Sunt iar cu voi, cei din grădina Mea, căci fiecare trage la ai lui, şi ce frumos este sufletul celui care Mă iubeşte pe Mine, Domnul, care Mă aşteaptă mereu să fiu cu el, să petrec cu el, şi el cu Mine; cu Mine şi cu viaţa Mea în el, căci aceasta înseamnă să fiu Eu cu cel ce Mă iubeşte.
O, frumos este copilul care are grijă de Tatăl său, Dumnezeu! Pe pământ sunt mulţi copii care au grijă de tatăl lor şi de mama lor. Când tatăl lor se îmbolnăveşte sau se loveşte sau se întristează, copiii lui îl duc la doctor ca să-l vindece de dureri şi de rane, îl pansează la lovituri şi la tăieturi şi la înţepături şi la arsuri, îl mângâie şi îl întăresc la inimă pe tatăl lor, dar cu Tatăl Dumnezeu nu fac tot aşa. Pe El îl lasă nevindecat şi neîngrijit şi nepansat şi nemângâiat, şi nu-L au de Tată dacă fac aşa cu El. Iată, fiecare trage la ai lui, fiecare se îngrijeşte de ai lui, fiecare iubeşte ce este al lui.
Sunt iar cu voi, copii iubiţi de Tatăl Meu. Tatăl vă iubeşte fiindcă sunteţi cu Mine şi Mă primiţi ca pe Cel mai mare, ca pe Cel întâi dintre voi, Cel întâi între mulţi fraţi, după cum au scris despre Mine Scripturile celor sfinţi ai Mei. Mă aduc la voi pe Mine însumi. Mă fac la voi sărbătoare şi Paşti cu bucurie, dar la voi e Paşti mereu, căci Paştile e Domnul, Mielul Cel junghiat pentru viaţa lumii.
Hristos a înviat! Eu sunt Cel ce Mă vestesc. Eu sunt Cel ce a învăţat pe om să zică aşa: „Hristos a înviat!”, căci am înviat dintre morţi şi M-au vestit înviat cei din vremea Mea.
O, frumoasă este taina învierii! Ea aduce cu ea bucurie şi înviere celor adormiţi. Taina învierii Mele a lucrat minunat mai înainte de învierea Mea, căci cât Mi-a stat mormântul închis sub pecetea arhiereilor iudei Eu M-am dus în locuinţa morţilor şi le-am deschis la mulţi mormintele, şi ei au ieşit şi s-au arătat în Ierusalim mărturisind adevărul despre Mine, Cel venit de la Tatăl ca să-Mi pun apoi viaţa pentru cei ce au să învieze. Cei ce au ieşit din morminte au stat în Ierusalim şi arătându-se înviaţi ziceau tuturor: „Hristos a înviat, şi noi cu El am înviat din mormintele noastre şi mărturisim pe Hristos Cel înviat”.
Când Eu am strigat de pe cruce la Tatăl, la ultimul Meu cuvânt Tatăl S-a cutremurat. Atunci catapeteasma templului a crăpat de sus până jos desfăcându-se, căci pământul s-a scuturat cu putere ca să se despice pietrele mormintelor la glasul Meu cel de pe cruce. Atunci cei din morminte au văzut pe Mântuitorul lor pe cruce ca să vină la ei prin poarta morţii şi să-i scoată afară din locuinţa morţilor, iar în Scripturi s-a scris aşa: «Pământul s-a cutremurat, şi pietrele s-au despicat, şi mormintele s-au deschis, şi multe trupuri ale sfinţilor adormiţi s-au sculat şi ieşind din morminte după învierea Lui au intrat în Ierusalim şi s-au arătat multora».
O, copii ai Tatălui, Eu l-am învăţat pe om să zică „Hristos a înviat!”, şi l-au învăţat şi cei morţi care au înviat odată cu Mine, căci Eu pentru aceasta am venit în lume, pentru învierea celor morţi şi a celor vii, dar iată cât de puţin este înţeleasă taina aceasta, taina învierii, cea mai frumoasă taină dintre toate câte sunt taine. Taina uşii deschise este taina învierii. Iată, aceasta este taina uşii deschise, copii ai Ierusalimului care este şi care vine. Iată, mormintele s-au deschis şi cei ţinuţi de ele au înviat şi au mărturisit prin uşile deschise învierea Mea şi învierea lor; ridicarea din moarte au mărturisit-o ei, dar cei ce nu vor să creadă şi să învieze stau ferecaţi şi nu deschid şi nu mărturisesc, aşa cum s-a întâmplat cu cei necredincioşi de după învierea Mea.
