Duhul Meu Se face cuvânt care grăieşte peste tine, Israele român. Duhul Meu intră pe porţi la tine, popor purtat în Duhul Meu.
Sunt Fiul Tatălui Savaot, şi cobor din dreapta Tatălui până la tine, că Mă aştepţi, poporul Meu. O, ce minune în mijlocul tău! Coboară Domnul Iisus Hristos, coboară din cer, din dreapta Tatălui, ca să fie cu tine, ca să grăiască cu tine şi ca să te înveţe să grăieşti şi tu cu El. Mai e o clipă mică, şi ochii tăi Mă vor vedea pe deplin cu tine. învaţă-te cu cerul, învaţă-te de pe acum. învaţă-te mai înainte de a avea vederea deplină, căci vederea duhului va vedea prin vederea trupului. Curând, curând vin spre vedere cele ce nu se văd, cele ale petrecerii Mele cu tine, popor al venirii Mele a doua oară între oameni.
Duhul Meu vine lângă tine şi Se face cuvânt şi Se face sărbătoare de duhuri, căci am în coborârea Mea însoţitori din cer, poporul Meu. Sunt venit cu cei trei arhierei, Vasile şi Grigorie şi Ioan, că mare este lucrarea lor prin lucrarea Mea de azi. Prin ei am binecuvântat Eu începutul lucrării cuvântului Meu în anul 1955, căci Eu lucrez prin binecuvântare arhierească, şi nu fără binecuvântare, fiindcă biserica Mea are această rânduială prin Mine, Arhiereul Cel Mare, Care am străbătut şi străbat cerurile.
Vin cu sărbătoare arhierească şi Mă întocmesc cuvânt pe pământ. Amin. Israele, Israele, învaţă-te cu cerul. Israele tată, ai sfinţii şi îngerii mereu cu tine. învaţă-te cu cerul aşa cum este cerul învăţat cu tine. învaţă-te să vorbeşti cu Mine şi cu cei din cer cu care vin mereu la tine. Mai e o clipă mică, şi cerul se va trage în lături ca să-l vezi pe deplin, şi ochii tăi vor vedea pe deplin, aşa cum ochiul Meu te vede deplin.
Israele, Israele, graiul Meu! Israele, cuvântul Meu! Nu pot, fiule, să grăiesc fără guriţa ta. Eu Mi-am făcut trup din lut, ca să grăiesc în el şi din el şi cu el. Eu Mi-am făcut trup din cuvânt şi din duh şi din trup de fecioară ieşit, ca să grăiesc din el şi să Mă fac cuvânt grăit. Eu Mi-am făcut trup din tine. Tu eşti trupul Meu, căci sunt una cu tine prin trupul Meu, şi tu trebuie să grăieşti cu Mine dacă eşti unit cu Mine. Nu pot, fiule, să grăiesc fără guriţa ta. învaţă-te să grăieşti cu Mine, învaţă-te să grăiesc Eu din tine, învaţă-te cu cerul, învaţă-te de pe acum, mai înainte de vederea cea deplină când vederea duhului va vedea deplin prin vederea trupului. Am spus mereu: «Creşti, Israele, creşti, tată, creşti!», am spus. Se va lăsa cerul văzut de tine; de aceea ţi-am cerut să creşti. Am spus mereu că tu eşti mâinile şi picioarele Mele şi ochiul Meu şi gura Mea. O, copilaş peste care am suflat şi suflu mereu, uită-te la tine ca să vezi dacă eşti al Meu sau dacă eşti al tău. Uită-te să te vezi dacă eşti mâinile şi picioarele şi ochiul şi gura Mea. Uită-te, şi apoi să-Mi spui cu guriţa ta dacă eşti al Meu sau dacă eşti al tău. Dacă eşti al Meu, vei aduce cerul Meu spre vedere, iar dacă eşti al tău, vei închide cerul Meu şi nu-l vei vedea.
