Ne aşezăm în cartea cuvântului Meu din zilele Mele cu voi, copii din porţi. Amin. Când voi îmi deschideţi ca să cuvintez, tot cerul cel nevăzut e plin de fiori, căci aşteptare şi trezire ca între cei din cer nu este pe pământ, fiindcă cei de pe pământ au ochi şi nu văd cu ei, au inimă şi nu simt cu ea ca şi cei din cer, chiar dacă din gura Mea iese cuvântul şi se aşează în cartea lui de pe pământ.
Ochii omului ar trebui să vadă măcar cu duhul din om, dar îi trebuie omului credinţă ca să aştepte cu înfiorare pe cele ce sunt şi nu se văd. Ele însă se văd de cei din cer şi se mărturisesc pe pământ prin Duhul Meu şi al sfinţilor Mei. Amin.
Este scris în Scripturi că «Duhul lui Dumnezeu pe toate le judecă, pe toate le cercetează, până la cele mai adânci taine ale Mele», dacă omul este îndumnezeit şi aşteaptă cu înfiorare vântul Duhului Sfânt, Duhul Care aşteaptă de şapte mii de ani să fie omul ca Dumnezeu, să ştie omul să vorbească cu Dumnezeu dacă are credinţă, dacă are iubire omul.
O, ce frumos a fost lucrul Duhului Meu peste casa lui Cornelie cel din vremea apostolilor Mei, om drept şi cu temere de Dumnezeu şi care se ruga mereu la Mine cu duhul lui ca să aduc mântuire peste casa lui şi mângâiere peste aşteptarea lui! Am trimis pe îngerul Meu în vremea rugăciunii lui de seară şi i-am vestit că îi voi împlini rugăciunea, căci ea a ajuns la cer şi se va întoarce la el cu cele cerute de el. L-am dus la el pe Petru apostolul, care M-a mărturisit Mesia Cel adevărat în cuvânt şi în faptă, lucru pentru care preoţii M-au dat spre răstignire, iar Tatăl M-a înviat apoi, cu puterea Lui din Mine, după trei zile, după Scripturile care grăiesc aşa despre Mine.
O, ce frumos este la Dumnezeu omul care are temere de Dumnezeu şi rugăciune prin ea şi duh blând şi smerit, care ajunge la cer! O, ce frumos, ce plăcut este omul care nu se îndoieşte întru Mine, că acela face cu multă căutare voia Mea în voia lui, căci Duhul lui Dumnezeu din om pe toate le nădăjduieşte, şi apoi le crede răbdând, şi cu dragoste Mă aşează pe Mine în fiinţa lui cea plină de plăcere sfântă, căci aşa este Dumnezeu în om. Amin. O, poporul Meu, e sărbătoare de sfinţi iubitori de Dumnezeu în mijlocul tău. De când sunt sfinţii pe pământ, Eu iau din ei pe cele plăcute Mie din ei, căci ei fac voia Mea şi au în ei Duhul Meu, Care caută spre Tatăl după ce viaţa lor se face Mie sălaş.
O, cât am ajutat Eu omul pe vremea trupului Meu şi apoi prin sfinţii Mei care semănau cu Mine la iubire şi la milă, şi prin acestea să-l trag pe om spre Tatăl! Nu puteam să fac lucruri mai mari pentru om decât să-l ajut în nevoile şi în neputinţele lui, ca să-l fac să Mă cunoască şi să Mă dorească şi să Mă mărturisească unii altora oamenii. O, toţi oamenii s-au învăţat cu bunătatea Mea, cu ajutorul cel de la Mine, şi nu M-am putut bizui şi pentru Mine pe om, căci omul numai la el se gândeşte când se gândeşte la Mine. O, puţini, puţini de tot au fost şi sunt oameni pe pământ care să se lepede de sine şi să vină după Mine ca să fac Eu voia Mea în ei, şi pentru Mine s-o fac, căci Eu sunt cel mai neajutorat, copii din porţi. O, Mă uit la voi cât sunteţi de neajutoraţi, chiar dacă Eu mereu i-am spus poporului cuvântului Meu să nu aibă o mai întâi grijă ca şi grija de coborârea Mea la el cuvânt pentru el şi pentru tot pământul şi pentru tot cerul, fiilor copii.