Astăzi este a doua zi după învierea Mea, după sărbătoarea Mea, copii ai Tatălui Meu, şi grăiesc vouă despre zilele acelea, căci este aducerea-aminte a celor credincioşi şi a celor necredincioşi învierii Mele. Cei ce n-au voit învierea Mea s-au trezit după ce M-au pus în mormânt şi au zis: «Acesta era încă în viaţă şi a zis: „După trei zile voi învia şi Mă voi scula”». Şi s-au dus la Pilat să ceară pază de trei zile la mormântul Meu, zicându-i cu făţărnicie: «Să nu-L fure ucenicii Lui şi apoi să rătăcească şi mai mult poporul cum că El S-a sculat din moarte». Atunci cei ce n-au voit învierea Mea s-au dus cu pază de trei zile şi au pecetluit cu pecetea lor mormântul Meu, dar îngerul învierii s-a arătat a treia zi ca fulgerul, cu îmbrăcămintea albă ca zăpada şi a cutremurat pământul şi a prăvălit piatra şi a şezut pe ea, iar pe cei ce străjuiau i-a umplut de spaimă, şi ei s-au făcut ca morţii, căci taina învierii nu este pentru cei necredincioşi, şi ea se ascunde de ochii lor. Pentru ei sunt uşile închise, nu uşile deschise. Uşile închise sunt iubite de cei ce nu iubesc taina învierii, iar uşile deschise sunt pentru cei înviaţi şi pentru cei ce înviază.
Voi, copii ai învierii, preţuiţi taina aceasta, taina uşii deschise, viaţa Mea în voi, căci v-am dat viaţa Mea s-o trăiţi şi s-o mărturisiţi celor din cer şi celor de pe pământ. Cei din cer se uită la voi, şi cu dor se uită; se uită şi la vremea în care trăiţi voi. Cei din cer înalţă în sus pragurile porţilor veşniciei, că ei au aflat de la Mine şi de la voi taina învierii şi vremea acestei taine. Dacă la învierea Mea acum două mii de ani s-au sculat sfinţii cei adormiţi şi au ieşit din morminte, dar acum, cât de glorioasă se va despecetlui taina aceasta, taina învierii morţilor, taina învierii făpturii! Eu am început să chem la înviere făptura şi am zis: Hristos a înviat! Zic tuturor celor din cer şi celor de pe pământ şi celor de sub pământ şi celor din ape şi celor din adâncuri şi celor din văzduh, şi am zis: adunaţi-vă cu Mine în grădina cuvântului şi ascultaţi cuvântul învierii făpturii, trâmbiţa învierii care sună „Hristos a înviat!” peste tot şi peste toate. Amin. Cei ce iubesc cuvântul Meu şi viaţa lor cu Mine, să se apropie şi să asculte despre taina uşii deschise, taina fiilor lui Dumnezeu, taina vieţii veşnice, taina sfinţilor Mei. Amin, amin, amin.
Omul cel sfânt este cel ce se vede cu cele dinăuntru ale lui, cu cele ce mărturisesc despre Mine în el, şi acela are de la Mine puterea să fie sfânt, sfântul Domnului. Omul înţelept este omul sfânt în care Eu pot sălăşlui cu puterea Mea pentru el şi pentru cei din jurul lui, spre folos veşnic, spre plată neveştejită. Bine este celui ce vine după Mine să ia numai de la Mine întru sine, căci cele de la Mine se deşartă pe ele însele din el şi nu se ascund, ci se mărturisesc mărturisindu-Mă pe Mine locuitor în fiinţa omului. Cel ce ştie acestea de la Mine şi le lucrează pe ele, acela pătrunde în taina fiilor lui Dumnezeu şi se face folos pentru Mine şi pentru venirea Mea, pentru răscumpărarea făpturii. Amin.
