povăţuit! Când l-am zidit pe om, omul se vedea bine cu toate cele zidite în el, aşa cum se vede azi omul care se aşează la rază, şi apoi omul a păcătuit prin nesupunere şi s-au făcut urâte cele din trupul lui, şi apoi omul s-a despărţit de Mine prin ascundere, şi atunci Eu l-am îmbrăcat pe el pe dinafară cu haină de piele, căci el singur şi-a ales ascunderea. O, poporul Meu, lasă, tată, să cadă dintre Mine şi tine această perdea! Stai în lumină, ca să te vezi, tată, aşa cum era omul zidit la început! Oul când se face în pasăre, se vede în el până ce creşte groasă coaja lui şi acoperă pe cele dinăuntru ale lui. Aşa era şi omul când l-am zidit, şi apoi el s-a semeţit şi a căzut în ascundere şi şi-a făcut loc de despărţitură între Mine şi el. Nici un întuneric nu este mai mare decât întunericul dintre Mine şi om, dintre om şi om. Nimic mai mult şi mai bine n-a putut învăţa omul ca şi ascunderea în el însuşi şi între om şi om, şi apoi păcatul dezvinovăţirii, păcatul învinuirii asupra Mea şi asupra aproapelui său.
O, vindecă-te, poporul Meu, de tot ce înseamnă întuneric, tată, de tot ce se ascunde în tine ca să nu ştie Dumnezeu şi ca să nu ştie fratele tău, care este înger între Mine şi tine când tu voieşti aceasta. O, învaţă-te să te dai lui Dumnezeu în toată clipa, învaţă-te să ai mărturisitori pentru viaţa ta, pentru gândurile tale, pentru simţămintele tale, pentru cuvintele tale, şi apleacă-te spre povaţă, tată. Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă, şi iată, sunt şi stau în sfat cu cel ce are de la Mine în dar Duhul Meu spre mântuirea multora prin lucrarea Mea din cei ce au între oameni Duhul Meu, lumina care luminează în întuneric, lumina care îl aşează pe om descoperit înaintea Mea, poporul Meu. Amin, amin, amin.
22-03-2008
