Pace şi bună orânduială peste acest aşezământ ceresc, căci cuvântul s-a coborât din cer şi s-a făcut faptă, şi iată, de aceea este ceresc acest aşezământ.
Pace şi bună orânduială, copiii mei, căci aşa va trebui să fie în acest aşezământ sfânt, căci duhul ascultării va fi să-şi aibă cel dintâi loc în acest aşezământ, şi Domnul va birui cu duhul ascultării în mijlocul acestor hotare, şi de la duhul ascultării va fi şi orânduială şi atenţie şi supunere, şi va fi ca în cer aici. Toate locurile cele sfinte care vor fi aşezate în România vor fi cu orânduială cerească şi cu ascultare şi cu aşezare, dar ca orânduiala care va birui aici, nu va fi nicăieri, căci va fi orânduială în inimi mai întâi, şi de acolo se va începe cu toată orânduiala cerească, şi va fi aici munte de Sion ceresc, în care va locui cuvântul lui Dumnezeu şi va domni peste pământ, şi se va face pământ nou din loc în loc de la acest început nou, căci se va pune orânduială ca în cer aici. în curând voi veni cu aşezările care vor trebui ţinute în aceste hotare, căci este scris în Scripturi cum va fi în locaşul cel sfânt al Domnului.
Binecuvântat şi înconjurat şi slăvit de toată oastea cerească să fie semnul Fiului Omului, care s-a arătat pe cer în mijlocul acestui aşezământ ceresc, iar după acest semn se va arăta slava Domnului, şi multe noroade vor curge şi vor veni să vadă această slavă cerească.
Să fie zi de mărturie veşnică această zi. Să fie praznic ceresc ziua înălţării pe acest munte sfânt a crucii cea de înviere şi de lumină aducătoare de la Domnul Iisus Hristos, Care Se va arăta, aşa cum este scris în Scripturi. Iată, măi copii, Scriptură împlinită, mămică. Se împlinesc toate cele ce au fost scrise în sulul acestei lucrări cereşti, dar acest sul este pecetluit de Dumnezeu, şi va desface Mielul lui Dumnezeu peceţile acestui sul ceresc, care este pe masa Sfintei Treimi, căci vine vremea cercetării, iubiţii mei. România este ţara Noului Ierusalim, şi iată vremea cercetării ei, şi Domnul va veni şi va desface izvoarele ei, căci este taină cerească acest pământ sfânt.
Iată veste cerească: scrieţi zi sfântă şi praznic ceresc în dreptul zilei înălţării semnului crucii Domnului Iisus Hristos pe această înălţime lucrată de voi, căci voi sunteţi mâna Sfintei Treimi, Care este în lucru, şi să se prăznuiască sărbătoarea de sobor a mai-marilor cetelor cereşti lângă această zi de sărbătoare. Să se aducă jertfă de slujire şi de tămâie cerească în ziua de sobor a sfinţilor arhangheli Mihail şi Gavriil, şi odată cu ea să se facă sărbătoarea slăvitei şi de lumină făcătoarei cruci care stă ca semn ceresc pe această înălţime, semn înaintemergător al slavei care vine de la Dumnezeu. Fiţi bine aşezaţi cu Dumnezeu, copiii mei, căci vine curăţire peste pământ, şi se va vedea minune de la Domnul în mijlocul acestor hotare.
Mama Gigi rosteşte cuvânt ceresc, şi iată acest cuvânt: să fie zi de sfinţire şi de pecetluire şi de săvârşire a poruncii lui Dumnezeu, şi să fie această zi în ziua serbării de către voi a adormirii trupului meu, ziua când am luat misiune cerească lângă Dumnezeu. Să se serbeze în ziua aceasta de praznic ceresc ziua celui întâi între apostoli, ziua apostolului Andrei, cel întâi chemat, care a botezat pe România cu botezul de la Domnul Iisus Hristos aşezat, căci apostolul Andrei a venit de la Domnul şi a botezat pe România când ea era abia născută între neamurile de pe pământ. Sfântul apostol Andrei a fost ucenic credincios botezătorului Ioan, şi s-a dus apoi şi a urmat pe Domnul, şi a fost cel dintâi ucenic al Domnului Iisus Hristos. Şi iată, România este botezată de Andrei, cel întâi chemat, şi este întâia chemată între popoare, şi România a fost oropsită şi călcată de ura cea păgânească şi de întunericul cel care a acoperit popoarele, dar ea a răbdat pînă în sfârşit, şi iată, nimeni nu poate lua cununa ei, şi cea care a fost cea din urmă, iată, este cea dintâi. Apostolul Andrei, cel întâi chemat de Domnul, este acum cu mine şi este cu misiunea mea şi lucrează peste acest aşezământ ceresc, peste acest semn care este pus de Dumnezeu peste România.
