2.6. Războiul cel nevăzut al lui anticrist

O, e mare orbirea pusă peste toți oamenii. Dau să vin cu vindecarea de orbire și să poată ea peste cei cu duhul umilit, și fericiți vor fi cei ce se vor lăsa vindecați, că pe pământ e omul antichrist și oștenii lui, toți cu fața ascunsă sub mască de binefăcători, dar ei sunt cei vicleni, și vine Domnul să vindece orbirea peste oameni pusă de minciuna lui satana, și vai, vai și iar vai conducătorilor de popoare și mai-marilor lumii, vai celor care au de lucrat lucrarea întunericului lumii, și care vor să dea deoparte pe Dumnezeu ca să domnească lucrarea lui antichrist pe pământ și ca să facă un papalâc peste toate popoarele pământului! Vai căpeteniilor care s-au adunat într-un gând împotriva lui Dumnezeu și a bisericii Sale ca s-o ia în stăpânirea lor! O, îi chem la sfat cu Mine pe ei. Să stea aceștia cu degetul pe filele Scripturii și să citească la lumină cum Domnul îi va rușina, și nu se vor ridica ei la judecata drepților, și va veni urgia peste ei și-și vor atrage tulburări, și mai bine le-ar fi lor să ia învățătură și să se cutremure aplecându-se și învățând de la Mine calea vieții. O, dar cum să învețe ei de la Dumnezeu?

O, stați cu degetul pe rândurile scrise în Scripturile care anunță această vreme a Mea și a voastră, voi, cei care vreți să înțelegeți și să învățați de la Domnul, și ca să vedeți cum rând cu rând se împlinesc toate cele vestite să vină, și că nu-s vise sau minciuni, de vreme ce se împlinesc întocmai.

Să facă ochii mari de tot cei ce-și zic că văd și care zic că Scriptura nu mai este la modă și că este o modă nouă acum, dar să stea și ei cu degetul pe Scriptură, că este scris că toate, toate, cerul și pământul, toate vor trece, dar nu și cuvintele lui Dumnezeu și împlinirea lor întocmai, și nimic, nimic nu este minciună în Scriptură, căci Dumnezeu este adevărat, iar cei ce sunt ai lui Dumnezeu vor fi biruitori cu El, căci sunt închinați pe frunte cu numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh pe veci de veci, și vor cânta ei cântarea biruitorilor lui antichrist și ai fiarei, precum este scris.

Celor însemnați cu numele lui Dumnezeu, Eu, Domnul, le dau din cer, îi învăț din cer și le spun lor așa: Candela arzând mereu cu untdelemn și cu rugăciune scrisă în ea, și muiat în ea pentru însemnare cu semnul sfintei cruci pe frunte, pe mâini, pe tălpi, pe toate încheieturile, așa să împliniți voi, cei credincioși Domnului, cei ce faceți voia Lui pe pământ. Până ce mânia va trece intrați și stați cuminți, cu ușa trasă după voi, căci așa este scris să lucrați acum, să ieșiți din lume este scris, fiilor, ca să nu beți din vinul ei, din pedepsele ei, ca să nu cădeți în cursa lui antichrist, căci cei care vor fi prinși și înșelați cu semnul lui antichrist, aceia vor primi prin îngerii mâniei o bubă dureroasă apoi, fiindcă ei se închină fiarei roșii, beată de sângele celor drepți și însetată mereu după sânge.

Voi, cei ce v-ați închinat Domnului viața și faptele ei, o, fiilor, stăruiți mult și tot mai mult în sfințenie, în credință, în rugăciune cu foc în ea, și fiți cu nădejde. Voi aveți pe frunte un nume mare și veșnic: numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, și în fața acestei peceți dumnezeiești se face pulbere toată puterea lui antichrist când ar da să treacă el hotarul, căci s-a mai făcut o dată încercarea aceasta asupra lucrării Mele, a cuvântului Meu de azi, și Dumnezeu a biruit pentru voi, iar voi ați fost feriți de încercări.