O, mare taină sunt porţile dintre cer şi pământ şi prin care Eu lucrez peste om, dar când omul nu are timp să se teamă de Dumnezeu pentru că se gândeşte la el şi nu la Mine, atunci cu greu pot Eu prin porţi. Toţi proorocii Mei au fost îndureraţi de lipsa Mea din om. Ei, cei ce au fost şi sunt porţile dintre cer şi pământ, şi pe care Eu intru ca să-Mi rostesc taina cuvântului Meu, ca apoi să-l împlinesc pe el, ei sunt cel mai puţin îngrijiţi de duhul din om, de omul care crede lui Dumnezeu, dar care are prea puţin timp să se teamă de Mine şi să se lase cu voia Mea în el. Duhul rău ia înfăţişări tainice în calea dintre Mine şi voi, fii ai poporului Meu, dar Eu intru pe porţi la voi şi vă povăţuiesc să vegheaţi tot mai aprins asupra paşilor voştri pentru calea voastră cu Mine şi să nu umblaţi singuri, fiilor. Nu e om să nu greşească dacă umblă singur. Eu nu am prin cine să-i spun răul cel tainic care îl pândeşte pe om dacă el nu are pe cineva cu el ca să pot Eu cumva să Mă strecor spre paza lui, căci duhul rău e tainic atunci când dă să-l învinuiască pe om la Dumnezeu, şi apoi pe Dumnezeu de la om.
O, poporul Meu, fericit este cel ce nu se sminteşte întru Mine. Cel ce nu crede ce spun Eu, acela se sminteşte întru Mine, şi din pricina aceasta nu face voia Mea în el.
O, poporul Meu, e mare jale pe pământ. E numai om fără Dumnezeu pe pământ. Am nevoie peste tot pământul de om care nu se sminteşte întru Mine şi prin care să-l ajut pe om, de lângă el să-l ajut, căci Eu nu de departe, ci de aproape sunt Dumnezeu peste om. Nu dintre morţi, ci dintre vii lucrez peste om, iar sfinţii Mei, la fel, fiilor.
E mare jale pe pământ şi în cer. E numai om cu voia lui pe pământ, cu mintea lui, cu duhul lui, iar temerea de Dumnezeu, care l-ar ajuta cu multul pe om, nu mai este în om, iar unde mai este, ea lucrează pentru viaţa omului, nu pentru Mine, iar Eu am spus că «cel ce voieşte să-şi câştige viaţa lui, acela şi-o pierde», şi nu înţelege nici un om cele ce am spus Eu prin Scriptura aceasta care vădeşte sinele omului înaintea Mea, iar cine nu se leapădă de sine nu poate să cunoască voia Mea şi s-o facă pe ea prin Duhul Meu, nu prin duhul lui. Pier oameni şi popoare de pe pământ din pricina lipsei de Dumnezeu din om, căci Eu sunt cu omul prin porţile cerului, iar ele nu sunt crezute şi îngrijite de oameni pentru ca să vin Eu prin ele spre om.
E zi de învăţătură pentru ascultare şi pentru supunere, căci acestea nu sunt cu omul. Nu se uită omul în Scripturi ca să vadă ce păţea poporul lui Israel când el nu asculta de Dumnezeu, Care lucra de lângă el prin porţile Sale. Am rostit prin proorocul Samuel, şi iarăşi amintesc acum că Duhul Meu a spus prin el că neascultarea este mai mare ca vrăjitoria, căci ea este diavol şi dă loc şi viaţă diavolului în om împotriva lui Dumnezeu prin duhul de sine al omului, iar nesupunerea înseamnă om fără Dumnezeu, om care se închină la sine şi pe sine se ascultă şi de aceea nu se supune, şi se numeşte închinare la idoli aceasta, şi se numeşte mai mult decât aceasta.
E fericit duhul cel potrivnic lui Dumnezeu şi domneşte peste tot; ba încă dă să întindă mâna peste agoniseala Mea cea cu trudă şi cu lacrimi ocrotită. Dar Eu îi poruncesc lui să asculte de Mine şi să se depărteze cu toată faţa lui cea ascunsă care stă la pândă să atace lucrarea Mea.
Du-te, satano! Depărtează-te cu toţi făcătorii tăi de rău şi cu toată faţa ta cea ascunsă sub ea însăşi, căci poruncesc sfinţilor Mei să te certe şi să te risipească din calea Mea şi a celor ocrotiţi de puterea şi de lucrarea Mea! Amin.
Cei ce s-au făcut sfinţi cu inima şi cu viaţa şi cu fapta ei şi cu Duhul Meu din ei, aceştia au fost ajutorul Meu în lupta cu satana pentru credinţa în Dumnezeu a omului. Dar acum lucrarea care răsună din gura Mea în cele patru laturi ale pământului, are nevoie de ajutor pentru împlinirea Scripturilor de împărăţie a cerurilor în om şi pe pământ, şi omul este rugat să nu mai ceară pentru el, ci să ceară pentru Mine la Tatăl, să ceară voia Mea pe pământ ca şi în cer, şi să se împlinească ea, şi să se micşoreze voia omului atunci când omul cere la Dumnezeu. Amin.
