Durerea Mea şi lacrima Mea cea de la om Mi se alină mult când Eu cobor în carte cuvântul Meu cel din zilele acestea de apoi, şi prin care Eu grăiesc în mijlocul celor ce Mă primesc cu el şi-Mi dau adăpost cu ei şi-Mi trâmbiţează apoi cuvântul în lung şi în lat, şi fac ei fericire Duhului Meu dumnezeiesc când nimeni pe pământ nu mai este să-Mi mângâie rana Duhului Meu, rană multă, rană de la om. Tatăl Meu Savaot Se alină şi El mult, că poartă El durere pentru Mine dacă Eu port durere, şi plânge Tatăl Meu aşa cum plânge părintele când îşi ştie copilul său îndurerat şi plâns.
De două mii de ani Mă plânge Tatăl, ca şi atunci când Mă vedea dispreţuit de toţi pe pământ şi Om al durerii. Suspină Tatăl de mila Mea, căci sunt sub sarcină pentru om. Cu mare iubire l-am făcut Noi pe om, dar omul nu Ne-a iubit. Nu este rană mai grea ca aceea de la cel pe care-l iubeşti, iar el nu te iubeşte. Cel ce iubeşte are iubirea de viaţă şi de lucrare, şi nu se poate să nu-l doară pe el de la cei ce nu-l iubesc. De la începutul său omul a făcut păcatul neiubirii de Dumnezeu, Ziditorul său. Nu poate omul să asculte de cel pe care nu-l iubeşte, iar rana iubirii rămâne peste ea şi doare ea de la cel ce nu iubeşte.
O, poporul Meu, ai grijă, fiule, de iubire ca să poţi să asculţi. Neascultarea vine de la neiubire, şi nu ştiu oamenii de ce nu-L ascultă ei pe Dumnezeu. Nu-L ascultă pentru că nu-L iubesc, iar cei ce nu iubesc fac rana aceasta Celui ce iubeşte.
O, ca să poată omul dovedi ascultare cu viaţa lui el trebuie să iubească mult şi nu puţin pe cel de care ascultă, pe cel de la care ia el viaţă şi pază pentru viaţă. Cuvântul este viaţă, în el este viaţă, şi viaţa este lumina oamenilor, iar lumina luminează întunericul, care n-o cuprinde pe ea. Cine are peste el cuvânt de care să asculte, acela ascultă şi are viaţă şi are lumină, iar lumina luminează în întuneric şi nu se pierde ea, căci întunericul n-o cuprinde, n-o biruieşte pe ea. Cine bagă lumina la întuneric n-o strică pe ea, ci ea luminează, căci aşa este lucrarea ei, iar cei ce iubesc trebuie să umble în lumină, iubire şi lumină, şi apoi ascultare pentru această taină, pentru iubire.
O, mare dar are peste el cel ce are darul ascultării! Cel ce ascultă are iubire, şi iată, pentru ascultare trebuie iubire. Am venit iubire pe pământ şi n-am putut să Mă arăt oamenilor decât prin cei ce iubeau şi aveau iubire. Cu ceilalţi n-am putut să Mă adăpostesc, căci fiecare trage la cei cu care se aseamănă. Am venit să împart viaţă oamenilor, dar tot celor ce aveau am împărţit viaţă. Nu e nimeni mai plin de viaţă ca şi cel care ascultă, fie fiu, fie rob, fie stăpân. Sunt stăpâni pe pământ care ascultă de supuşii lor, căci au în ei iubirea, iar ea trage cu ascultarea, cu patul de odihnă al iubirii.
