Eu Însumi grăiesc şi Mă las auzit, şi se scrie în cartea Mea de azi pe pământ tot cuvântul gurii Mele. Eu Însumi vin şi grăiesc, şi umplu văzduhul de tăria cuvântului Meu, de iubirea lui şi de slava lui, şi îngerii toţi fac parte din slava Mea.
De la o margine la alta a veacurilor toate îngerii toţi sunt slava Mea şi cântă sus în cer şi jos pe pământ: Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Dumnezeu Savaot, plin este cerul şi pământul de mărirea Sa; Osana întru cei de sus cântă lui Dumnezeu îngerii Săi, că plin e cerul şi pământul de mărirea Lui, de Fiul Lui, căci Tatăl şi Fiul Se slăvesc între cer şi pământ cu puterea Duhului Sfânt, Dumnezeu întreit şi Treime întru Una. Amin.
Eu Însumi grăiesc şi Mă las cuvânt, şi se scrie cuvântul gurii Mele. Nu mai trimit înger sau om trimis la oameni prin orânduiala Mea, ci Eu Însumi, Eu, Domnul Iisus Hristos, vin şi Mă aşez cuvânt faţă în faţă cu omul, căci acum două mii de ani am venit de la Tatăl şi am luat trup între oameni şi am grăit cu însăşi gura Mea şi s-a scris pe pământ graiul gurii Mele, iar acum, spre sfârşit de timp, iau iarăşi glas peste pământ, căci sunt Dumnezeu întrupat şi am gură să grăiesc şi de aceea grăiesc Eu Însumi şi sunt trimisul Tatălui Savaot şi grăiesc. Amin.
Deschideţi glasului Meu, voi, cei ce-Mi aşezaţi în cartea sa cuvântul gurii Mele, şi aşezaţi pe masa de sărbătoare a îngerilor Mei cu voi tot cuvântul Meu, căci cu Mine şi cu îngerii Mei şi cu voi sunt adunaţi la masă cei purtaţi de îngeri spre izvorul Meu de cuvânt, care curge din gura Mea aici, unde Eu Mi-am făcut revărsarea şi locul ei cel sfânt!
O, ca pe Împăratul tuturor să Mă primiţi voi, cei astăzi aşezaţi la masă cerească, la masa îngerilor Mei, unde acum aţi sosit! Primiţi-Mă pe Mine, Cel nevăzut, fiind înconjurat de cetele îngereşti, căci îngerii Îmi acopăr trupul, cei fără de trup Îmi acopăr trupul cu slava Mea cea de la Tatăl, cu îngerii lui Dumnezeu, dar dacă ei sunt fără de trup, cum de nu Mă pot Eu vedea de ochii omului când sunt aproape de om?
Iată ce mare lucrare de taină sunt îngerii lui Dumnezeu şi ce tainică lucrare este trupul Meu şi cuvântul Meu între Mine şi om!