Fuge satana, fuge antichrist de puterea acestui semn, se teme de sfințenia Mea din om, și de aceea dă el să ia puterea pe pământ și peste oameni, și de aceea dă să se așeze în biserică și să fie crezut că este trimisul care izbăvește de dureri și de necazuri pe oameni. Eu însă lucrez cu întreită putere și sunt Mielul lui Dumnezeu, sunt Cel ce luptă cu fiara vremii, cu antichrist și cu oamenii lui ascunși sub văl, dar Eu îi dau de gol fățărnicia și va fi biruit prin cei ce-și fac semnul sfintei cruci tot timpul, și vor fi biruitori cei ce împlinesc toate rânduielile sfinte, creștinești: post, rugăciune, curățenie față de patimi, iubire sfântă între ei și Domnul, umilință, sfânta împărtășanie, Hristos Însuși dându-li-Se lor, și le spun lor așa:

Fiți împreună toți cu rugăciunea, voi, fii credincioși cuvântului Meu. Uniți într-un gând, așa să citiți cu evlavie mare cartea psalmilor, toată într-o zi fiecare, și toată rânduiala rugăciunilor creștinești din cartea ortodoxă numită Ceaslov. Apoi acatistele către sfinți, căci sfinții sunt cete-cete în jurul și în folosul creștinilor sfinți de pe pământ, dar sfințenia să se înmulțească tot mai mult, tot mereu să fie ea, căci Domnul sfințirea voastră o așteaptă mereu, ca să biruiască Domnul cu voi, fiilor.

O, omule robit de păcat, ce ușor ți-ar fi ție să dorești să fii condus de Dumnezeu pe pământ pe calea vieții tale! O, ce ușor ți-ar fi, ce fericit te-ai simți că ești! O, iată, iată ce pățești dacă te lași condus de oamenii cei cu inima împietrită pentru Dumnezeu, și care te mint tot timpul și care te umplu de teamă, de deznădejde, de tristețe tot mereu!

O, Mi-e tare milă de toți oamenii, toți sunt conduși de minciună și de lucrarea ei cea prin oamenii sus-puși de duhul cel străin de Dumnezeu.

Strig la oameni ca să le spun lor cuvânt din cer, cuvânt adevărat.

O, ascultați-Mă voi, oameni! Grăiesc din cer peste voi. Vă strig și vă spun: totul e o minciună pe pământ. Nu mai luați de pe pământ! O, nu mai căutați să mai credeți în știrile care vi se împart, ci fiți deștepți de la Dumnezeu și pentru Dumnezeu, că la cârma a toate stă Dumnezeu, iar El știe toate, și toți oamenii primesc ceea ce-și lucrează, iar Dumnezeu Se adeverește tot mai mult, și totul se sortează la dreapta și la stânga, pentru slavă sau pentru foc, iar omul va crede și va asculta de voia lui Dumnezeu pe pământ vrând-nevrând, săracul.

O, ridicați-vă voi, cei cu duhul slăbănogit și hrănit de duhul minciunii, care vi se împarte drept adevăr! O, fugiți de amăgirea care vi se împarte cu televizorul, cu știrile care vă îmbolnăvesc mintea, viața și credința cea bună, și care vă umplu de tulburare, de deznădejde, de frică. O, nu stați fără Dumnezeu, că e greu fără Dumnezeu pe pământ. E gol de putere și de har tot omul care nu are lumină în el pe Dumnezeu mereu, și cu care să vadă duhul minciunii care mișună peste tot prin oameni care împart peste oameni. O, nu stați la masă cu ei, nu stați la televizor cu ei, nu mâncați ce mănâncă ei cu sufletul din ei! Vă strig ca să Mă auziți că vă strig, și ca să mâncați de la Dumnezeu, de la Duhul Cel de sus, Care vede de deasupra toată lucrarea minciunii, că va fi dată de gol toată.

Celor împietriți cu inima le spun și lor ca și celor de acum două mii de ani împietriți, și le spun așa: Voi nu vreți să Mă primiți, dar Eu am venit în numele Tatălui Meu, și vă descoperiți singuri că n-aveți în voi dragostea de Dumnezeu ca să iubiți slava Lui, nu slava cea de la oameni, iar dacă n-aveți dragostea lui Dumnezeu, iată, împărțiți și voi ce aveți, împărțiți minciună și amețiți cu ea pe toți, pe toți. O, nu Mă primiți din pricina împietririi inimii voastre, dar dacă vine un altul în numele său, pe acela îl primiți. Și vă spun și vouă aceasta, așa cum le-am spus-o și celor de acum două mii de ani, care nu M-au primit. Da, îl primiți pe cel pe care nimeni din cer nu-l trimite să vină la voi, ci vine de capul lui și face de capul lui tot ce face, și pune peste oameni lucrarea celor ce dau să conducă lumea de capul lor.

