Bat la poarta grădinii cuvântului Meu. Să Mi se deschidă poarta şi cartea; cartea pe care o scriu Eu în zilele acestea, cartea Mea cea din urmă, care se cheamă venirea Mea, a doua venire a Domnului Iisus Hristos. Amin, amin, amin. Puţini, puţini de tot sunt cei care iubesc cartea aceasta în care scriu şi încă scriu, căci puţini sunt cei care împlinesc poruncile Mele cele pentru viaţă veşnică în om. Puţini sunt cei ce Mă aşteaptă să vin, iar cei mulţi sunt cei ce urăsc cartea Mea din zilele acestea, căci mulţi sunt cei ce calcă peste poruncile Mele, mulţi sunt cei ce nu Mă aşteaptă şi nu vor să vin, dar este scris în Scripturi că vin, şi de aceea vin, nu de la Mine însumi. Mulţi sunt cei ce nu vor să vin, iar pentru aceştia cartea Mea de azi este înfricoşata judecată. Nu rostesc judecata pentru omul acesta sau pentru omul celălalt. Nu numesc omul pe nume, dar scriu judecata omului, după cum s-au strâns înaintea Tatălui Meu faptele omului, şi fiecare îşi ia după fapta lui. Nu Eu îi dau, ci fapta lui îi dă, după cum şi-a scris-o omul înaintea lui Dumnezeu.
Sfinţii cei care au trăit sfinţi pe pământ la începutul bisericii Mele cea din sfinţi zidită au scris peste biserica cea de după ei pomenirea venirii Mele a doua oară, ziua înfricoşatei judecăţi au scris pentru ziua aceasta pomenită azi, zi în care omul ar trebui să pomenească peste el venirea Mea cu judecată şi să se cerceteze pe sine înaintea Mea; înaintea Mea, nu înaintea omului şi atât; înaintea Mea, nu numai cu el însuşi şi atât. Voiesc să am dreptate întru cuvintele Mele, să biruiesc când judec pe om, să biruiesc pentru Mine, nu pentru om, căci Eu sunt Dumnezeul, nu omul, dar omul nu ştie să se aşeze faţă în faţă cu Mine, şi se joacă de-a ascunsul cu Mine, căci conştiinţa omului este căzută ca şi omul. De ce, oare, s-a întâmplat aceasta? Pentru că omul nu a învăţat ce este rugăciunea, şi de aceea s-a întâmplat să-i cadă conştiinţa de la locul ei, căci locul ei este înaintea lui Dumnezeu, nu în altă parte şi nu în mintea omului rămasă. Ea trebuie să iasă din mintea omului şi să se suie spre mintea lui Dumnezeu, spre Duhul lui Dumnezeu, Care judecă după cum este ridicarea şi pocăinţa omului.
Rugăciunea bisericii din lume a îngânat înaintea oamenilor rugăciunea cea înaintea Mea adusă. E mare deosebire între rugăciunea cea cu pompă, făcută de oameni, şi rugăciunea cea cu duh, făcută de oameni, şi omul n-a învăţat taina şi puterea rugăciunii. Iată pentru ce a căzut conştiinţa omului. Lipsa rugăciunii este vina pentru care omul şi-a pierdut conştiinţa, şi stă căzut omul şi n-are cine trece pe lângă el să-l deştepte. Iată-Mă pe Mine. Trec Eu, trec ca un milostiv ca să-l deştept pe cel ce doarme. Trec ca judecător al faptelor omului şi ca un îndurător prin pocăinţa omului. Vin din cer şi trec pe lângă tot omul. Vin cuvânt de judecată, ca să se judece omul pe sine înaintea Mea, faţă în faţă cu Mine. Bat la poarta grădinii venirii Mele, că în ea vin, ea este locul venirii Mele, căci cartea pe care o scriu în grădina Mea din România este a doua venire a Mea. Mă dau celor ce Mă vestesc peste pământ, şi nu ies din Scripturi când fac aceasta, că în ele aşa scrie: «Domnul va da cuvântul celor ce vestesc cu putere multă». Amin, amin, amin.