O, pace vouă, meseni ai slavei cuvântului Meu cel slujit de îngeri ca să fie el pe pământ cu voi în zilele acestea! Pace vouă, căci v-aţi ridicat din aşternut şi aţi pornit la drum dis-de-dimineaţă spre slava Mea cea de azi, aici, unde Mi-am făcut sălaşul ei, aici, unde am găsit deschis ca să vin şi ca să fiu şi ca să-Mi las şi să-Mi împart glasul gurii Mele celor ce cred prin darul Meu venirea Mea de azi cuvânt pe pământ! V-au însoţit cetele îngereşti fără ca voi să le vedeţi cu ochii trupului, dar cu duhul aţi însoţit taina călătoriei voastre cu îngerii Mei pe cale. O, tot atât de tainic Mă însoţesc ei şi pe Mine pe calea dintre cer şi pământ când Mă las cuvânt aici la izvor. Mare este slava lui Dumnezeu între cer şi pământ, între pământ şi cer, şi îi trebuie omului credinţă pentru ea aşa cum a avut Avraam. Când omul Îl voieşte şi Îl iubeşte pe Domnul şi Îl aşteaptă mereu, el Îl aduce lângă el pe Domnul aşa cum Avraam L-a adus, iar dacă ştiţi să vă uitaţi bine în Scriptura întâlnirii lui Avraam cu Domnul sub stejar, atunci voi veţi învăţa aproape de voi pe Domnul şi tainic Îl veţi cunoaşte şi veţi grăi cu El aşa cum Avraam I-a grăit Lui, iar El lui Avraam i-a grăit. Iată vederea ochilor duhului, ochilor credinţei, ochi care văd ca Dumnezeu şi nu ca omul, dar femeia lui Avraam a văzut ca omul şi a lucrat ca omul, căci a văzut cu ochii trupului şi atât, şi tot aşa a şi grăit pentru Dumnezeu, a grăit ca omul, dar Avraam a văzut ca Dumnezeu şi a grăit ca Dumnezeu şi a grăit cu Dumnezeu, a grăit lui Dumnezeu, nu omului, nu trimisului lui Dumnezeu, care s-a împărţit în trei părţi ca să lucreze întreit ca Dumnezeu prin venirea Sa la Avraam.
O, pace vouă şi bucurie Mie cu voi la masă de sărbătoare a îngerilor lui Dumnezeu! Vă îmbrăţişez, vă mângâi cu povaţa Mea şi vă îndemn spre cer şi spre adevărul vieţii, iar credinţa şi iubirea să vă ajute vouă să vă faceţi după voia Mea, să vă înveţe lucrarea şi viaţa fiilor lui Dumnezeu. Înţelepciunea crucii purtate să vă înveţe pe voi lucrarea muceniciei, ca să puteţi apoi să vă faceţi ucenicii Mei şi să pot Eu lucra cu voi taina cea de la sfârşit de timp: cer nou şi pământ nou pentru cei credincioşi ai Mei, împărăţie a sfinţilor, precum este scris.
Fiţi plini de duhul umilinţei, fiilor! Iertare păcatelor vă dăruiesc prin umilinţa care vă îndeamnă la pocăinţă, iar pocăinţa este dragostea de Dumnezeu, este simţământul căutării după Dumnezeu, în care Eu voiesc să rămâneţi, căci este chipul dragostei dintâi, clipa când voi Mă căutaţi şi Mă aflaţi şi Mă iubiţi şi Mă urmaţi apoi cu dor.
O, învăţaţi din izvorul Meu de cuvânt de peste voi şi fiţi prietenii Mei şi fiţi fraţii Mei prin umilinţă, fiilor, că iată ce vă spun: este scris în Scripturi că Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriţi le dă har, şi le stă împotrivă celor mândri prin cei de lângă ei, iar celor smeriţi le dă har pentru cei de lângă ei, şi iată ce aproape e Domnul de voi, aproape ca şi lui Avraam atunci sub stejar! Vă învăţ taina şi lucrarea credinţei dacă vă grăiesc aşa de desluşit, aşa de despicat firul lucrării credinţei. Cel ce se smereşte pe sine va fi înălţat, iar ce se înalţă pe sine va fi smerit şi trântit prin însăşi înălţarea de sine a sa, căci Avraam s-a smerit şi a fost înălţat ca să-L vadă pe Dumnezeu, iar femeia sa s-a înălţat cu gândul şi a fost smerită de însăşi înălţarea de sine a sa, căci a văzut apoi aceasta, a văzut că Domnul a grăit pentru ea şi că ea s-a semeţit şi n-a crezut.
