Dumnezeu răspunde la glasul inimii. Pace inimii din al cărei glas se strigă şi se aude la cer! Pace ţie, inimă mică! Dar Eu am sălaş în inima ta mică şi o fac mare prin sălăşluirea Mea în ea, şi o fac scaunul Meu de domnie, iar din cortul inimii tale fac aşternut picioarelor Mele, căci numele Meu este Creatorul tău. Amin.
Am auzit, şi iată-Mă, dar nu te teme de lovituri, nu te teme de armele care nu lovesc în tine, ci nimeresc înapoia lor precum este orânduiala pusă de Dumnezeu. Armele cele rele, cele pornite spre rău, acelea n-au ţinta înainte, şi o au înapoia lor; acelea îşi au ţinta spre locul din care pleacă glonţul lor. Nu te teme de armele care varsă foc din gura lor. Nu te teme, copil păzit de Dumnezeu, că Eu am spus că voi preface armele în fiare de pluguri, şi cele scrise vin spre împlinire. Şi dacă tu ai pus mâna pe plug, nu te mai uita înapoi, că Eu ţi-am spus ţie şi te-am învăţat să fii vrednic de împărăţia lui Dumnezeu dacă ai pus mâna pe plug.
Am început desţelenitul la rădăcina ogorului Meu şi M-am sculat să îngrijesc via Mea cea culcată la pământ. Un picuţ stau în sfat cu tine ca să-Mi spui că tu eşti cu Mine şi nu fără Mine, şi ca să-ţi spun că sunt cu tine şi nu fără tine. Dar să fiu cu tine, şi tu ştii cum vine această lucrare ca să fiu Eu cu tine. Scoate frica afară din tine şi nu căuta să cazi din cer, copilule plăpând. Lasă cerul să te ţină în sânul său, că nu este alt cer în afară de Mine, dar fii înţelept, căci cerul Meu este inima ta, şi în ea este domnia Mea.
Nu cumva să slăbeşti sau să te laşi doborât de cei vicleni şi ispititori care ar îmbrăca haină peste haină. Nu cumva să te clatini, că iată, îţi spun: că sunt dintre oile Mele oi care abia aşteaptă prilej să se ducă spre împrăştiere. O, să nu uiţi că Eu Mi-am dat viaţa pentru oi şi am fost Păstor iubitor de oi, căci oile Mele sunt cele care ascultă de glasul Meu şi îl împlinesc pe el. Mă doare când aud că înclini să zici ce ar zice sfatul celor ce n-ar putea crede în lucrarea Mea din vremea aceasta. O, să nu strici pe cele zidite şi nu aşa să zici, ci altfel trebuie să zici. Să zici că Eu sunt această lucrare care se numeşte Cuvântul lui Dumnezeu, că dacă nu ai zice aşa, Eu pe cine aş mai avea de partea Mea ca să am prin cine coborî în sfatul bisericii? Căci scara pe care Eu cobor cu lucrul Duhului Sfânt în zilele acestui sfat, este credinţa ta în mijlocul celor care au pierdut frica de Dumnezeu şi dreptatea din Dumnezeu şi dragostea de Dumnezeu.
O, Eu am voit să fii între ei, dar n-am voit şi nu voiesc să fii dintre ei, că nu te-ar mai fi uns mâna Mea cerească între ei dacă n-aş fi avut de împlinit o lucrare de trezire prin tine. Nu te-aş mai fi trimis printre ei dacă n-ai fi fost cu lucrarea Mea din vremea aceasta. Şi iarăşi îţi amintesc: Eu Mi-am pus viaţa pentru oi, iar tu pune-ţi credinţa în Mine pentru dragostea de oile turmei Mele, de oile cele grase şi sănătoase şi de oile cele slabe şi, iarăşi, de oile care au murit, că nu le pot lăsa în moarte, copile pus de Dumnezeu ca să păstoreşti turma Mea din vremea aceasta. Am spus că Mă rup şi Mă împart în zeci de mii de laturi, şi de ce te mai laşi lovit dacă Eu stau în laturile toate? O, Eu mereu ţi-am spus să nu mergi alături cu îndoiala care dă să înjumătăţească biruinţa cea bună. Dar Eu, ca un Dumnezeu bun şi plin de răbdare, am şters de fiecare dată şi am scris altceva şi am dat mereu de ruşine pe duhul rău, dar acum, iată, şi Eu trebuie să fiu ajutat de tine ca să fii tu ajutat de Dumnezeu.