Fiilor care iubiţi venirea Mea, aşezaţi-vă cu dragoste înaintea Mea, mereu aşezaţi-vă în calea cuvântului Meu. Preţuiţi venirea Mea la voi şi staţi cu ea şi nu fără ea; staţi cu cuvântul Meu pe inimă şi pe buze. Luaţi-Mă când vin şi aşezaţi-Mă în cartea Mea din zilele voastre, pe care o întocmesc Eu, iar voi sunteţi cei ce Mă aşezaţi în ea după cum cuvintez Eu. Luaţi-Mă când vin şi Mă dau vouă, şi daţi-Mă şi celor ce Mă aşteaptă să vin la voi, pentru voi şi pentru ei. Dar iată că vin şi pentru cei necredincioşi, care nu se aşteaptă să vin. Fericiţi vor fi cei care cu dor şi cu plăcere mare lucrează pentru cuvântul Meu din zilele acestea răspândindu-l peste biserica Mea de pe pământ şi peste pământ, căci pământul a fost dat fiilor oamenilor de pe el, iar biserica a fost dată fiilor lui Dumnezeu de pe pământ, iar Eu vin să mângâi pe cei flămânzi de cer, şi vin să judec pe cei străini de cer.
Vestiţi vestea cuvântului Meu, că în Scripturi stă scris: «Domnul va da cuvântul celor ce vestesc cu putere multă». Vă dau vouă cuvântul. Luaţi şi daţi cuvântul peste biserică dacă vi-l dau, că de aceea vi-l dau. în curând veţi vedea deşertăciunea şi bogăţiile ei, şi pe oamenii ei fără de nădejde şi fără de mângâiere, şi vă veţi teme şi voi, dară ei, căci scris este: «Vedea-vor drepţii şi se vor teme şi vor zice: iată-l pe omul care nu şi-a pus nădejdea în Dumnezeu, care nu şi-a pus pe Domnul ajutorul lui, ci a nădăjduit în mulţimea bogăţiei sale şi s-a întărit întru deşertăciunea sa», dar voi rugaţi-vă, că zilele sunt rele. Temeţi-vă de Dumnezeu şi ziceţi: „Doamne, mă tem de înfricoşata zi a venirii Tale şi de dreapta Ta judecată; mă înspăimânt şi tremur ca unul care am făcut mulţime de păcate, dar apucă înainte şi mă judecă cu milă şi ridică-mă mântuindu-mă de ale mele, ca să fiu curat de cele deşarte şi să stau înaintea Ta la venirea Ta cea înfricoşată când drepţii o vor vedea, şi se vor teme de cele ce vor vedea. Doamne, acoperă-mă şi trezeşte-mă întru a Ta venire”. Amin. Fiilor, temeţi-vă, căci cel ce nu se teme de Dumnezeu nu-L primeşte pe Dumnezeu mai înainte de ziua judecăţii.
Omul se supără când cineva are dreptate împotriva sa. Omul fuge de judecată, dar de faptă rea nu fuge. Este câte un om care-şi zice că Dumnezeu este bun şi nu vrea moartea păcătosului. Da, omule, Eu am spus aceasta: «Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului», dar am spus: «să se întoarcă şi să fie viu», nu mort. Şi iată ce-ţi mai spun, omule: Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului, dar păcătosul vrea moartea lui Dumnezeu; a vrut, şi vrea. Tu, omule, te superi şi te înfurii când cineva conştiincios pentru dreptatea Mea vine către tine şi îmi face Mie dreptate împotriva ta. Tu, omule, faci moartea Mea atunci, şi te ridici întru dreptatea ta. Eu vin spre tine cu dreptatea Mea, că Eu nu vreau moartea ta, şi vreau să te întorci dinspre tine spre Mine şi să fii viu. Iar tu te întorci cu spatele şi aşa stai, stai cu spatele la Mine.