O, voi nu vă daţi seama ce orânduială va fi să se aşeze peste acest pământ ceresc, căci Domnul va fi şi va intra şi va ieşi cu lucrul Său de aici, şi va răsări înviere din acest izvor de piatră vie şi făcătoare de înviere. Este scrisă această slavă, este scrisă în Scripturi, şi iată, se împlinesc aceste Scripturi. Deschideţi ochii bine, măi copii, că se coboară de la Dumnezeu mare orânduială peste acest aşezământ ceresc. Dar acest pământ va fi în curând pecetluit de Domnul, şi va sta şi va intra în el cel cu mâinile curate, cel cu faptele curate, cel cu ochiul curat, cel cu limba curată, şi păcatul nu va fi să se cuibărească înăuntru. Limba mincinoasă va fi vădită pe faţă. Fapta cea ascunsă va fi descoperită şi scoasă la mijloc, iar călcarea aşezărilor va da deoparte pe cel călcător al celor aşezate din cer în acest aşezământ ceresc, şi iată, aşa va fi, şi va fi numai cer aici, şi va locui Domnul aici. Aici nu va fi nimic după altă voie, ci numai cum aşează Domnul, iar cei neascultători vor fi deosebiţi de acest aşezământ, şi va fi duhul ascultării în acest munte ceresc. Este pilda rămasă dintru început pentru pedeapsa neascultării şi a călcării orânduielilor cereşti. Domnul nu avea pe nimeni decât pe Adam şi pe Eva în grădina raiului, dar pentru neascultare Domnul nu a pus milă. Iar când Cain a săvârşit păcat ascuns crezând că Domnul nu va şti, a fost vădit acela şi a fost blestemat de Domnul.
Copiii mei, veghetorii mei, lucrătorii mei, copii ai duhului meu, staţi bine la porţile acestei taine cereşti, staţi şi nu descurajaţi, că vă vor veni în ajutor minunile de la Dumnezeu, şi acelea vor despărţi întunericul, din mijlocul luminii, şi neorânduiala, din mijlocul orânduielii. Şi iarăşi vă spun: nu căutaţi la faţa omului, că Domnul intră înăuntrul omului şi Se uită la cele ce nu se văd. Nu faceţi decât ceea ce vine de la Dumnezeu să faceţi, dar nici cei ce vor voi să intre şi să iasă din acest aşezământ să nu facă de la ei, căci vor fi ruşinaţi de Domnul dacă vor face aşa.
Când era Domnul prins ca să fie dus apoi la judecată, era cu ucenicii Lui, şi venise Iuda cu ostaşii Cezarului ca să-L prindă. Şi Petru a făcut de la el, deşi bine ştia că trebuie să asculte pe învăţătorul său, şi a ridicat Petru sabia şi a tăiat urechea unuia din cei ce veniseră spre Domnul, şi a primit Petru înfruntare de la Domnul, căci Domnul a vindecat urechea pe care o lovise Petru. Dar nu era Domnul acolo? De ce trebuia să facă cineva ceva de la el? Sau fiii lui Zevedei când veniseră să-I spună Domnului să-i aşeze Domnul de-a stânga şi de-a dreapta Sa, era duhul acelora sub ascultarea învăţătorului lor? Nu era, căci nu aceasta este ascultare. Sau când au zis cei trei apostoli: «Doamne, să facem trei colibe: una Ţie, una lui Ilie şi una lui Moise», erau aceia în Duhul Domnului? Nu erau, şi văzuseră pe Domnul în slavă, dar se ridicaseră, că nu aveau duhul sfielii. Şi dacă Domnul i-a iubit, a lucrat apoi peste ei, dar a căutat Domnul de a spălat păcatele lor, ca să nu rămână necurăţat păcatul semeţiei şi al măririi de sine.