E vremea Mea, căci omul a stricat voia Mea pentru voia lui în el şi peste el, iar ca să înveţe el ce este voia Mea, îi trebuie lepădare de sine, îi trebuie omului temere de Dumnezeu şi ascultare cu supunere ca să scape de sine. Amin.
Să nu mai ceară omul pentru el de la Mine, ci să ceară voia Mea peste el şi peste pământ, că a venit vremea Mea pe pământ, şi omul nu e deprins să-şi taie voia, şi îi va fi greu să creadă în Dumnezeu cu iubire, şi va crede cu spaimă când va vedea că nu mai fac peste el voia lui pentru ca să-l fac să creadă în Mine, ci voi face voia Mea pe pământ. Amin, amin, amin.
– Facă-se voia Ta, Doamne, precum în cer aşa şi pe pământ! Nu este omul învăţat cu voia Ta peste el, iar noi, sfinţii Tăi, am suferit pe pământ şi în cer pentru că am cerut la Tine să faci voia omului pe pământ, să faci bine omului, să faci dreptate omului, şi nu s-a învăţat omul cu lepădarea de sine, cu sărăcia, cu curăţia şi cu voia Ta în el, Doamne.
Eu, arhiereul Tău, cel ce am făcut prin harul şi prin puterea Ta certare diavolului care îi câştigă cu voia lor pe oameni spre dorinţe diavoleşti, Te plâng, Doamne, şi Te mângâi pentru durerea Ta atât de lungă de la omul iubirii de sine. Greu învaţă omul lepădarea de sine şi de tot ce are el ca să fie el ucenic al Tău. Mare Ţi-a fost mila de necazurile omului, dar acum îţi este milă de mântuirea lui, de duhul lui care nu ştie să pătrundă tainele Tale care se ascund spre mărirea celor ce le descoperă pe ele pentru slava Ta, Doamne.
Cu harul arhieresc în care m-ai îmbrăcat prin alegerea Ta, îi fac certare diavolului care mult strică mintea omului şi apoi paşii lui şi apoi iubirea lui. O, nu ştie omul ce este iubirea lui Dumnezeu, ce face ea în om! Nu cunoaşte omul taina ei şi lucrarea ei, Doamne! Nici noi, sfinţii Tăi, cât am stat pe pământ n-am pătruns-o îndeajuns, căci omul nu mai trăieşte pentru sine când are în el iubirea Ta, iar noi nu i-am învăţat întreg pe oameni să se lepede de ei înşişi şi de averile lor şi de doririle lor şi să se dea iubirii Tale care-şi face casă în om, Doamne. Acum însă, de lângă Tine, din cerul cel nevăzut de mintea şi de ochiul omului, fac certare duhului rău să iasă din om, să se ducă în locuri necunoscute de oameni şi să nu se mai întoarcă, să rămână fără lucru, că e vremea lucrului Tău cel tainic între pământ şi cer, şi e vremea Scripturilor de nou Ierusalim pe pământ. Amin. Fă curat de duhul cel rău pe pământ şi în om, Doamne! Fă-l pe om să Te creadă, să Te asculte şi să Ţi se supună ca să scape de lucrarea duhului rău din el. Amin.
Să te certe pe tine, diavole, Domnul, Cel ce a făcut cerul şi pământul şi tot ce e pe ele şi între ele şi sub ele şi deasupra lor! Să piei acum cu toată stăpânirea ta, că nu tu eşti stăpânul, ci Domnul este, iar tu supune-te Lui şi celor ce îl iubesc pe El cu ascultare şi cu supunere! Amin. Să te certe pe tine, diavole, Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, şi să ştii că locul tău este focul şi scrâşnirea dinţilor, locul cel pregătit ţie şi slujitorilor tăi! Dar acum slobozeşte-i pe oameni ca să vină ei spre Dumnezeu şi să facă voia Lui, iar tu ruşinează-te şi taci pentru vecii vecilor! Amin, amin, amin.
Ocroteşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvintează moştenirea Ta şi ai grijă de ea prin porţi şi să nu mai fie ele lovite, căci biserica Ta nu va fi biruită în veac sub nici un fel de lovituri sataniceşti, numai să fie un duh cu Tine poporul cuvântului Tău şi să mănânce mult, mult cuvânt, şi praznic sfânt să se numească în mijlocul lui hrana cuvântului Tău de pe masa lui. Dezleagă, prin porţile Tale, tot ce noi, sfinţii Tăi, ca nişte oameni am greşit pe pământ, căci Tu eşti Domnul celor ce nădăjduiesc în puterea Ta şi în viaţa veacului ce va să fie pe pământ pentru cei ce cu dor şi cu fior au iubit voia Ta. Eu, arhiereul Tău Vasile, cel ce am certat pe diavolul, Te binecuvintez pe Tine în cer şi pe pământ şi Te vestesc viaţă veşnică peste cei ce cu iubirea Ta din ei Te iubesc şi Te ascultă supunându-Ţi-se, căci voia Ta trebuie să fie poporul Tău de pe pământ. Amin, amin, amin.
– O, facă-se voia Tatălui Meu în tine, poporul Meu, precum în Mine, dar ia seama la Mine ca să ştii să faci aceasta. Eu pe pământ şi în cer am vorbit şi vorbesc, am lucrat şi lucrez numai voia Tatălui. Ia seama la tine şi la voia care lucrează în tine, la vorbirea ta, la fapta ta, la vederea ta, şi nu fi judecător, ci fii ascultător şi supus lui Dumnezeu, închinându-te Lui la bine şi la greu, căci vine pe pământ împărăţie neaşteptată, împărăţia voii lui Dumnezeu după şapte mii de ani a voii omului, şi trebuie lucru mult şi cu mare iubire lucrat, şi trebuie cerere la Tatăl pentru ca Eu, Domnul Cel mare şi puternic, din mijlocul neamului român să dau viaţă oamenilor, aşezând în ei voia Tatălui, Duhul Tatălui, Care îşi face fii din oameni, dezrobindu-i pe ei din robia voilor lor. Amin. Eu, Domnul, cuvintez şi împlinesc, dar nu pot împlini până nu vestesc, poporul Meu.
O, vino, popor român, spre voia Mea, că tu eşti cel întru care Tatăl a binevoit cu Mine pentru întoarcerea Mea între oameni ca să-i cârmuiesc pe ei cu toiag de fier, cu cuvântul Meu să cârmuiesc lumea şi s-o supun Tatălui, că Dumnezeu a făcut lumea. Amin.
O, vino tu, popor al cuvântului Meu, şi împlineşte-Mă în tine ca să te am de cunună scumpă pentru neamul creştinesc care va să fie pe pământ din cer şi de pe pământ. Amin.
Iar voi, copii din porţi, staţi hotar între întuneric şi lumină, între voia omului şi voia Mea, şi lucraţi cuvântul Meu şi împlinirea lui şi puterea lui cea văzută în mijlocul poporului Meu cel credincios venirii Mele. Păziţi-vă de lovituri. Destrămaţi pânda diavolului, căci v-am dat putere, fiilor copii. Aşezaţi poporul în duh de rugăciune şi de ascultare şi de supunere ca să poată rugăciunea, ca să pot Eu să am putere din mijlocul lui peste pământ. Cereţi luminarea duhului poporului român şi împlinirea peste el a tot cuvântul Meu rostit pentru el şi pentru Mine cu el. Amin.
Nu uita să fii credincios cu putere de credinţă, poporul Meu. Scoală-te şi veghează şi să nu trăieşti ca pe pământ, ca să pot ocroti pământul român şi harul Meu de peste el şi pe cei ce îl poartă pe el de la Mine, că mare este cel ce are de la Mine şi nu de la sine şi nu de la om, căci toate vor pieri, şi vor rămâne pe pământ numai cele ce sunt de la Mine şi cei ce cu credinţă le păzesc şi le lucrează şi le înmulţesc spre împărăţie cerească pe pământ, pe pământ român şi sfânt. Amin.
Binecuvântată să fie amintirea zilei cea de acum două mii de ani când Eu, Domnul, prin ascultare de Tatăl şi de om, M-am supus legii poporului Meu pentru tăierea împrejur a trupului Meu cel venit din cer în mijlocul lui Israel.
Să te supui cu ascultare lui Dumnezeu, Israele român, şi să iei cu supunere peste tine poveţele Mele, şi vei fi viu, şi vei fi socotit credincios ca Domnul Dumnezeul tău, Cel ascultător de Tatăl Său, şi ca Avraam, de la care Eu te rog să înveţi credinţa şi ascultarea şi supunerea şi lucrarea lor cea plină de cer pe pământ, poporul Meu cel din români, noul Meu popor român, pus la crescut pentru ca să rodeşti poporul împărăţiei lui Dumnezeu pe pământ, poporul ascultării, căci ascultarea ta îţi dovedeşte înfierea şi pe Tatăl tău Savaot, Tatăl Meu şi al tău, poporul Meu. Amin, amin, amin.
14-01-2005
