Cuvântul lui Dumnezeu

... O, copiii Mei, s-a ridicat dracul, cu mânie mare, să te distrugă, poporul Meu. De aceea strig la tine şi te învăţ să citeşti sfânta carte, că de aceea ţi-am lăsat-o, să-ţi arăt toată lucrarea celui rău. Dar strig uşor, nu pot să strig tare, că vasul Mi-e distrus. Croitorul când are ceva rupt la maşină, lucrează uşor, cu milă. Milă Mi-e de voi să aşteptaţi, că sunteţi veniţi de la atâta cale, dar uite, vasul Meu vă este în faţă: Mi-e de tot distrus, dar de milă ce am de voi, nu vă las să plecaţi cu mâna goală.

... Oile Mele, poporul Meu, vă strig, că s-a umplut cu mărăcini via Mea şi n-am curăţitori. Am strigat, am căutat mereu, şi în zori de zi, şi la ceasul al doilea, şi la ceasul al treilea, şi la al şaselea, şi la al nouălea, şi în tot momentul.

Poporul Meu, fii smerit, să nu pierzi pe Domnul, că iată cei ce se îngâmfă, cum se răzvrătesc! Smeriţi-vă mult, mult, că dracul e pe pământ, este antichrist şi are curajul până la cer să nimicească ce găseşte în cale, dar pe cei smeriţi nu poate să-i schimbe din cale.

O, măi copii, nu vă uitaţi după soare să vi se pară că ziua e mare şi că mai aveţi timp şi de pocăinţă ca să vă pregătiţi, că nu ştiţi ziua, nici ceasul când veţi fi chemaţi. Pocăiţi-vă, măi copii, că plata voastră este aşa de mare! O, dacă le-ar vedea pe toate ochii voştri, n-aţi mai mânca, n-aţi mai bea şi aţi lupta pentru viaţă, pentru locurile cele înalte din casa Tatălui, şi la care Tatăl vă aşteaptă pe fiecare, dar să ştiţi că sunteţi puţini, puţini.

Oile Mele, vă vorbesc mai mult în pilde. Vă zic aşa că ştiu numai Eu pentru ce. Să nu vă uitaţi în urmă ca plugarul peste arătură. Uitaţi-vă tot înainte.

Oile Mele, iată ce cunună am purtat pentru voi, copiii Mei, pentru toată lumea, şi pentru cei ce-Mi cântă, şi pentru cei ce Mă înjură! Dar îşi vor lua fiecare plata, după cum au lucrat. Mi s-a frânt coasa şi nu mai am cu ce cosi. Mi s-a rupt undiţa şi nu mai am cu ce prinde peşte; înţelegeţi voi ce fel de peşte. Copiii Mei, M-am pogorât din cer pe pământ să prind peşte, M-am pogorât să înmulţesc peştele, dar iată, se înmulţesc şerpii. Antichrist se luptă cu Mine; vrea să stingă lucrarea Mea, lumina Mea de pe pământ. Nu-l vedeţi? îl veţi vedea când va pieri biserica şi când va pieri preoţimea, şi mulţi se vor numi atunci înţelepţi.

Vine ceasul, tată, că n-ai să mai poţi cumpăra sau vinde fără ştampilă, dar voi, copiii Mei, să nu vă lăsaţi, că nici Eu nu vă las pe voi. Să aveţi nădejde şi credinţă că nu veţi muri de foame în nici un chip.

Fiii Mei, când primiţi durere şi n-aveţi mângâiere, cădeţi cu faţa la pământ şi cereţi, că Eu, Domnul, vă dau linişte şi potolesc furtuna. Cereţi, şi vă voi da. Iată, Eu alerg mai mult după oaia rătăcită, şi să ştiţi că veţi fi mult mângâiaţi de cerul sfânt, pentru că anevoie intră un păcătos în cerul sfânt. Eu M-am pogorât pentru întreg pământul, şi pentru credincioşi, şi pentru păcătoşi, dar cuvintele Mele, mulţi le socotesc nebune. Aţi avut la îndemână toată învăţătura, prin sfânta Scriptură, prin sfânta biserică, prin vieţile sfinţilor. Aţi avut toată orânduiala creştină, dar voi, în loc să împliniţi, aţi părăsit toate orânduielile pentru mântuire, socotindu-le nebune. Lumea Mă face nebun, acum când vă chem la Mine. Lumea zice că sunt nebun, dar mâine când voi zice: „Duceţi-vă de la Mine unde v-aţi gătit locul!”, atunci ce va mai zice lumea? Am mângâiat, am vindecat, şi voi ziceţi că am fost nebun. Fiţi şi voi nebuni pentru Mine şi pentru cuvintele Mele.

... Cine ţine mai mult la copii, la soţie, la mamă, la tată, la holde mai mult decât la Mine, nu poate fi vrednic de Mine. Nu pot să te ducă aceştia în împărăţia cerurilor. Dacă ai făcut fapte rele, te duci la iad cu ele. Poţi să ai mii de copii, fraţi, surori, mamă, tată; nu pot aceştia să te scape. Numai Eu, Dumnezeu, te scap. Cere de la Mine putere şi credinţă.

... Copilaşii Mei, un tren este un şarpe cu ciocul de fier, care duce mii de oameni pe spatele lui, în toate părţile lumii, plini de tot felul de păcate: mândrie, răutăţi şi desfrâu; duce lucrarea lui antichrist. Iată că s-a împlinit ceea ce s-a spus prin proorocul, că s-a umplut pământul de păsări cu ciocul de fier, şerpi cu ciocul de fier, broaşte ţestoase, de fier.