Eu, fiilor, v-am răscumpărat din păcat prin jertfa Mea cea cu suferinţă, iar voi trebuie să vă răscumpăraţi Mie pentru mântuire prin pocăinţă, tată, ca să vi se şteargă şi păcatul că a suferit durere şi dispreţ şi moarte din pricina voastră Domnul, căci păcatul omului se aşează faţă în faţă cu Dumnezeu şi se desparte omul de Dumnezeu prin păcat, iar Eu, ca să-l răscumpăr Mi-am pus viaţa Mea. O, ascultaţi, ca să faceţi împlinit în voi cuvântul învăţăturii Mele, căci ascultarea vă arată că aveţi smerenie, iar apoi smerenia vă aduce har, căci se preface în har, iar harul lucrează pentru voi şi se face cuvânt în voi ca să spuneţi apoi prin harul Meu: O, cât de mare este mulţimea bunătăţii Tale, Doamne, pe care ai gătit-o Tu celor ce se tem de Tine, pe care ai făgăduit-o celor ce nădăjduiesc în Tine înaintea fiilor oamenilor, iar Tu ascunde-i-vei pe ei cu acoperământul feţei Tale de toată tulburarea oamenilor şi-i vei acoperi pe ei în cortul Tău şi vor scăpa ei de împotrivirea limbilor, că multă este mila Ta!
O, ca pe Împăratul tuturor să Mă primiţi voi, cei astăzi aşezaţi la masa îngerilor Mei, în mijlocul lor cu Mine, Cel nevăzut, căci sunt înconjurat de cetele îngereşti, căci îngerii Îmi acopăr trupul. Cei fără de trup Îmi acopăr trupul cu slava Mea cea de la Tatăl, cu îngerii lui Dumnezeu, dar dacă ei sunt fără de trup, cum de nu Mă pot Eu vedea de ochii omului când sunt aproape de om? O, mare lucrare de taină sunt îngerii lui Dumnezeu şi tainică lucrare este trupul Meu şi cuvântul Meu între Mine şi om!
O, cine poate să-Mi răspundă? Dacă îngerii sunt fără de trup, cum de nu Mă poate omul vedea când sunt aproape de el ca să-l însoţesc pe el? Eu sunt Cel nevăzut, căci sunt înconjurat de cetele îngereşti, iar cei credincioşi Mie Mă primesc ca pe Împăratul tuturor şi se îndeamnă unii pe alţii să Mă primească şi să-Mi cânte ca şi îngerii: «Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Dumnezeu Savaot, plin este cerul şi pământul de slava Lui şi binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, osana întru cei de sus!» O, aşa cântă cei ce apoi se împărtăşesc cu trupul şi sângele Meu după ce Eu îi chem şi le spun: Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu şi beţi, că acesta este sângele Meu, Dumnezeu frânt pentru voi şi vărsându-Şi sângele pentru voi spre iertarea păcatelor voastre!
O, cine poate să-Mi răspundă? Cum de nu Mă vede omul aproape de el dacă îngerii Mei, care-Mi înconjoară trupul, sunt fără de trup? Şi iată glasul celor ce-Mi răspund! Îngerii cei fără de trup Îmi dau acum acest răspuns. Amin.
— Noi, Doamne Împărate al tuturor, noi suntem cei ce Te acoperim între Tine şi om, căci suntem slava pe care Tu o ai de la Tatăl Savaot mai înainte de întemeierea lumii. O, eşti atât de mare cât lumea îngerilor, care sunt slava Ta! De câte ori cineva se aşează jertfă pentru alţii, acela este mare, iar preţul lui este mai mult decât ei, căci altfel ei n-ar putea fi răscumpăraţi. Tu eşti Împăratul îngerilor şi al neamurilor toate şi eşti smerit, Stăpâne Doamne, şi de aceea eşti atât de tainic, o, Doamne, iar smerenia Ta Îţi acoperă strălucirea şi lumina ei, care se revarsă toată în noi, în îngerii Tăi, care-Ţi sunt acoperământ şi slavă a Ta, şi purtăm smerenia Ta, şi veşmântul smereniei Tale suntem între pământ şi cer.