Ca să stea omul cu faţa la Mine, ce înseamnă? Faţa omului înseamnă omul cel dinăuntru, plin de viaţa Mea în el, ajutându-l pe omul de lângă el cu cele de la Mine, iar cel ce nu face aşa, acela stă cu spatele la Dumnezeu. Dar azi vin şi spun: faţa Mea în om este slava Mea peste el, iar spatele Meu în om este mânia Mea peste el, şi iarăşi: faţa ta înaintea Mea este voia Mea şi mustrarea Mea peste tine spre creştere, iar spatele tău înaintea Mea este voia ta şi fuga de dreptatea Mea, omule.
O, cine nu lucrează dragostea, de unde s-o ştie? O, cine nu lucrează pe Dumnezeu, de unde să-L ştie? Despre Dumnezeu se ştie cu mare lucrare a Lui în om. Dacă omul nu vrea, de unde să ştie pe Dumnezeu? Iată, omul lucrează altceva, lucrează dragostea lui, nu a lui Dumnezeu, căci omul este ieşit din om şi nu voieşte să se suie la Dumnezeu ca să fie din Dumnezeu. Şi pentru aceasta, se suie diavolul la Dumnezeu şi vine împotriva omului în cer, şi voieşte să se suie şi să vină din cer peste oameni, că el crede că va fi împărat văzut şi că va împărăţi în veci peste om. Dar iată, cartea Mea stă deschisă, iar Eu dau de veste cele ce au să fie în zilele ce vin.
Amin, amin zic vouă, celor ce vestiţi vestea Mea din cer peste pământ: duceţi vestea Mea peste toţi înţelepţii pământului, care au jucat după cum a cântat antichristul, omul minciunii. Antichristul se va sui la cer, zice el, ca să se coboare din cer în locul Meu şi să zică la tot omul că el este Hristos, Cel ce vine. Antichristul şi-a pierdut de tot mintea. El s-a uitat în Scripturi şi zice că s-a uitat bine şi că a văzut; a citit în prooroci despre slava Mea şi despre venirea Mea şi s-a pus pe lucru. Ce a făcut dacă s-a pus pe lucru? A făcut dintr-ale lui, din mintea lui, a făcut din fier şi din minciună slavă ca a Mea, zice el, şi aşa a făcut om desfrânat din duh de om şi din trup de om, şi s-a îmbrăcat cu puterea minciunii lui şi a făcut făcătură ca să facă slavă ca a Mea, trup ca al Meu, zice el, trup care s-a înălţat la cer şi care se coboară din cer. El a luat cuvântul îngerilor cerului care au zis: «Acest Iisus, Care S-a înălţat de la voi la cer, tot aşa va şi veni, precum S-a suit». A luat acest cuvânt şi s-a învârtit pe lângă el ca să-l împlinească el prin om născut din om, om desfrânat. O, bietul de el! Şi-a pierdut mintea şi a uitat că este păcătos şi că nu poate fi Dumnezeu în locul Meu. A luat cuvântul proorocilor Mei, dar aceia erau prooroci, nu erau păcătoşi. Să-l fi luat şi pe al Meu, că Eu am cuvântat peste cei pe care i-am pus să vestească cu putere multă cuvântul Meu. Să fi luat şi cuvântul Meu care a spus că «hristosul mincinos va veni înaintea Mea şi va face semne în cer şi pe pământ şi va înşela pe mulţi, şi apoi Domnul îl va nimici cu puterea venirii Sale cu slavă şi cu mii de îngeri întru venirea Sa». Dar Eu vin înaintea lui şi îi dau de veste, lui şi îngerilor lui care-l slujesc, că-l voi nimici cu suflarea gurii Mele, cu cuvântul Meu, care suflă peste grădina Mea, şi din ea peste el, şi apoi voi veni precum M-am suit, şi Mă voi arăta Dumnezeul Cel adevărat, şi voi veni venind din cer, precum M-am suit la cer, slujit de îngeri, îngerii cei fără de trup întru slavă văzută, aşa cum îngerul Meu a venit şi în chip văzut M-a acoperit când M-am suit la cer, trăgându-Mă din ochii celor ce Mă vedeau trup, Dumnezeu întrupat.