O, iată și păstorii bisericii neamului român, că și ei s-au lăsat mințiți, cumpărați, conduși de cei ce dau acum să le ia din mână lucrul și turma și casa Mea. Și dacă nici acum nu se trezesc și nu se unesc pentru viața lor și pentru viața turmei, vor rămâne cu mâinile goale, iar omul antichrist își va da aere în locașurile de biserică, în care creștinii nu vor mai avea loc. Dar vine Domnul pe pământ cuvânt, și le va da El celor ce sunt cu El, și iată, le dă din gura Sa și Se grăbește cu ziua slavei Lui, căci scris este despre cei credincioși Domnului că ei nu se vor rușina în vremea cea rea, și în zilele de foamete se vor sătura, fiindcă Domnul va purta grijă de ei când nu mai este nimeni să le poarte de grijă de pe pământ.

O, fiilor, împărăția lui Dumnezeu cu oamenii pe pământ este mereu primejduită de cei ce păcătuiesc și duc viață fără temere de Dumnezeu între oameni, și aceștia sunt primejdie pentru cei ce iubesc și cinstesc pe Dumnezeu pe pământ, și iată de unde vin primejdiile și de unde se nasc când vin! Eu însă îi ocrotesc în mijlocul celor păcătoși pe cei ce stau sub ajutorul Meu cu viața și cu nădejdea lor, și vreau să-i fac și pe cei păcătoși să-și îndrepte și ei viața spre Domnul, spre cumințenie, spre sfințenie, și să nu rămână ei de partea diavolului prin păcatele lor grele și fără de astâmpăr în ei și între ei. Căci dacă această încercare ivită nu s-ar fi ivit, toate locașurile cele pentru săvârșirea păcatelor erau acum pline de fărădelegile celor ce iubesc și caută păcatele și plăcerile păcătoase, la care Domnul Se uită cu cei din cer și suspină ca deasupra Sodomei și a Gomorei odinioară, cetăți desfrânate, care au atras focul cel curățitor de păcate peste pământul lor.

O, când văd câtă zbatere este pentru legiferarea desfrâului pe pământ, Mă prinde jalea. Oameni fără Dumnezeu în ei dau să aducă, fără să știe ce fac prin facerea lor, să aducă foc și pucioasă peste pământ și peste cei mult mai puțin păcătoși la Dumnezeu decât cei ce lucrează desfrâul zi și noapte față în față cu Domnul, cu puterile cerești și îngerești ale slavei Domnului, grăbind ei prăpăd peste oameni. Dar Eu, Domnul, pot să stau și să nu-i opresc pe aceștia? Pot să Mă las răsturnat de pe tronul slavei cerești și să-i las să-și facă de cap în numele popoarelor lor, peste care ei atrag mânie și blestem? O, nu, nu pot! Și vine Ilie proorocul și-și face lucrarea sa cea plină de râvnă pentru Dumnezeu, ca să întoarcă inimile copiilor către părinți, și ale părinților sfinți către urmașii lor, precum este scris despre venirea și lucrarea sfântului Ilie la sfârșit de timp, că altfel blestemul vine, vine, că nu pot să-i mai rabd pe cei ce calcă peste Dumnezeu. Iar pentru cei aleși ai Mei de pe pământ scurtez aceste zile și lucrări satanicești, precum este scris, și am de împlinit Scripturi scrise să se împlinească, și am de lucru mult mai mult decât au cei care se tot încearcă cu puterea Mea cea veșnic neclătinată.