Am iubit pe Maria şi pe Marta şi pe Lazăr, căci ei Mă ascultau, fiindcă Mă iubeau. Boala lui Lazăr şi moartea lui şi învierea lui la cuvântul Meu, au slujit acestea jertfei Mele pe cruce pentru poporul Israel, care nu M-a primit şi nu M-a ascultat ca să Mă primească şi ca să Mă iubească. Se apropiase praznicul Paştelui iudeilor, şi tot norodul adunat la Ierusalim voia să Mă vadă dacă a auzit de minunea învierii lui Lazăr, iar mai-marii preoţilor au făcut sfat ca să Mă omoare şi să-l omoare şi pe Lazăr, din a cărui pricină mulţi se aplecau şi credeau în Mine. A doua zi norod mult venit la praznic, auzind că Eu vin la Ierusalim, au stat în calea Mea cu stâlpări de finic şi-Mi strigau cântându-Mi ca unui împărat: «Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!». Am împlinit atunci Scriptura şi am stat pe un asin tânăr şi aşa M-am arătat celor ce-Mi cântau, iar ucenicii Mei au priceput atunci şi şi-au adus aminte că acestea erau scrise pentru Mine şi că pe acestea Mi le-au făcut cei ce M-au primit, căci era scris: «Nu te teme, fiica Sionului, Împăratul tău vine şezând pe mânzul asinei!». A urmat apoi trădarea lui Iuda şi prinderea Mea şi crucea, şi a urmat apoi învierea Mea, dar toate acestea nu înainte să-Mi întăresc ucenicii, învăţându-i pe ei iubirea cea mai mare şi dându-le lor făgăduinţa Duhului Sfânt Mângâietorul, şi răbdarea învăţându-i pe ei, ca să poată ei îndura întristarea care avea să-i cuprindă, dar le-am spus lor că iarăşi Mă vor vedea şi se va bucura inima lor, şi bucuria lor nimeni nu o va lua de la ei, iar apoi, rugându-Mă Tatălui pentru Mine şi pentru ucenicii Mei şi pentru toţi cei ce vor crede în Mine, M-am lăsat spre jertfire, dar a treia zi M-am ridicat, am înviat şi M-am arătat înviat ucenicilor Mei.
O, în toată durerea Mea Eu Mi-am păstrat fericirea de la cei ce Mă iubeau şi Mă mângâiau cu credinţa lor, cu iubirea lor, cu ascultarea lor. Aşa şi azi Mă mângâi, cu cei ce Mă iubesc Mă mângâi şi sunt fericit de la iubirea lor de Dumnezeu, iubirea cea mai mare, cea care poate totul, aşa cum Eu, Domnul, am arătat-o şi am putut prin ea şi am biruit prin ea, şi cu ea am judecat pe stăpânitorul acestei lumi, care nu a avut şi nu are nimic în Mine, şi i-am arătat lui atunci că nu are şi că a fost judecat pentru aceasta.
Sunt pline de iubirea cea mai mare cuvintele Mele în mijlocul poporului cuvântului Meu în zile de sărbătoare când Eu, Domnul, Mă las cuvânt slujitor pe masa lui cu Mine pe pământ. Taina raiului am aşezat-o Eu între Mine şi poporul cuvântului Meu. Nici în rai n-am putut grăi cu omul atât de mult cât grăiesc acum oamenilor, trecând cu glasul cuvântului Meu prin văzduhul grădiniţei Mele de cuvânt, aşa cum treceam spre Moise pe munte când îi dădeam lui grăirea Mea, iar el o aşeza pe ea peste Israel.
Intru la tine, poporul Meu, aşa cum intram în Betania în casa celor trei fraţi, care Mă iubeau mult. Iubirea cea mai mare să fie între Mine şi tine, aşa voiesc Eu. Taina ei rămâne în cer, dar Eu vin cu cerul la tine şi cu cele din cer vin, şi nu este loc mai fericit pentru Mine în cer sau pe pământ ca şi locul tău cu Mine. Pentru Mine, fiule, să stai tu în acest loc binecuvântat şi să porţi tu în inimioară înaintea Mea iubirea cea mai mare. Vorbeşte despre ea frate cu frate şi caută să-i afli toată adâncimea tainei ei şi a lucrării ei, şi aceasta prin mult cuvânt, aşa cum Eu mult cuvânt grăiesc ţie şi-ţi mângâi cu el duhul şi pacea şi-ţi dau pacea cu el.
Intru la tine, poporul Meu, aşa cum intram în Betania la cei trei fraţi, care Mă iubeau, şi intru la tine cuvânt biruitor, intru ca un Împărat, aşa cum am intrat în Ierusalim pe mânzul cel tânăr. Aşa intru Eu la tine călare pe cal alb, pe îngerul Meu cel purtător de biruinţă pentru cuvântul Meu peste pământ, şi te învăluiesc mereu în taina venirii Mele la tine, şi Mă învăluie ea pe Mine în ea, şi taină dulce pentru cei din cer este slava Mea cu care vin la tine cuvânt, vin şi binecuvintez intrarea Mea la tine şi intrarea sfinţilor Mei cu Mine, şi Mi-e calea binecuvântată de Tatăl şi de tot cerul de sfinţi şi de îngeri, şi îţi împărtăşesc Eu ţie din slava Mea cea nevăzută a venirii Mele la tine cuvânt pe pământ, şi cuvântul Meu are viaţă întru el, iar viaţa este lumina oamenilor, şi lumina luminează întunericul, care n-o cuprinde pe ea.