O, copii de sub cort, o, copii ai poporului Meu, fiţi sfinţi mereu, ca să fiţi poporul Meu, poporul Meu cel de sub cort. Eu peste aceştia întind cortul sfinţeniei Mele şi îi acopăr în taina învierii, în taina veşniciei sfinţilor. Amin. Eu pe câţi îi iubesc le dau puterea să se facă fii ai învierii. Şi cine sunt cei pe care Eu îi iubesc? Sunt cei ce Mă iubesc dându-şi Mie viaţa, precum Eu am dat lor viaţa Mea; sunt cei ce cred mărturisindu-şi credinţa lor în Mine prin toate câte ei trăiesc şi lucrează şi împart. Cel ce nu Mă iubeşte este cel ce nu se simte iubit şi se răceşte şi se închide şi se ferecă sub umbra lui, căci cele din afară ale celui închis sunt umbra lui, nu sunt el, iar el este în casă, şi nu casa. Nu tot aşa este cu cel ce Mă iubeşte, căci acela se face casă a Mea, şi Cel din casă sunt Eu, iar Eu sunt lumină, şi lumina luminează şi umple cu ea casa ei şi iese în lături şi desface uşile şi ferestrele şi se face înviere pentru cei ce văd minunea aceasta, taina uşii deschise, taina fiilor lui Dumnezeu, taina libertăţii întru Hristos. Amin.
O, când Eu, Domnul, Mă voi arăta cu toată lumina Mea, voi veţi vedea pe mulţi din cei ce îşi zic ai Mei pe pământ cum se vor ascunde de lumina Mea ca ea să nu-i vădească de cele ascunse ale lor. Nici atunci omul nu se va umili; şi atunci va da omul să se ferece, să se ascundă, să se facă mormânt pentru fiinţa lui, care cere tainic învierea şi deschiderea uşii pentru înviere. Cei ce Mă iubesc să nu se teamă, căci Eu, Domnul, voi lucra învierea lor, deschiderea peceţilor mormintelor lor, şi ei vor ieşi pentru lucrarea iubirii, taina libertăţii întru Hristos. Cel ce lucrează iubirea are viaţă veşnică, şi moartea nu are putere asupra sa. Cel ce dă viaţă iubirii, acela este bogat şi împarte din roadele ei şi este viu prin ea.
învăţaţi taina uşii deschise. Apropiaţi-vă şi ascultaţi taina sfinţilor Mei. Fiţi case deschise, căci cei ce se închid în casele lor, se închid ca să lucreze la întuneric, iar lucrarea întunericului este păcatul, care din fire se ascunde. Iată, omul se ascunde de om, se ascunde în el, şi zic: o, oamenilor, când Eu voi desface mormintele voastre şi Mă voi uita în ele, ce veţi mai ascunde atunci? Ce veţi face voi atunci? Un picuţ, şi voi împlini învierea morţilor celor de sub pământ şi a celor de pe pământ şi Mă voi uita în mormintele lor, în trupurile lor, în inimile lor cele ascunse în trupurile lor. A venit ceasul pentru voi, cei din morminte, să auziţi glasul Fiului lui Dumnezeu, Care sună învierea şi desfacerea mormintelor ca să iasă cei ţinuţi în ele. Iadul dă înapoi pe morţii lui, moartea dă înapoi pe morţii ei, marea dă înapoi pe morţii ei, căci scris este în prooroci: «El va înlătura moartea pe vecie».
Nimeni să nu-şi judece faptele, căci Eu sunt Cel ce judec. Nimeni să nu-şi socotească şi să nu-şi măsoare statura, căci Eu sunt Cel ce măsor şi Cel ce socotesc după socotinţă cerească, nu omenească. Omul socoteşte omeneşte. Să nu-şi socotească omul viaţa; să Mă lase pe Mine să fac aceasta, după legile cerului, după legile facerii. Amin.
Eu sunt Cel ce rătăcesc prin pustiul neamului omenesc de mai bine de patruzeci de ani. Timp de patruzeci de ani am lucrat tainic lucrarea învierii făpturii (1955-1995, n.r.) şi am pus mereu la lucru slugi pentru planul venirii Mele cu sfinţii. După patruzeci de ani am ieşit biruind încuietorile în care omul cel mincinos Mă ţine sub tăcere, Mă ţine nevăzut de oameni. Dar am ieşit cu poporul Meu din zilele acestea şi l-am pus să cânte peste pământ cântarea celor răscumpăraţi, cântarea Mea, cuvântul Meu, care cheamă la viaţă pe tot omul, trâmbiţa de înviere, cel de al şaptelea înger, Domnul, Eu şi cartea judecăţii făpturii. Patruzeci de ani am strigat cu cuvântul să iasă omul de sub judecată, să iasă singur, că Eu îi stau în ajutor cu îndemn ceresc. Să iasă i-am spus, că vin Judecător curând, curând. I-am spus, şi apoi am venit ieşind biruitor deasupra cu cuvântul de înviere, căci cuvântul nu se poate lega, şi el umblă adunând sub viţa sa pe cei ce se aleg de partea Mea.
