6.2. Misiunea lui; împlinirea proorociilor pentru sfârşitul veacurilor

Îmi așez în carte cuvântul și facem sfat, fiilor, iarăși facem sfat, căci voi fi-va să cereți cu Mine pe Tatăl în ajutor ca să ne pregătească vreme dulce la serbarea care vine cu Mine în cetate pentru întâmpinarea zilei de naștere a trâmbiței Mele Verginica și a ridicării spre Tatăl pentru binecuvântare a cărții zidite de voi despre petrecerea Mea vreme de o sută de ani cu trâmbița Mea, cu ea pe pământ, și apoi în cer, și din cer iarăși pe pământ, și toată lucrarea Mea din vremea aceasta până la voi, și iată, Eu voi fi cu voi, și vor fi veniți cu Mine cetele de sfinți și de îngeri și vom întâmpina aici ziua de pomenire a celor adormiți de la început și până azi, și le vom împărți lor masă de pomenire și veți merge cu împărțeală, fiilor, și vom rămâne șapte zile în cetate și vom lucra cu voi pentru întâmpinarea zilei de serbare a trâmbiței Mele și pentru cartea Mea cu ea, fiilor.

O, fiilor, era acum minune mare de i s-ar fi dus de mult vestea peste pământ, dacă ar fi putut crede și înțelege cei care au fost ai poporului Meu ce sarcini aveau de purtat cei care s-au apropiat de această mare taină așezată de Dumnezeu pe pământ aici în vremea Mea cu Verginica și în toată vremea apoi până la voi, până azi.

Ca să fii creștin al acestui cuvânt și popor, trebuie să-I stai Domnului aproape și mult aproape, și să-ți dea lucru sfânt să lucrezi pentru Domnul, și ca să ai parte și plată pentru lucrul de care are Domnul nevoie de pe pământ spre El, și numai apoi să te chemi că ești al acestui cuvânt și popor, și nu numai pentru tine să trăiești și să lucrezi dacă ai cunoscut pe Domnul prin acest cuvânt.

Eu, fiilor, sunt îndurerat între voi, iar voi îndurerați în mijlocul acestei turme mici, și sunteți niște păstorași neputincioși și lipsiți de ajutor de pe pământ. Ciobănașii au la turma lor ajutoare și merg cu turma la pășune și au asini de purtat sarcini, și au câini ciobănești de veghe pentru oi și pentru ciobani și merg ei cu turma la pășune veghind peste ea. Eu însă n-am lângă voi și lângă mânuța Mea de fii ajutor de pe pământ, și voi sunteți și păstorași, voi și asini, voi și câini de pază, voi și de adus pășune pentru hrană, o, și sunteți mititei pentru aceste multe sarcini de purtat, iar cei de lângă voi în cetate sunt puținei și neputincioși și ei, și sarcini de purtat sunt multe și în cetate, și pe unde mai este numele cetății din loc în loc cu fii de cercetat și de ajutat sub sarcini, și peste tot e de lucru pentru voi, o, și sunt din cer sarcini de purtat, după cum cere vremea și planul ceresc de peste voi, iar Eu sunt îndurerat că n-am avut sprijin pentru voi de pe pământ, o, și mergem din greu și trebuie să mergem și să tot lucrăm, și vin îngerii de sus și tainic lucrează peste voi de la mijloc și din părți prin cei ce vă sprijinesc pe voi după rostire de cuvânt din cer pentru lucrări de lucrat, iar Eu, Domnul, binecuvintez pentru spor, pentru împlinire, și iată cât de mult vă trebuie pe Dumnezeu cu voi, fiilor! De aceea mereu v-am îndemnat și v-am spus, țineți-Mă aproape binecuvântând și cântând laude Domnului, iubind și lucrând în duhul frăției și purtând sarcini, fiilor, că iată câte minuni avem de lucrat și de așezat pe pământ la vedere pentru duhul mărturisirii, căci Domnul și lucrările Lui trebuiesc mărturisite, o, fiilor.