O, a făcut şi omul trupuri între cer şi pământ, cu care el se poartă ca şi Tine în văzduh purtat, dar îngerii aceştia făcuţi de om au trupuri şi aripi de fier şi au de pe pământ, nu din cer aşa cum Tu vii cu noi din cer pe pământ, dar omul nu-şi vede neputincia, căci se vrea mai înalt ca Tine şi mai înger decât îngerii lui Dumnezeu, o, Doamne. O, a făcut şi omul trupuri zburătoare văzute de oameni plutind prin văzduh, dar una este să facă Dumnezeu şi alta este să facă omul, Doamne. Slava îngerilor Tăi este din Tine, căci Tu eşti lumină mare şi foc mistuitor şi Te reverşi în noi ca să nu nimiceşti lumea cu strălucirea Ta, iar noi ocrotim, Doamne, şi taină înfricoşătoare este lumea îngerilor Tăi între pământ şi cer, între cer şi pământ, Doamne Împărate. Tu vii cu îngerii, vii purtat pe heruvimi şi pe aripi de îngeri când Te porţi între pământ şi cer, căci când Tu vii vin şi ai Tăi cu Tine. Când cu Tine vine căpetenia îngerilor Tăi, ea nu vine singură, ci cu toate suitele ei vine. Aripi de foc luminător şi de lumină ca focul se fac îngerii purtători de Dumnezeu între cer şi pământ, iar omul nu se teme de Tine când Te laşi purtat de om, de purtătorul de Dumnezeu între Tine şi om şi când Te faci foc luminător şi lumină ca focul în cel ce Te poartă spre om între cer şi pământ, căci lucrarea Ta e mare, Doamne, ca şi taina ei.
Dacă purtătorul de Dumnezeu nu iubeşte în el voia Ta şi poruncile Tale împlinite în el, acela este mincinos şi nu poate nimic de la Dumnezeu, dar dacă el Îţi aduce rod şi Scripturi împlinite după voia Ta, acela este foc luminător şi lumină ca focul între pământ şi cer, dar omul nu se teme de Tine când Te laşi purtat de purtătorul de Dumnezeu între Tine şi om, o, Doamne. Se încearcă omul în sabia Ta şi nu se teme de moartea aceasta a lui. Nu ştie omul ce înseamnă Dumnezeu cu el, o, Doamne. Nici când Te vede în faţa lui sub chipul pâinii şi al vinului, care se fac trupul şi sângele Tău spre iertarea păcatelor omului, o, nici atunci nu ştie omul cum să stea faţă în faţă cu Tine, iar dacă nu ştie bine aceasta nu se înfioară omul cel rece de dragostea Ta, chiar dacă el ştie că trebuie să se cuminece cu Dumnezeu.
O, ce mare este venirea Ta de azi! Ce mare lumină aduce ea pe pământ peste cei ce nu ştiu ce este cu adevărat Dumnezeu înaintea lor! Ne-ai poruncit, Stăpâne, iar noi am împlinit cuvântul Tău şi am adus cu noi la sărbătoare lumea celor ce au plecat de pe pământ, că a venit să se împlinească Scriptura Ta cea pentru naşterea din nou a lumii, Doamne. Cete-cete stau ei aşezaţi, fiecare la rândul cetei sale sunt veniţi cu noi la sărbătoarea cea pentru noi, iar duhul lor se umileşte mult în faţa slavei Tale cu noi şi cu poporul Tău de azi slujitor înaintea Ta pentru învierea morţilor. În numele lor, eu, căpetenia Ta de peste îngeri, aduc aplecare Ţie pentru mila Ta în ziua noastră de serbare şi de pomenire pentru ei, căci Tu aşa ai aşezat orânduială în mijlocul poporului Tău.