Eu, pe pământ cât am stat, Mi-am acoperit slava. Am fost Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, dar am stat între oameni ca un om, am stat fără de slavă. M-am arătat când şi când cu putere, ca un Dumnezeu, făcând lucrările cele peste fire ale Tatălui Meu Cel nevăzut. M-am arătat când şi când Fiul Tatălui ceresc prin mărturisirea Tatălui, Cel de deasupra Mea şi Cel dinăuntrul Meu. M-am arătat când şi când, însoţit de lumina îngerului Meu, ca să Mă mărturisească îngerii, nu Eu. Venea îngerul Meu şi Mă cuprindea în lumina lui de jur împrejur, şi apoi se ascundea pentru smerenia Mea şi a lui. Şi a venit îngerul Meu când Tatăl M-a ridicat la cer, şi s-a făcut nor îngerul Meu şi s-a aşezat între Mine şi cei ce Mă priveau când Tatăl Mă ridica. îngerul Meu cel fără de trup M-a acoperit mereu când lucram lucrarea Tatălui înaintea omului, înaintea lui Israel, aşa cum astăzi stă iar între Mine şi cei ce primesc cuvântul Meu, că este îngerul Meu din care Eu, Domnul, sun peste pământ trâmbiţa a şaptea, după cum este scris în Scripturi de trâmbiţarea celui de al şaptelea înger pentru deschiderea cărţii judecăţii.
Voi veni numaidecât la voi, copii din grădina Mea, şi voi grăi cu voi despre îngerul Meu. Acum însă voiesc să-i spun lui antichristul că nu se poate face îngerul Meu, şi că Eu voi veni, precum M-am şi suit, cu îngerul Meu. Amin, amin, amin. îngerul lui e din duhul lui făcut, iar el şi-a pierdut mintea şi nu ştie ce este înger şi nu ştie ce este Hristos, şi ca să ştie, îi spun Eu. Amin. îi spun Eu: Eu sunt foc mistuitor, care arde pe antichristul. Eu sunt sabie bine ascuţită la amândouă capetele, care taie până la os pe antichristul, care nu poate să facă ce fac Eu. Eu sunt nor de acoperire pentru fiii cerului pe pământ, aşa cum am şi fost. Eu sunt Hristosul Tatălui, iar el este diavol. Eu sunt Judecătorul, iar el este judecatul; el, şi toţi slujitorii lui, care sunt îngerii lui, îngerii lui antichrist cel roşu, roşu peste tot, aşa cum s-a născut şi a trăit din sabia lui, nu de la Mine, că dacă trăia de la Mine, nu se făcea antichristul împotrivitorul Meu şi al lucrului Meu cel binecuvântat mai înainte de a se naşte el.
Antichristul a luat din Scripturi de peste tot cuvântul cel pentru venirea Mea, şi se uită în el şi vrea să-l împlinească, dar Eu vin cu îngerul Meu, nu cu al lui, şi iată, rostesc cuvântul lui cel pământesc pe româneşte, şi spun: proorocii Mei cei din Scripturi, Iezechiel, Daniel, Zaharia şi toţi cei care au descoperit prin cuvânt slava Mea şi venirea Mea, ei au spus: «slava Domnului», şi nu au spus OZN, precum vrea să grăiască antichristul despre slava venirii Mele. El Mă aşteaptă pe Muntele Măslinilor, dar şi Eu îl aştept tot acolo, ca să-l mistuiesc, că sunt foc mistuitor, şi îl voi nimici prin venirea Mea şi prin îngerul Meu. Amin.