Când eram pe cruce, aşa am zis: «Tată, de ce M-ai părăsit?». Auzeam de jos, de sub cruce, cuvinte de râs de la cei necredincioşi arătării Mele, şi aşa se auzea: «Dacă Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, salvează-Te pe Tine însuţi!», şi ziceau: «Să-L scape Dumnezeul Lui!». Dar iată că astăzi zic Eu: dacă tu eşti fiul Meu, salvează turma Mea şi nu te lăsa fără lucrarea Mea, că ea este mâncarea cea curată şi vie, care se coboară din cer peste cei loviţi de foametea necredinţei.
Am spus în vremea acestei lucrări că M-am coborât pe malul mării ca să beau apă şi am găsit numai pietriş şi apă tulburată de picioare nespălate şi de călcături străine de Dumnezeu. Nu te teme. Eu sunt cu tine, aşa cum am fost cu Daniel între lei, căci Eu voi face miei din lei şi voi vorbi prin gura lor după ce voi închide graiul lor. Adu-ţi aminte de credinţa lui Daniel, căci Daniel numai de Dumnezeu s-a temut, dar nu s-a temut de împăraţi sau de înţelepţi sau de lei. Nu uita că înţelepţii pământului nu sunt înţelepţi ai cerului, dar tu fii înţelept născut din cele de sus şi nu din cele de jos. Nu fi cu cei de pe pământ, şi să fii cu cei din cer peste pământ, căci cerul înseamnă Dumnezeu.
Este scris despre Dumnezeu că în soare Şi-a pus locaşul Său, şi El iese ca un Mire din cămara Sa. Şi cum adică pilda aceasta? Adică luminătorii puşi peste turma Mea, adică apostolii, adică arhiereii cei mari şi cei mici, de la care trebuie să se vadă ieşind şi umblând Hristos, luminând calea turmei Sale dinlăuntrul ei; adică Mirele şi mireasa Sa. Dar iată, întuneric de trei zile dă să se aşeze peste soare ca să-şi piardă luna lumina sa şi ca să se unduie stelele şi ca să se clatine cerurile şi puterea lor cea bună, şi iată, încerca-voi credinţa păstorului şi privi-voi peste credinţa oilor. Dar nu aşa să fie peste cei credincioşi ai Mei, ci ei să stea ca ceara cea curată, arzând şi stând în sfeşnic înaintea Domnului şi înaintea întunericului, luminând şi văzându-şi lumina lor prin întuneric, căci semnul Domnului nu va zăbovi, iar îngerii luminii vor suna deşteptarea întru numele Domnului, şi Evanghelia se va întinde în toate laturile, şi Domnul va lucra lucrarea Sa. Nu te teme, că toate acestea vor aduce împărăţia Mea vouă, celor care aţi lucrat calea ei spre oameni. De ce să te temi? Eu lucrez izbăvire cerească şi nu pământească, şi apoi soarele va străluci de şapte ori mai mult decât am făgăduit prin prooroci. Sfârşi-se-vor toate cele lumeşti şi se va arăta o împărăţie curată, dar lucraţi-Mi la ea, iubiţii Mei cei credincioşi făgăduinţelor Domnului Iisus Hristos, căci Eu cobor lumină nouă şi înnoiesc cu Duhul Sfânt, Care va arde pământul cel rău şi va rămâne pământul nou, care va purta în el cerul cel nou, şi aceasta este Scriptura de nou Ierusalim, coborât din cer.