Vom așeza masă de Rusalii, vom sta la masă, dar nu vom strânge masa de întâlnire. Rămânem aici deasupra cetății șapte zile până se împlinește ziua de naștere a trâmbiței Mele Verginica și vom ridica sărbătoarea ei înaintea Tatălui și vom împărți cartea istoriei Mele cu ea, iar la masă va fi petrecerea cea pentru o sută de ani de la nașterea ei pe pământ, o, că e mare, mare, fiilor, taina lucrării Mele cu ea! Tot cerul se miră și stau sfinții uimiți de taina venirii Mele pe pământ a doua oară prin cuvântul Meu izvorât din această piatră prin care Mi-am hrănit un popor vreme de douăzeci și cinci de ani, și M-a ținut această piatră și Mi-a fost ea glas de trâmbiță peste pământ, o, dar tot poporul care a luat cuvântul Meu de pregătire a crezut, dar n-a fost în stare să-L împlinească pe Dumnezeu în el creștinul acestui cuvânt, ci doar se bucura și credea, dar nu l-am putut urca treaptă cu treaptă spre slava Mea cu el. Eu însă Mi-am scris istoria cuvântului Meu și a trâmbiței Mele și a celor ce au suferit o vreme lângă ea pe drumul Meu cel plin de lei și de lupi atâta vreme cât am trâmbițat din acest caval al glasului Meu, căci ea a venit apoi la cer, și s-a întors înapoi așa cum am proorocit că va fi cu ea, căci sfinții așa lucrează, fiilor, se întorc și lucrează din cer pentru oameni, iar lucrarea lui Verginica a fost cea mai mare față de toți ceilalți sfinți, căci Eu am stat în ea și Eu grăiam, nu ea grăia, și n-a mai fost până la ea Domnul cuvântând peste pământ atât de mult, o, n-a mai fost, fiilor, de la începutul timpului și până la Verginica Mea, n-a mai fost o lucrare a Domnului la fel cu aceasta, o, și e mare Verginica în cer, dar cine citește în cuvântul Meu prin ea, și nu înțelege taina Mea, n-am ce să mai fac mai mult pentru mintea omului și pentru credința lui apoi și pentru viața lui cu Dumnezeu, după ce atâta vreme am grăit peste un popor cuvântul Meu cel de pe urmă, și mai ales acum când strig peste popoare și peste împărați și merg peste tot cu slava cuvântului Meu care curge peste cetate și se împarte în brațe peste tot pământul, că se apropie ziua slavei Mele și trebuie să fiu gata cu vestirea cea nouă, cu dragostea Mea cea de la sfârșit de timp, o, și nu poate încă omul ce vreau Eu să poată el, căci el are gusturi, are lucrul său, are ale sale ca și cei de acum două mii de ani care n-au avut vreme să Mă cunoască, să Mă primească, să Mă creadă că pentru ei am venit, și iată, tot timpul de sub cer nu poate omul cu Dumnezeu în lucru așa cum am Eu îngerii în lucru pe care-l am de lucrat și pe care îl lucrez cu îngerii și cu sfinții, căci omul are lucrările lui, și doare la Dumnezeu nedragostea omului, nepăsarea lui de țara cea de sus, și care așteaptă tainic cetățeni în ea, cu masă pusă, cu bucurii și cu frumuseți netrecătoare, și încă Eu, Domnul, stau față în față cu nepăsarea omului, care doar crede cuvântul Meu și atât.

Hai, fiilor care-Mi așterneți în carte cuvântul! Așezați-l apoi să meargă el, căci stau mulți în calea lui să-l vadă și să-l audă glăsuind dinspre voi spre ei. V-ați născut pe pământ în această vreme a venirii Mele cuvânt peste voi, peste neamul român și peste popoare, peste munți și ape, peste toată facerea lui Dumnezeu, o, și nu se suie la mintea omului câtă mărire Îmi dă facerea toată, toată, fiilor, când Mă aude cuvântând din nori, și cât laudă măreția Mea și iubirea Mea, și apoi cât o doare de la inima rece a omului care are limbă cuvântătoare și nu tresare la cuvântul Meu cel sfânt, o, și atât de mulți oameni sunt pe pământ dintre cei cărora nici nu le trece prin gând Dumnezeu, Făcătorul cerului și al pământului și al omului!