Acum le spunem şi noi, îngerii Tăi, le spunem celor ce stau şi celor ce vin la masa împărăţiei Tale aici, unde Ţi-ai făcut sălaş de nuntă, şi le spunem lor aşa: Să stăm bine şi cu frică şi cu luare-aminte înaintea Tatălui Savaot şi înaintea trimisului Său Iisus Hristos, Fiul Său Cel mai înainte de vecii născut din Tatăl! Luaţi aminte cu credinţă ca şi îngerii Săi cei nevăzuţi, dar care Îl văd pe El, închinându-I-se Lui de-a pururi, căci slava Lui e mare şi e îngerească, nu e omenească! Fiţi plini de duhul smereniei ca şi îngerii lui Dumnezeu! Iubiţi viaţa îngerească şi îmbrăţişaţi-o, căci Domnul este foc mistuitor şi Se poartă cu îngerii Săi pe lângă voi, acoperind ei trupul Său! Ascultarea înseamnă smerenie, iar Domnul Iisus Hristos l-a sfătuit pe om acum, la sfârşit de timp ca şi la început de timp cu omul, l-a sfătuit să mănânce ca în rai, nu ca pe pământ să mănânce. Nu mai mâncaţi carne! Aşa v-a povăţuit Domnul, iar voi să ascultaţi de El, că va fi greu de cei ce nu ascultă aşa. O, fericiţi vor fi cei ce se lasă îmbrăţişaţi de viaţa cea îngerească, cea cu ascultare ca şi îngerii lui Dumnezeu, care fac numai voia Lui iubindu-L, slăvindu-L şi slujindu-L pe El între cer şi pământ, între pământ şi cer. Amin.
Şi acum oştirile de îngeri se aşează pentru sărbătoare, iar Tu, Stăpâne Doamne, binecuvintează în cer şi pe pământ slava cea îngerească, ziua de serbare a îngerilor Tăi! Pace Ţie cu noi în mijlocul poporului Tău cel binecredincios, adunat sub cortul Tău, sub slava cuvântului Tău slujit de îngeri în zi de adunare cerească a Ta cu îngerii Tăi şi cu poporul cuvântului Tău, care ne găzduieşte cu iubirea sa, cu primirea sa, cu credinţa sa cea primitoare de Dumnezeu! Amin, amin, amin.
— Slava Mea cerească se revarsă în voi, o, îngeri ai lui Dumnezeu, şi sunteţi pară de foc şi lumină orbitoare, şi nu ştie omul ce înseamnă Dumnezeu şi slava Sa cea de sus şi nu poate să privească la Dumnezeu nici măcar cu duhul, căci nu are omul cunoştinţă de sus pentru Dumnezeu, şi are numai de pe pământ. Slava Mea de azi se face cântare îngerească pentru sărbătoarea voastră, căci voi cântaţi cântarea cea îngerească pentru slava Mea şi cânt şi Eu cu voi, căci scris este: «Plângeţi cu cei ce plâng şi bucuraţi-vă cu cei ce se bucură după ce plânsul trece», şi cântă poporul Meu pentru slava Mea, care sunteţi voi. Slava Mea este îngerească, nu este pământească, nu este omenească, şi nu este împărat nici un împărat de pe pământ, căci slava lui este trecătoare, este omenească. Numai slava cea îngerească este slavă cu adevărat, iar Eu, Domnul, Mă aşez cu Tatăl şi cu mama Mea Fecioara şi cu sfinţii la masa de serbare a îngerilor lui Dumnezeu, şi cu tine, poporul Meu de la izvor, care Mi-ai aşezat sărbătoare şi masă de sărbătoare, iar cu Noi avem pe cei ce s-au adunat de sub zări sub slava cuvântului Meu dătător de viaţă şi de iubire şi de mângâiere, şi am dat lor mângâierea Mea.
Stăm la masă şi lucrăm frumos şi sfânt şi voi îmbrăţişa sărbătoarea Mea încă apoi cu puţinel cuvânt, ca să aduc mulţumire, căci Domnul aşa lucrează, şi după orice lucrare mulţumeşte celor trudiţi şi pecetluieşte cu numele Său: Iisus Hristos. Amin.
Pace acestei sărbători, iar tu, poporul Meu de la izvor, lucrează, tată, cu har în ziua aceasta, că mare har am pus peste tine ca să ai şi ca să-l înmulţeşti, şi ca să-Mi dai apoi lucrarea ta, căci şi Eu apoi dau toată stăpânirea, I-o dau Tatălui, Care Mi-a supus Mie toate, până ce voi sfârşi de lucrat şi de împlinit. Amin, amin, amin.
21-11-2011