Oamenii pământului nu ştiu să înţeleagă această Scriptură care este din cer. Nici măcar nu ştiu aceştia că biserica Mea este cerească şi nu pământească, şi că Eu nu locuiesc cu Ierusalimul cel nou în locaşuri omeneşti, ci locuiesc în locaşuri care vor să fie cereşti şi nu pământeşti. Dacă Eu am poruncit şi am cuvântat să se înfiinţeze o piatră de mărturie, şi cuvântul Meu s-a coborât cu Mine din cele cereşti, iată, Eu sunt Dumnezeul nevăzutelor şi al văzutelor celor cereşti şi nu al celor pământeşti, şi sunt al celor pământeşti care înseamnă cele cereşti, dar Domnul nu mai vede credinţă pe pământ şi nu mai vede înţelepţi cereşti, şi vede numai înţelepţi pământeşti şi rămaşi pământ, adică înghiţiţi de pământ, adică fără înţelepciune din cer. Aşa am grăit prin vreme în această lucrare, şi am spus că o voi scoate deasupra, şi am spus că cine va lovi în ea şi nu va crede în ea, acela va fi înghiţit de pământ şi îşi va pierde înţelepciunea care vine de la veacul acesta.
Am venit şi am răspuns la glasul inimii tale, copile care stai cu guriţa deschisă ca să primeşti din cer. Iată-Mă, şi nu voi pleca de lângă tine, dar nu te teme cu Mine. De vei trece prin întuneric, Eu sunt cu tine. De vei trece prin foc şi apă, tot cu tine sunt. Şi vom face altar din credinţa ta, şi vom face ce a făcut Ilie în vremea jertfei sale către Dumnezeu, dar tu să strigi ca el, şi Eu voi coborî pe Duhul Sfânt şi va mistui necredinţa de pe pământul României Domnului. Amin.
Sunt acoperământul tău, sunt veşmântul tău cel dinăuntru şi cel dinafară, sunt puterea ta cea bună, sunt cuvântul tău cel de foc lucrător şi ziditor, şi sunt cu tine, dar nu te teme cu Mine, dar nu te ruşina cu Mine, dar nu te opri din lucrul cel ce aduce viaţă peste cei ce nu mai ştiu ce este viaţa Mea. Frica nu este pentru tine. Frica este pentru cei ce nu mai au frică de Dumnezeu, iar cine n-are frică de Dumnezeu, acela nu are început de înţelepciune. Dacă cineva ar da cu piatra în tine, tu atunci ar fi să le spui că cine dă cu piatra, acela va fi ucis de ea. Aşa trebuie să ştii să lucrezi, că nu este armă rea care să-şi aibă ţinta în faţă, şi aceea îşi are ţinta înapoia sa. Dar arma ta sunt Eu, Cel ce iert pe cel ce te-ar lovi, pentru că tu îl ierţi pe acela, şi el se face miel şi nu mai ştie să tragă cu arma rea, cu arma străină de legea iubirii.
Să nu te pleci de frica ispititorilor, să nu te ofileşti înaintea lor, căci curajul cel ceresc culcă la pământ şi risipeşte toată iscusinţa cea care iese de la oamenii necredinţei. Să crezi în tine, dar să crezi în Dumnezeu, căci Domnul este în tine, şi nu mai este vremea să Se lase biruit. îndrăzneşte, Eu am biruit lumea, şi tot aşa este şi lucrarea ta. Ce-ţi poate face ţie omul? Eu sunt cu tine. Ce-ţi poate face omul când ai pe Domnul în faţa ta? îndrăzneşte, vremea e târzie. îndrăzneşte, că vremea este să lucrezi îndrăznind pentru viaţa oilor Mele, căci pe toate voi să le adun în staul nou şi curat, de nou Ierusalim, întru duhul făpturii Mele.
Pace ţie! Pace inimii tale şi glasului Meu înlăuntrul inimii tale! Amin, amin, amin.
17-01-1993