O, Mi-e tare drag şi dor să-ţi împărtăşesc măreţia slavei Mele cu tine şi multa ei lucrare, poporul Meu! Sunt pe pământ uzine mari, care prelucrează şi fac fel de fel de lucrări fără să stea ziua sau noaptea din lucrul facerii lor, şi lucrează fără încetare şi fac. O, aşa este slava Mea cea lucrătoare şi mult lucrătoare în cer, şi între cer şi pământ, şi pe pământ şi pentru pământ lucrând ea şi nestând din lucru. E plin de cuvântul Meu cerul tot şi toată lucrarea lui cea pentru Dumnezeu şi pentru oameni, şi totul lucrează după cuvântul Meu. Aşa voiesc Eu să fac să fie şi pe pământ, dar pe pământ este locuitor neamul omenesc, care nu are iubire de Dumnezeu, iar cel ce nu iubeşte nu ascultă, nu poate să asculte.
O, ai grijă pentru ascultare, ai grijă de iubire, măi poporul Meu! Iubeşte mult pe cel de care asculţi, ca să poţi asculta, măi fiule! Unde nu este ascultare nu este iubire. Unde nu este frumosul în tot şi în toate nu este ascultare, iar unde nu este ascultare nu este ordine ca în cer, ci este totul ca pe pământ.
Să ia duh de viaţă din cuvântul Meu de pe masa ta toţi cei care se uită după el când vine el la tine pe pământ, o, poporul Meu, iar tu să stai înaintea Mea pentru venirea Mea şi să fii muntele Meu, în care Eu Mă slăvesc şi pe care petrec cu sfinţii Mei slăvindu-Mă în ei, iar ei în Mine având slava lor.
Duhul Meu este fericit când grăiesc cuvânt peste pământ, şi e plin de iubirea cea mai mare cuvântul Meu. Voiesc să Mă întâlnesc cu iubirea omului, voiesc prin cuvântul Meu cel cuprins în iubirea Mea, şi pe care el o cuprinde în el şi o coboară pe pământ.
Pace ţie, poporul Meu! Am grăit cuvântul Meu cel de praznic de Florii, căci sunt Arhiereul tău, iar tu eşti biserica Mea. Peste şase zile cuvântul Meu va cuprinde în el praznicul Învierii Mele şi Mă voi da cu el celor ce Mă aşteaptă să-l cobor pe el pe pământ la ei, căci cuvântul Meu îi învaţă cu putere pe oameni, nu cum îi învaţă pe ei fariseii şi cărturarii lor, preoţii şi arhiereii lor, şi se va ţine după Mine norod mare în zilele ce vin, căci pe nicăieri nu va mai găsi omul intrarea la Domnul, căci toate uşile spre Mine se închid de mâna omului antichrist şi a slujitorilor lui, căci antichrist a păcălit cu faţa lui vopsită tot neamul omenesc, dar acestui înşelător îi voi smulge Eu masca şi va fi văzut şi va fi descoperit, şi vor curge spre izvorul Meu atunci cei ce vor fi izbăviţi, şi vor găsi mângâierea lor.
Pace ţie, poporul Meu! În săptămâna aceasta este pregătire pentru praznicul Învierii Mele şi este amintirea durerilor Mele înspre Golgota şi apoi patima Mea pe cruce. O, păstrează-te în sfiala cea sfântă, ca să trăieşti cu Mine şi cu toţi sfinţii amintirea Mea cea de atunci, viaţa Mea şi durerea ei cea din săptămâna patimilor Mele, şi ne vom întâlni apoi cu slava învierii Mele şi vom cânta „Hristos a înviat!” şi ne vom aminti învierea şi vom pătrunde tot mai adânc în ea, în taina învierii. Ca şi cei trei copii din Betania cu casa lor, aşa slujeşti tu azi Domnului tău pentru mântuirea multora din cei ce vor crede venirea Mea la tine, o, popor slujitor, şi mulţi se vor uni cu tine în zilele ce vin pentru taina Mea cea din mijlocul tău, taina învierii omului, iar Eu te pregătesc pe tine mult pentru această întâlnire a Mea cu mulţi, care Mă vor urma spre izvorul Meu de cuvânt, aici, unde Eu am păşune multă pentru cei ce vor veni să-i păstoresc, să-i înviez mai întâi, şi apoi să-i păstoresc pe ei. Amin, amin, amin.
08-04-2012
