îţi cânt, poporul Meu, cântarea cu care îngerii cei vestitori din noaptea naşterii Mele pe pământ le-au cântat păstoraşilor de la oi, spunându-le să se coboare în cetatea Betleem ca să Mă afle născut din Fecioară şi să Mă vestească peste veacuri apoi, că am venit de la Tatăl ca să dau jertfa mântuirii omului şi să aduc împărăţie veşnică, nepricepută de mintea omului care nu poate pătrunde tainele lui Dumnezeu. îţi cânt, poporul Meu, îţi cânt cu îngerii naşterii Mele: slavă lui Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, întru cei de sus, în cer, şi jos pe pământ pace, iar în mijlocul tău voia Mea între frate şi frate, spre slava Mea şi a ta, poporul Meu. îmi mângâi cu tine zilele slavei numelui Meu, în cer sus, şi pe pământ jos. îmi mângâi cu tine duhul sărbătorilor şi dau să-ţi întăresc duhul ca să Se sălăşluiască în el Duhul Sfânt Mângâietorul. De două mii de ani M-am lăsat cu El peste pământ, după ce înviind M-am aşezat iarăşi de-a dreapta Tatălui, dar nu ia omul din El. Din El au luat şi iau numai ucenicii Mei, dar doare la cer că taina de ucenic al Meu nu se suie la mintea şi la inima celor ce se numesc pe ei înşişi aşa pe pământ. Unii altora îşi dau acest nume cei ce îmbracă haină de slujitor al cerului pe pământ, şi doare la cer această făţărnicie, iar naşterea cea de sus nu se prinde de ei, de vreme ce ei nu Mă iubesc măcar cât pe ei înşişi.
Sărbătoarea zilei naşterii Mele, sunt cu ea între voi, căci voi sunteţi poporul cuvântului Meu de acum, care vine şi tot vine să nască iarăşi lumea. Sunt cu voi, sunt cu zilele naşterii din nou a lumii, sunt Cel născut în cetatea Betleemului Iudeii acum două mii de ani din mama Fecioara, şi sunt Cel ce Mă nasc cuvânt în această cetate în care v-am adunat pe voi la glasul cuvântului Meu care vesteşte naşterea din nou a toate câte au fost făcute, şi care trec şi tot trec de când omul trece şi nu voieşte să rămână şi să lucreze lucrarea Mea.
Mi-am întărit cu Duhul Sfânt Mângâietorul intrarea Mea în carte ca să fiu cu tine în serbare de naştere, poporul Meu. Mi-am întărit copiii care-Mi sunt cărarea Mea de la cer la pământ, de la Tatăl la om. Voiesc să pot mai mult, că mult trebuie să pot, şi mult trebuie să poţi şi tu pentru puterea Mea, poporul Meu, că lumea are drumul ei, după cuvântul Scripturii care spune: «Cel ce se spurcă, să se spurce şi mai departe, că toate sfârşitu-s-au».
Grăiesc cu Tatăl între cei din cer, între sfinţi şi între îngeri, şi Ne spunem despre mângâierea pe care o avem de la coborârea Noastră în mijlocul tău, popor al cuvântului Duhului Sfânt Mângâietorul, pe Care îl aşteaptă Domnul de la tine să Se mângâie cu tine, căci L-am trimis acum două mii de ani peste ucenici, ca să fiu până la sfârşitul timpului cu ucenicii Mei, până la tine, poporul Meu de azi, iar tu să ai mare grijă să înveţi, şi bine să înveţi lucrarea şi iubirea de ucenic. Nimic nu aştept Eu de la tine decât iubire de ucenic, mângâiere de fiu, căci ţi-am dat putere să te faci fiu al Meu şi M-am unit cu tine, una cu trupul tău M-am făcut, şi aşa ţi-am dat putere, iar tu să lucrezi cu ea şi să n-o laşi să stea, că Eu în Tatăl nu-Mi sfârşesc lucrarea, şi nici El în Mine, fiindcă puterea nu stă. Nici o putere nu stă din lucru, iar ţie Eu ţi-am dat putere, şi pentru Mine ţi-am dat; ţi-am dat ca să împlinesc cu sprijinul tău Scripturile venirii Mele cu toate câte ele au de împlinit, ca să împărăţească apoi între cer şi pământ scaunul măririi Mele, împărăţia mângâierii peste cei mântuiţi care au crezut şi cred Scripturile care s-au împlinit şi se împlinesc cu putere şi cu slavă şi cu înnoirea a toate câte sunt făcute de Dumnezeu şi de fiii lui Dumnezeu care sunt pe pământ voia Mea. Amin.
O, dulce mama Mea, tu Mă mângâi cu mare mângâiere în ziua aceasta de serbare a Mea şi a ta. N-am găsit mângâiere de pe pământ în ziua când tu M-ai născut pe pământ din Duhul Sfânt la porunca Tatălui, Care M-a sălăşluit în trupul tău ca să Mă naşti şi să Mă numesc pe pământ Fiul Omului. Adâncă a fost taina aceea când Pilat a spus la cei ce Mă priveau încununat cu spini: «Iată Omul!». Mi-ai purtat durerea vieţii, mama Mea, iar Eu ţi-am purtat-o pe a ta. îndureraţi am fost de la naştere şi până la Tatăl, şi până azi, mamă. Tu ai fost atâta de supusă, mereu, mereu ai fost aşa, şi erau atâta de puţini cei ce-ţi ştiau mărirea! O, dacă vrei, învaţă-Mi poporul frumuseţea vieţii tale, viaţă de copil supus tuturor, fără de judecată peste om. M-ai iubit cu cea mai de sus iubire, dar nu ţi-a trecut niciodată prin inimă judecată pentru cei ce te-au înjosit, pentru cei ce M-au dat crucii şi morţii, mamă. Te-a durut şi n-ai judecat, căci tu ai iubit. Pentru iubire te-ai născut, şi aşa M-ai arătat oamenilor, prunc, şi apoi Om desăvârşit. E sărbătoarea Mea şi a ta, şi suntem în mijlocul ucenicilor cei mai mici, dar ucenicii Domnului trebuie să fie mari în taina de ucenic, trebuie să fie ca tine, mamă. Tu ai fost ucenic desăvârşit. Iubirea cea de sus a fost tot ce ai avut, tot ce ai lucrat, tot ce ai dăruit, iar Eu, Fiul tău, am fost Stăpânul tău, că tu ai ştiut de unde sunt Eu, şi L-ai cunoscut pe Tatăl în Mine, şi pe Mine în Tatăl, că ai fost ucenic desăvârşit, mamă.
O, să-i lăsăm spre zi de sărbătoare de naştere a Mea, şi apoi tu să le fii lor ca şi învăţătorul tău şi să-i înveţi taina fiilor lui Dumnezeu, mamă şi mireasă a Mea. Amin.
O, poporul Meu, îndulceşte-te cu roadele Duhului Sfânt Mângâietorul, că Eu îţi cânt cu îngerii cântarea cea din noaptea naşterii Mele, şi Mă aude Tatăl, şi se mângâie sfinţii la glasul Meu de peste tine. învaţă ce să lucrezi şi ce să nu lucrezi, învaţă de la cei ce au de la Mine peste tine învăţătura Mea, şi să creşti ca din Scripturi, poporul Meu, iar învăţătura lor s-o ai şi s-o împlineşti ca mama Mea Fecioara, căci ea aşa a iubit pe Dumnezeu, aşa a împlinit ea iubirea cea de sus. Amin, amin, amin.
07-01-2006