Așadar, să învețe omul de la Mine și să învețe de la mama Mea Fecioara, că de pe pământ nu este ce să ia, și de aceea să ia din cer omul, să ia și să lucreze și să fie el cu cerul pe pământ, că Eu, Domnul, voiesc să am popor sfânt și să aduc cu el cerul pe pământ ca să fie pe pământ ca și în cer, precum este scris, și dau să pun taina dorului de cer în inima omului ca să pot lucra cu omul cerul cel nou și pământul cel nou și să am pentru cine să le lucrez și să le așez ca fericire a celor ce au iubit pe Dumnezeu pe pământ, învățând din cer iubirea aceasta, căci pe pământ e altfel de iubire și cade omul prin ea de la Dumnezeu.

Acum, fiilor, iată ce mare lucrare avem de lucrat, că avem de scos de sub vină neamul omenesc care n-a ascultat, și pentru care Eu am pătimit pe cruce ca să-l scot de la durere și l-am scos, o, și avem încă de lucru, fiilor. Îngerii lucrează cu Mine fără de încetare și știu de la Mine că Eu, Domnul, dau lupta cu satana ca să-i scot de sub robia lui pe oameni. Eu și micuții Mei de sub crucea vernirii Mele dăm lupta cu duhul lumii și cu satana, stăpânitorul de peste oameni, și avem să-l doborâm și să-i eliberăm pe toți de sub întunericul lui, iar îngerii Mei dau lupta cea nevăzută ca să-l biruiresc pe satana prin cuvântul Meu rostit ca să-l împlinesc apoi, precum este scris să biruiesc, și apoi să așezăm sărbătoarea biruinței Mele și a îngerilor biruitori cu Mine, și iată-i mărturisind de lângă Mine lucrul Meu cel de azi cu ei și cu voi, cei de sub crucea Mea, și duhul lumii va fi biruit, căci așa este scris.

— Puterile cerești și oștirile îngerești Te laudă neîncetat și Te mărturisesc, Doamne, cu apropierea cea deplină a biruinței Tale asupra lui satana, care Te-a despărțit de om înșelându-l ca să-l poată cădea din rai și să rămână de partea lui omul. Tu însă ai trezit la veghe îngerii și lucrează ei cu Tine de atunci să biruim furul, dar omul ne stă împotrivă, căci omul nu Te vede, iar satana și duhul lumii își arată mereu marfa la vedere și îl încântă pe om cu cele văzute și e de luptat pentru biruință, iar Tu îl aduci pe om la neputință ca să-l tragi spre pocăință, îi dai doctorie amară umilința, Doamne, și e de ajunsă această doctorie ca să-l faci pe om să Te caute și să Te ia înăuntrul lui la greu, numai să înțeleagă el că a fost tot timpul încăpățânat atâta vreme cât a putut el ceva, și apoi el Te vrea, Doamne, o, și cu câtă milă lucrezi să-l aduci iarăși pe om la Tine, și suntem tot timpul cu Tine în lucru în cer și pe pământ, iar biserica Ta cea micuță este lucrătoare pe pământ pentru partea rugăciunilor trimise la Tine pentru împlinirea Scripturilor, căci trebuie cerută această împlinire așa cum ai lucrat Tu cu ai Tăi în toate vremile, și numai Tu ești Cel ce biruiești, chiar dacă omul Îți stă împotrivă Ție și stă de partea lui satana cu voia sa, cu viața sa, dar scris este că Hristos este biruitorul.

Te slăvim de deasupra, Te purtăm pe nori de aripi îngerești și petrecem îngerește aici acum, în cetatea cuvântului Tău, plină de duhuri acum în ziua noastră de serbare.

Mulțimea cetelor îngerești laolaltă cu mulțimea chemaților la masa lor de pomenire pentru învierea cea deplină a lor, slavă și mulțumire ridicăm spre Tine pentru slava Ta cea mare, pentru venirea Ta cuvânt pe pământ, pentru apropiata Ta biruință, și apoi sărbătoarea veșniciei cu toți fiii credinței sfinte, care și-au păstrat iubirea cea pentru Tine în inimile lor, așteptându-Te să-i izbăvești pe ei.

Să stăm bine, să stăm cu frică și cu luare aminte la Tine, Doamne, iar poporul cuvântului Tău, poporul cel adevărat pentru credință și pentru ascultare, să-Ți spună: Înconjoară-ne pe noi cu sfinții Tăi îngeri, Doamne, și ne fii salvare, și mântuire să ne fii nouă. Amin.