Iată-Mă, am venit! Sunt îmbrăcat pe deasupra cu haină tainică. Haina cea tainică este cuvântul Meu. El Mă acoperă şi se face haină de judecător, ca atunci când Mă voi dezbrăca de ea, să fiu Mântuitor. Amin, amin, amin.
Eu sunt Cel ce am spus: «Să nu credeţi că Eu vă voi învinui la Tatăl. Cuvântul vă va judeca şi vă va învinui, că nu l-aţi urmat mai înainte ca Eu să vin». Iată, în zilele cele din urmă cuvântul Meu este haina Mea, care-Mi acoperă trupul, care-Mi schimbă numele şi Mă numeşte Cuvântul lui Dumnezeu, numele Meu cel tainic, care se răzbună pe semeţia împăraţilor şi a argaţilor, a celor mici şi a celor mari, căci voiesc să sfârşesc din om semeţia şi să-i dau în loc umilinţa. Semeţia îl face pe om să se vadă mare şi deştept şi viteaz şi înţelept, ca să-şi piardă omul timpul cu cele ce nu sunt, căci umilinţa nu încape în om odată cu semeţia din el. Umilinţa însă îi aduce omului iubirea de la Dumnezeu şi mila şi învierea. Umilinţa deplină îi aduce omului pe Dumnezeu locuitor în el cu lumina învierii şi a pocăinţei pentru înviere. Care mort înviat ar mai da să moară când ştie de unde a venit? Care os prinzând viaţă s-ar mai lăsa spre uscare? Iată numele Meu cel tainic, cu care am venit să răscumpăr făptura. Mă acopăr cu cuvântul Meu, făcând din el haina Mea de Judecător, ca atunci când voi fi fără ea, să fiu Mântuitor, să fiu văzut Mântuitor. în Scripturile venirii Mele aşa stă scris: «El are nume scris pe care nimeni nu-l înţelege decât numai El, şi numele Lui se cheamă Cuvântul lui Dumnezeu; şi din gura Lui iese sabie ascuţită ca să lovească pe păgâni cu ea. Şi pe haina Lui şi pe coapsa Lui are nume scris: împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor, Judecătorul».
O, copii ai Tatălui Meu, o, poporul Meu, frumoasă este taina venirii Mele, frumoasă este taina Mea cu tine! Se uită cerul la taina venirii Mele la tine. înalţă cerul în sus pragurile porţilor veşniciei ca să intre în cer cuvântul Meu cel de peste tine, taina venirii Mele la tine, poporul Meu cu care Eu, Domnul învierii, petrec venirea Mea. Petrecerea Mea cu tine este taină adevărată. Eu pentru aceasta am venit la tine, ca să mărturisesc despre adevăr, poporul Meu.
învaţă, Ierusalime, pătrunde, fiule de azi, taina Mea cu tine, taina venirii Mele a doua oară de lângă Tatăl. Tu eşti veşmântul cu care Mă acopăr acum, la venirea Mea cu cele veşnice pe pământ. Te-am aşezat în faţa Mea, iar Eu grăiesc în spatele tău şi te-am făcut poartă cerului, poporul Meu, şi te-am făcut veşmântul venirii Domnului, o, grădiniţa Mea de fii! Ungerea ta este din grădina raiului, de la începutul cel dintâi. învierea ta a deschis cartea judecăţii făpturii, cartea venirii Mele, cartea învierii. Deschide cartea, ca să se uite în ea neamul omenesc de pe pământ şi cel de sub pământ şi cel din mare şi cel din cer, poporul Meu. O, poporul Meu, deschide poarta înţelepciunii cereşti, ca să intre omul la Mine şi să ia de la Mine. Ia cartea şi deschide-o la toţi dacă Eu am deschis-o şi ţi-am dat-o. Ea este cheia cu care Eu, Domnul, cobor în cuvânt în locuinţa morţilor şi în mare şi în iad, ca să scot pe morţi şi să-i judec, şi apoi să le dau după faptele lor, şi apoi să-i mântuiesc pe mulţi. Poporul Meu, cartea Mea cu tine este taina învierii făpturii, taina uşii deschise, taina fiilor lui Dumnezeu, care sunt aşteptaţi de cei din cer şi de cei de pe pământ şi de cei de sub pământ şi de cei din mare şi de cei din văzduh. Amin.
Hristos a înviat! Şi iată, vine Cel ce a înviat, vine şi desface taina venirii Lui, taina învierii. Vine Domnul Cel înviat, vine în grădina Sa, vine prin uşile deschise, dăruind tuturor viaţa Sa. Amin, amin, amin.
01-05-2000