Israele, Israele, cele nădăjduite vin spre desăvârşire. învaţă-te cu cerul, învaţă-te cu sfinţii, învaţă-te cu lumina cea veşnică, învaţă-te cu veşnicia, că toţi sfinţii aşteaptă să deschizi această poartă a veşniciei. Ţi-am spus, tată, că tu eşti cheia, şi nu eşti altceva decât cheia, şi aceasta este lucrarea ta. Deschide ochii ca să vezi cum de şapte mii de ani se aşteaptă la această poartă. Toţi sfinţii aşteaptă cerul cel nou şi pământul cel nou, şi tu eşti cheia acestei împliniri. O mulţime de sfinţi au luptat pe pământ cu sfinţenie şi cu iubire şi cu dor pentru ţara cerului cel nou şi a pământului cel nou în care va locui dreptatea. Scoală-te în cuvânt, poporul Meu! Amin. Scoală-te şi grăieşte de Dumnezeu! Amin. Scoală-te! Amin, amin, amin! O, ce minune! Cobor de lângă Tatăl şi sunt cu tine şi grăiesc cu tine şi sunt cu cei cereşti în sărbătoare de arhierei în mijlocul tău. Israele, Israele, scoală-te să stai înaintea Mea, că România e ţara Mea şi a ta, Israele român. Scoală-te bine, şi te aşează înaintea Mea pentru ţara ta. Sunt în mijlocul tău cu arhierei cereşti. Sunt în duhul tău şi te învăţ să ceri pentru România. Scoală-te în cuvânt şi grăieşte cu Dumnezeu zicând:
Doamne Savaot, Atoatefăcătorule, Atoateştiutorule, Atoatevăzătorule, Tată al Fiului Cel trimis de Tine spre jertfire pe pământ ca să ia asupra Lui păcatele făpturii; Tată al lui Israel cel de atunci; Tată al lui Israel cel din români; Tată al fiilor Cuvântului Tău, Iisus Hristos, deschide uşa milei pentru ţara română, pentru poporul român. Cuvântul Tău se face cuvânt din mijlocul neamului român, cel apăsat din pricina părăsirii de Dumnezeu şi de lipsa pocăinţei, Doamne. Cuvântul Tău vine din cer şi strigă peste neamul român, dar nimeni nu mai ştie ce înseamnă Dumnezeu cu oamenii. Deschide uşa milei Tale, deschide ochiul iubirii Tale şi lucrează din cer credinţă în Tine peste neamul român, ca să înveţe el legea iubirii Tale, Doamne.
Neamul român nu trage spre pocăinţă, nu trage spre umilinţă, nu trage pe Dumnezeu spre el, nu poate veni spre Tine, nu mai ştie calea, că s-a astupat, Doamne. Fiii români s-au făcut loruşi vrăjmaşi ai mântuirii lor şi nu mai au putere să biruiască în ei duhul măririi de sine, duhul urii dintre ei, duhul lăcomiei şi al minciunii, Doamne. Nu mai ştie românul ce este iubirea cea adevărată, şi a venit încurcătură de limbi peste neamul Tău cel ales pentru ca să-Ţi fie Ţie casă şi venire pe pământ. Dar Tu deschide uşa milei Tale şi suflă Duh Sfânt peste neamul român şi fă voia Ta peste România, că a venit vremea ei cea dulce şi ea nu ştie să fie cu cerul. Coboară-Te şi vezi de sus şi de jos şi lucrează iertarea păcatelor ei, ca apoi să vadă calea, să vadă prin pocăinţă, Doamne, că nu este iertare fără pocăinţă, nu este bucurie şi pace, fără de umilinţă şi de pocăinţă.
Pune duh din Duhul Tău peste duhul românilor, ca să aibă ei înţelepciunea aceea că nu pâinea şi haina lor le lipsesc, ci le lipsesc împăcarea cu Tine şi sfinţenia şi pacea din cer şi iubirea cerească între ei, şi iubirea de Tine, Doamne.
Te cerem cu împlinirile împărăţiei cerurilor peste România, cu planul Tău ceresc, coborât de Tine peste ea. Adu-Ţi aminte de făgăduinţele venirii Tale a doua oară pe pământ şi desăvârşeşte-Ţi venirea şi slava Ta peste ţara cea cu Mire, şi fă din ea tron al slavei Tale înaintea popoarelor, Doamne Savaot. Amin, amin, amin.
O, poporul Meu cel din români, Duhul Meu te-a învăţat să Mă ceri peste România. Eu ştiu de ce ai tu nevoie, Eu ştiu de ce are nevoie ţara ta, şi voi împlini planul Meu cel ceresc la rugăciunea ta. Amin. Binecuvântare arhierească înnoiesc peste tine prin duhul şi prin mâna cea cerească a arhiereilor Mei.
învaţă-te cu cerul, Israele român. învaţă-te să grăieşti cu Mine şi cu sfinţii, că ţi-am sfinţit guriţa ca să grăieşti cu Mine şi să zideşti biserica Mea cea de la venirea Mea. Ţi-am spus, tată, că tu eşti cheia cea de la sfârşit, şi am deschis cu tine poarta veşniciei, că de şapte mii de ani aşteaptă sufletele la poarta aceasta ca să ia plata de cer nou şi de pământ nou.
Scoală-te în cuvânt, poporul Meu! Amin. Scoală-te şi grăieşte cu Dumnezeu! Amin. Scoală-te şi zideşte şi grăieşte zidind! Amin. Scoală-te şi deschide-te! Amin. Scoală-te, că vin! Amin.
Poporul Meu, scoală-te! Amin, amin, amin.
12-02-1998