Voi aşeza cu mare putere orânduială de ascultare; voi aşeza şi în inimi şi în faptă. Nu cumva să fie aici vrere în afară de vrerea şi de cercetarea cea din cer. Fiţi atenţi, copiii mei, staţi bine întru ale Domnului şi nu cumva să faceţi ca voi sau să vă plecaţi voii altora care vor veni să vadă pe Domnul şi lucrurile Domnului. Aţi văzut că pomul cel roditor dă roade numai înrădăcinat la locul lui. Aşa şi voi, vegheaţi bine, aşa cum sunteţi aşezaţi, şi faceţi roade numai din această grădină. Vor veni creştinii, vor căuta să intre, vor căuta să se roage, şi iată, iar vă spun, în acest aşezământ nu va putea intra nici un creştin care a hulit pe Duhul Sfânt, Care a fost în voi. Chiar de ar avea acela viaţă îngerească, nu va putea intra. Să trăiască în ascultare de cele sfinte, şi bine îi va fi lui, şi mântuire va fi lui, dar nu va putea trece acela în hotarele de aici. Domnul va fi şi va cerceta, şi voi nu aveţi voie să stricaţi cele aşezate aici. Eu v-am ales pe voi, eu, mămică, şi poporul meu v-a hulit pe voi. Şi a venit mereu Domnul şi le-a spus şi a întocmit carte veşnică, şi este scris în ea, este scris de toţi care v-au hulit pe voi, şi cu îndărătnicie v-au hulit. A spus Domnul să vă rugaţi pentru tot sufletul care a trecut şi a băut din acest izvor, să vă rugaţi pentru judecata şi dezlegarea păcatelor acestora, şi Domnul a auzit şi a judecat şi a scris dezlegare de păcate peste acest popor. Dar iată, se împlineşte Scriptura aceea care spune: «în casa Domnului sunt multe locaşuri», şi iată, acest locaş va fi deosebit numai pentru cei ce n-au hulit cu limba şi cu inima lor duhul acestei lucrări. Va judeca Domnul şi pricina celui ce a păcătuit din neştiinţă, dar va fi drept Domnul faţă de acest aşezământ ales deosebit în Ierusalim. Se vor duce creştinii pe la păstori, se vor duce peste tot să se roage să intre, dar la aceste porţi va sta cerul şi se va împlini cuvântul care spune: «Vor veni şi vor voi să dea mii de lei ca să intre», dar iată taină care se va aşeza şi care va fi făcută cunoscută, că după pecetluirea acestui aşezământ, nu va fi să intre nimeni cu bani, că banul nu va mai trece apoi înăuntru, şi va fi dincolo de aceste hotare, şi se vor împlini apoi cele spuse: «Vor călca pe aur şi pe argint, şi acelea vor fi ca noroiul din drum».
Iată, binecuvântarea şi puterea cerească să lucreze mai mult ca până acum, ca să grăbească Domnul prin voi săvârşirea acestei lucrături. Să nu se audă la cer amânare, căci cerul nu mai amână această vreme, şi iată, a hotărât ziua pecetluirii acestui loc sfânt. Cine se încumetă să aleagă altceva, acela să facă ce voieşte, căci acela n-a înţeles încă pe Dumnezeu. Feriţi-vă să cârtiţi asupra puterii lui Dumnezeu, Care Se zbate să-Şi desăvârşească slava Sa. în curând ne vom reveni cu fiecare zi şi vom aşeza la locul ei ordinea cea cerească. Fiţi cuminţi în toată taina în care staţi. Eu voi fi în toate aşezările, şi vom face şi aşezări din loc în loc, şi acelea se vor face aici ascultătoare. Un picuţ de răbdare, şi va veni plata răbdării şi se vor închina cei ce au grăit cu limba lor fără să fi ştiut.
Pace vouă, iubiţii mei copii! Pace şi peste voi, şi peste cei ce au stat şi încă stau la datorie pentru săvârşirea acestei lucrături cereşti! Şi vor avea mare trecere cei ce au pus umărul cu Domnul, şi vor fi plini de bucurie cerească. Grăbiţi-vă cu toţii şi nu pregetaţi. Grăbiţi-vă şi gătiţi şi împodobiţi ziua care va fi să fie serbarea cea aşteptată de cer. Eu voi fi şi voi aduce cu putere cerească poarta Domnului, şi apoi vom scrie pe ea numele Domnului, şi aşa va fi, că Domnul va fi mereu aici. Amin, amin, amin.
17-11-1991