Iată, M-am pogorât astăzi la acest vas în gara Doiceşti şi am vorbit cu glas de tunet, şi alerga lumea de toată mâna să vadă şi să audă, şi plângeau şi ziceau că n-au văzut şi n-au auzit până acum aşa ceva. în tren erau şi oameni de ai lui antichrist. îmi venea să prăpădesc trenul, dar M-am gândit la atâtea mii de suflete care erau pe tren şi am zis: mai bine să sufere vasul Meu pentru Dumnezeu. A fost călcată în picioare. Erau oameni parfumaţi, bine îmbrăcaţi, şi când au auzit, au udat cămăşile de pe ei plângând. O, câtă lume este care nu cunoaşte pe Dumnezeu! Ce dezbatere mare au făcut oamenii lui antichrist! Şi au făcut acte să trimită vasul Meu în spitalul de nebuni. Dar ce ziceţi voi? Mare este durerea vasului Meu, dar o voi mângâia când va înceta proorocia. Acum, mângâiaţi-o voi.

Veţi fi opriţi să mai paşteţi iarba pe care o cunoaşteţi. înţelegeţi? V-am spus că vă vorbesc în pilde. Vei fi oprit să mai porţi credinţa, să mai te duci la biserică, şi va veni seceta şi foamea în acest an şi va fi numai necaz pentru voi. Va fi rod: poame, grâu, porumb, va fi destul, dar cuvântul Meu nu va mai fi, căci veţi fi opriţi. Vă mai spun: lăsaţi poftele trupului. Nu este oprită căsătoria, dar cine are dragoste şi hotărâre să ajungă la sfinţi, aceia se opresc. Hotărâţi-vă fără îndoială. Nu mai vorbim de postul Crăciunului, al Paştelui, al sfinţilor apostoli şi al sfintei Mării. într-un cuvânt, înfrânaţi-vă.

– Doamne, cu ce să ne hrănim în zile de post, cu ce bucate?

– Fiilor, dacă vreţi şi puteţi, iată hrana voastră: o bucăţică de pâine şi apă, la asfinţitul soarelui. Iată şi în alt fel: veţi mânca bucate fără unsoare, şi toate, pe seară, că ziua este mare; şi voinţa să fie mare.

– Doamne, cu sfânta împărtăşanie cum să facem?

– Cereţi sfânta împărătăşanie, să vă dea la trei săptămâni şi la două săptămâni, că mai mult nu vor să vă dea. Eu v-aş da în fiecare zi. Am strigat în biserici către slujitori. A sosit vremea să te oprească cu mâna, să te oprească să mai lauzi pe Dumnezeu. Bucuraţi-vă, că s-a apropiat ziua! Te-a oprit să mai lauzi pe Dumnezeu, dar nu te-a oprit să te rogi. Roagă-te, că pe rugăciune nu s-a pus hotar. Roagă-te când mergi la apă, când mergi la lucru, când mergi la câmp, când mergi la pădure. Laudă pe Dumnezeu. Iată, preoţii, în loc să sfârşească slujba la ora douăsprezece, se grăbesc să o termine devreme. Mulţi sar cuvintele slujbei, dar voi nu judecaţi, ci supuneţi-vă. Dacă ei vă dau cu palma peste obrazul drept, întoarceţi şi pe cel stâng.

... Vă este drag să vă întâlniţi mulţi, dar acum nu se mai poate, că e vreme rea.

... Copii, când sunteţi judecaţi, să nu vă tulburaţi, că totul vine de sus, de la Duhul Sfânt. Iată ce a spus persecutorul lui Verginica: „Dacă această fiinţă suferă pentru Dumnezeu, ce voi face eu cu faptele mele pe care le-am făcut şi le fac în tot momentul?”. Cine l-a făcut pe el blând? El a fost blând cu proorocul Meu, dar comandantul a fost foarte aspru. Când vorbea vasul Meu, era lovită şi persecutată, şi a venit judecătorul şi a văzut vasul Meu, pe Verginica, unde era închisă, şi a zis suspinând: „Mai bine nu te mai năşteai. Dar să nu greşesc, iată ce-ţi spun: ai să scapi, ţine-ţi curajul, că ţi se va da drumul”.

... Iată, vasul Meu are să călătorească astăzi la doctor. Acum se va scula şi are să plângă amar de durerea ce o suferă din pricina loviturilor ce le-a primit în tren. A fost lovită peste cap cu pumnii, peste gură cu palmele, peste plămâni, coastele îi sunt aproape frânte, căci a fost târâtă pe jos şi au băgat-o într-o cameră la gară şi acum o duc la doctori. Dar ferice de ea, că mare plată va lua în împărăţia Mea când va veni, căci va fi printre proorocii Mei. I-am gătit un loc cum nu se poate spune, şi pregătesc şi este pregătit pentru toţi acei care suferă pentru cuvântul Meu şi pentru trâmbiţa Mea Verginica.

... O, vor veni zile grele! O, tare sunteţi nepricepuţi! Se luptă răsăritul cu apusul, se luptă întunericul cu lumina, se luptă doi împăraţi, se luptă iadul cu lumina. înţelegeţi? împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor, toţi îl urmează, că vine să Se războiască. Şi se va culege via şi se vor aduna strugurii şi se vor pune la teasc şi va curge vin, iar via o va pune pe foc şi strugurii îi va zdrobi.

O, gem temniţele, dar toţi sunt pentru furt, pentru crime, pentru lucruri murdare. Rar pe care-l mai găseşti pentru cuvântul lui Dumnezeu.