În ziua aceasta sfântă voiesc să șterg păcatele despărțirii de Dumnezeu a celor ce au fost hrăniți prin acest izvor de cuvânt și n-au iubit frumos pe Domnul și lucrurile Mele, ba unii din ei au plecat de pe pământ cu păcat, cu hulă asupra mersului Meu cel greu, o, și aș vrea să se facă o rugăciune de iertare pentru ei și să poată și ei măcar acum să vadă ce au greșit, cum au lovit în mersul Meu cel anevoios, din pricina neajutorării din partea celor dăruiți să aibă darul cuvântului Meu lângă ei.

Mi-e milă, fiilor, Mi-e milă. Și vă strâng acum sub duhul milei de Dumnezeu și de om, ca să așezăm înaintea Tatălui rugă pentru iertarea celor plecați de pe pământ neîmpăcați cu sine și cu Dumnezeu și cu frații, sau plecați în lume, fiilor, plecați pribegi de Dumnezeu și de frați, de parcă lumea ar fi avere pentru om, când ea este pierzare prin toate ale ei.

Așadar, fiilor, lucrăm în ziua aceasta și scriem mărturii, precum am spus că vom lucra, și de aceea am spus să scoatem din vremile de cutremur mersul cel rău al poporului acestui cuvânt și să aducem pocăință pentru tot ce a fost lucrat cu răutate, cu gelozie, cu duhul minciunii și al înțelegerii greșite a lucrurilor și a întâmplărilor, și apoi să fie înviere de sub lespedea cea rece a neînțelepciunii celor ce n-au priceput cum se stă în Dumnezeu, cum se rabdă pe cale, cum trebuie să fie iubirea, statornicia, credința, îndreptarea, biruirea ispitelor, o, și iată de ce este bine să aibă omul călăuzire, fiilor, să aibă povățuitor căruia să-i ceară povață, și nu să-și lucreze singur creștinul viața și mintea și știința, căci omul nu poate fi om bun dacă nu are povățuitor de la care cu binecuvântare să ia lucrul său cel de lucrat.

Binecuvântată să vă fie truda cea pentru pregătire și ziua de popas a Mea cu sfinții Mei, și a lor, a celor ce așteaptă tot timpul rugile și jertfele de aici pentru ei, fiilor, și iată, fiți pentru odihna lor, lucrați pentru bucuria lor, pentru mântuirea lor, iar Eu, Domnul, am grijă de voi pe veci de veci, căci omul creștin se cunoaște după roade ca și pomul, precum este scris despre lucrările fiilor lui Dumnezeu.

Am coborât milă mare pe pământ. Am venit acum și am ales o mânuță de fii creștini și i-am întărit în veghe mare pentru viață creștină și am făcut din ei calea cuvântului Meu peste pământ și i-am așezat ca pe un dar de mare preț bisericii lui Hristos, neascultătoare cu multul și ea față de datoriile lăsate prin sfinți să fie trăite cu sfințenie de turma creștină, și puțin a dat ea să înțeleagă taina aceasta a Mea așezată în mijlocul ei, că am luat din mijlocul ei o mânuță de fii și i-am așezat la lucrul cel pentru răscumpărarea făpturii căzute din Dumnezeu.

Venirea Mea cuvânt pe pământ, poporul cel micuț, pe care Mă sprijin să vin și să lucrez cuvântul Meu rostit și împlinit apoi, această lucrare tainică e încă neînțeleasă, dar ea va aduce bucurii mari pe pământ, o, și trebuie încă răbdare în cer și pe pământ, căci omul este greoi la înțelegere așa cum erau și ucenicii Mei până să vadă cuvintele Mele împlinite.