Ilie, proorocul Meu, a fost luat la cer cu foc, cu trăsură trasă de cai de foc, nu cu OZN. Iezechiel a arătat slava Mea cea arătată de Mine lui, slavă vie, slavă de foc, slavă din care curge foc, roţi de foc, îngeri fără de trup, vedenie de foc, nu OZN, iar Eu stând în mijlocul focului, nu în mijlocul făcăturilor omeneşti. Eu umblam pe mare cu piciorul, nu cu vaporul, cum umblă antichristul care se dă mai mare ca Mine, că nu e greu să mergi cu vaporul, ci e greu să mergi cu pasul pe deasupra apei, aşa cum am mers Eu şi sfinţii Mei. Eu umblu pe cer cu trupul şi cu slujire de îngeri, nu cu avionul, nu cu racheta, nu cu OZN-ul, cum umblă antichristul, că nu e greu să umbli pe cer cu avionul sau cu OZN-ul, ci e greu să umbli cu pasul şi cu norii în suire şi în coborâre şi pe aripile vânturilor, precum umblu Eu şi sfinţii Mei. Dar iată, precum omul cel mincinos a căzut din cer la cuvântul Meu rostit de cel sfânt pe pământ, şi precum acela care se dădea dumnezeu peste oameni s-a zdrobit căzând din cer pe pământ după ce s-a suit, tot aşa minciuna cea de azi va fi mistuită în foc nestins, rostit prin cuvântul Meu, căci antichristul se va sui în curând în cer ca să vină pe pământ, în locul Meu, şi să se facă rege. Se va ridica până la cer şi se va prăbuşi, că în cer este Dumnezeu. Dar el nu crede, bietul de el, că şi-a pierdut mintea mai înainte de a se fi născut, şi încă din pântece s-a bătut cu cel credincios Mie (Iacov şi Esau, n.r.).
Fiilor, fiilor, mare taină vă spun spre ştiinţă, că precum Eu, Domnul, am venit trecând prin poporul evreu, tot la fel şi antichristul cel desfrânat, căci scris este: «Duşmanii omului vor fi casnicii lui». Poporul evreu este căzut sub osânda banului, şi banul îl blesteamă şi îl osândeşte, căci pe Mine, Cel din cer venit, M-a dat la moarte pe bani.
Eu am împlinit Scriptura şi am adus foamete pe pământ, şi omului îi este foame de păcate şi de viaţă desfrânată, nu de cuvântul lui Dumnezeu, şi iată, deodată am deschis cerurile şi aduc din nou cuvântul Meu, dar aduc cuvântul judecăţii, şi prin el îl vădesc pe antichristul, care-şi zice „mielul”, dar nu e miel, că el a răstignit pe Miel.
Fiilor creştini, fiţi cuminţi! Amin, amin, amin zic vouă: fiţi cuminţi, fiţi cuminţi, fiţi cuminţi! Toate semnele mincinoase vor veni pe pământ, ca să cadă sub ele omul cel mincinos care se desfrânează sub tot pomul verde sub numele Meu, dar voi fiţi cuminţi, că îngerul Meu va sta între voi şi omul minciunii, care va da trup minciunii. îngerul Meu vă va acoperi pe voi din ochii lor, şi pe ei din ochii voştri, ca să fiţi voi cuminţi. Păcatul fuge de omul care nu se gândeşte la păcat, dar păcatul văzut îi deschide mintea omului ca să se gândească la el, iar mintea se face inimă şi se face trup, după cum Eu am grăit prin părinţii voştri cei sfinţi, dar voi nu vă uitaţi, fiilor. Fiţi cuminţi, nu fiţi evrei. Fiţi cuminţi, fiţi cuminţi, fiţi cuminţi! Amin.
Acum termin, şi iarăşi vin, şi voi grăi cu voi despre îngerul Meu. Amin, amin, amin.
14-02-1999