O, fiilor din cetatea cuvântului Meu, sunt la voi cu duhul și cu lucrarea dragostei dintâi. Voi ați lăsat tată și mamă, ați lăsat soții, soți și copii, ați lăsat frați și surori, lumea și mersul prin lume și stați în familia Mea duhovnicească, iar Eu, Domnul, în mijlocul vostru lucrez taina învierii morților, măi fiilor. Sunteți osteniți de puteri lucrând vremea Scripturilor Mele de acum, dar bucuria pe care o faceți celor adormiți, o, e mare, fiilor. Iată ce spun ei Domnului. Auziți voi ce-Mi spun:

— O, ce mare har ai pregătit pentru noi aici, Doamne, ce mare! O, ce dulce biserică, în care suntem noi pomeniți înaintea Ta pentru iertarea și vindecarea noastră cea de la Tine! Ce trudă, ce stoarcere de puteri aduc Ție pentru noi cei ce slujesc aici zi și noapte ca niște ucenici dați Ție cu totul pentru noi și pentru mulți, iar lucrarea și taina dragostei dintâi este cu ei aici, ca la primii creștini, o, și slavă Ție pentru ei, și slavă Ție pentru noi, pentru mila Ta de noi, o, Doamne!

— Iată, așa grăiesc ei Mie la vederea cetății Mele cu voi și a lucrării Mele pentru ei, fiilor. Toți cei din acest cătunaș, care dezbracă trupul și ajung în cele nevăzute ale Domnului, toți se minunează de ceea ce văd ei aici pentru ei, o, și n-au cunoscut cât au trăit cu trupul taina Mea cu voi.

Fiilor, fiilor, în zile de sărbători creștinești pe pământ Mă umplu de venirea Mea cuvânt la voi și aștept să Mă mângâiați, să Mă bucurați, să Mă primiți să Mă bucur cu voi, și să vă găsesc că Mă așteptați să vă grăiesc, dar să aveți grijă să nu vă găsesc obosiți cu trupul, o, fiilor, că Mi-am așezat cu voi și la voi taina și lucrarea venirii Mele cuvânt pe pământ, fiilor, iar pe voi așteptându-Mă la hotar ca să intru cuvânt în carte și ca să-Mi împlinesc lucrarea dată de Tatăl pentru această vreme, peste care trebuie mereu, mereu veghe din cer peste pământ, că toți sfinții Mei așteaptă ziua de slavă a biruinței Mele depline, adică pieirea lui satana cu totul, ca să nu mai fie apoi între cer și pământ dureri și întristări și suspine, ci numai slava Domnului cu mângâierile ei, cer și pământ nou și om sfânt, în care să locuiască Duhul Domnului, o, și nimic să nu mai aibă satana de scris ca să vină cu pâră asupra omului de pe pământ, ci să Mă vadă pe Mine în om împărățind cu împărăția Mea, iar loc pentru satana nicăieri să nu mai fie, nimic prielnic lui, celui rău asupra omului și asupra lui Dumnezeu. O, și vă spun iar și iar, în auzul lui satana vă spun salutul venit odată cu Paștele Domnului, cu învierea Mea: Hristos a înviat!

O, fiilor, v-am așezat în vremea aceasta înaintea Mea ca să-Mi lucrez lucrarea pe pământ, ca să lucreze cerul cu pământul lucrarea facerii celei noi, cer nou și pământ nou, precum este scris să se împlinească, o, că altă nădejde nu mai este, decât facerea cea nouă, vestită să vină, și nu se putea să nu vin și să împlinesc, o, și greu este să găsesc și să am așternut pe pământ, fiilor, că peste tot a pus omul întinarea lui, despărțirea lui de Dumnezeu, iar Eu nu pot să poposesc cu omul, și Mi-a trebuit așternut curat, înnoit. Așa am curățit Eu acest petecuț de pământ, care poartă pe el acum cetatea Mea de cuvânt, și ca să pot să am casă acum, aici, și apoi lucrare în grădină, că e România grădina Mea cea de la sfârșit de timp și toți cei din cer sunt cu Mine lucrători în grădina Mea, iar Eu iau din ea rod și împart și miluiesc cu multul în toate părțile pământului, numai să fie între oameni să le placă să ia din grădina Mea, din masa Mea și să-și hrănească viața cu viață și să nu le mai placă numai rodul morții, numai păcatul, prin care omul a pierdut casa cea făcută pentru el de Dumnezeu, Raiul, fiilor, o, că n-a fost cuminte, n-a ascultat omul de legea raiului, n-a ascultat, și a rămas el pribeag apoi pe pământ.