O, fiilor, numai dorul îl aduce pe om în stare să-L cunoască pe Domnul și să-L dorească pe Cel așteptat apoi și să-I cânte venirea și iubirea și dorul de El. Pe vremea când se lucra la zidirea bisericii lui Hristos a fost să fie aleși niște ziditori iscusiți, care să lucreze cu Dumnezeu la zidirea trupului bisericii, a turmei Domnului, la nașterea din nou a omului, și erau destui care se apropiau pentru facerea cea de sus. Și văzând apostolii cei doisprezece această râvnă pentru zidire, au numit pe șapte dintre cei iscusiți în ale Scripturilor sfinte de atunci și le-au dat lor această dregătorie, și era Ștefan cel plin de dor, de focul dorului de Hristos, și era pătruns de iubire, căci știa Scripturile și lucrarea lui Dumnezeu din ele cu părinții poporului Israel și avea grijă de Duhul Sfânt, Care Se cobora peste turma cea care se tot mărea, și care trebuia îngrijită cu cele de sus și cu cele de jos, și era destoinic foarte acest ucenic.

Dar, o, cum ar fi putut îndura duhul rău această înfrângere, și cum s-ar fi putut supune cărturarii și fariseii și saducheii vremii, cei plini de duhul slavei deșarte până în dinți? O, aceștia au plănuit numaidecât pierzarea lui Ștefan și s-au ridicat farisei și saduchei cu minciună lucrată și au plătit ei bărbați care să spună că l-au auzit pe Ștefan hulind pe Moise și pe Dumnezeu, și ca să-l poată pedepsi pe el apoi de blasfemie în felul acesta și să-l scrie pentru pedeapsă cu moartea. El însă, ajungând înaintea Sinedriului i-a înfruntat pe toți, și așa au putut aceia să ceară uciderea cu pietre a lui Ștefan.

O, iată lucrarea cea țesută a minciunii, a oamenilor mărunți ai duhului urii! Ștefan însă le-a spus lor cum Îl vede pe Hristos de-a dreapta lui Dumnezeu Tatăl și cerurile deschise deasupra privind nedreptatea lucrată de cei mincinoși.

O, cât munceau de mult cei aleși atunci dintre cei cu Duhul Sfânt lucrători și cunoscători cu multul ai Scripturilor așezate de Duhul Sfânt pe pământ! O, și cât de străini de duhul Scripturilor erau mai-marii Sinedriului și atunci, fiilor, și țeseau minciuni ca să curețe de creștini meleagurile lui Israel, și în neînțelepciunea lor dădeau la moarte pe cei plini de dor după Hristos, după Cel ce S-a arătat în vremea aceea în Israel, neamul lui Avraam, Isaac și Iacov!

O, tot așa lucra și lucrează Sinedriul de după aceea prin vreme, că au murit și mor ucenicii Duhului Sfânt dați la chinuri și la moarte pentru numele Meu purtat de ei, pentru dorul lor de Domnul, fiilor. Iată, în neamul român mulțime de mărturisitori ai înțelepciunii de sus, ai umilinței Mele lucrate de ei, au pierit în închisori și în munci grele, dați la moarte fără de cruțare, în vreme ce pe scaune împodobite cu scumpătăți stăteau și stau cei ai Sinedriului fiecărei vremi, iar Duhul Sfânt suspină în cei asupriți pentru numele Meu.

O, fiilor, dacă Eu, Domnul, cu toate suitele cerești n-am fi cu pază mare peste voi și peste lucrarea cuvântului Meu, o, ce n-ar fi încercat de peste tot cu minciuna țesută pieirea cărării cuvântului Meu peste pământ acum vreme de peste șaizeci de ani, de când Eu, Domnul, am lucrat din cer și Mi-am făcut cărare să vin să-Mi las cuvântul și sfatul și porunci asupra răului și binecuvântări pentru cele din cer pe pământ!

O, fiilor, sunt cu veghe mare pentru mersul Meu de azi. Fiți plini de grijă mare ca să stați sub mantia Mea, căci cine vrea să stea este ocrotit, fiilor, iar cei ce nu vor și nu stau, se fac potrivnici și-Mi umblă cu viclenie apoi la pașii Mei cu voi, și dracul le insuflă vedenii și vise și răutăți, căci vai celor ce nu se lasă ocrotiți de Dumnezeu, și care cad în ispita duhului rău ca să-i câștige el lucrători potrivnici pe ei!

O, fii ai oamenilor, nu luați de la voi pe Fiul lui Dumnezeu, ci luați-L din cer, din venirea Lui cuvânt peste pământ, că vă ies în întâmpinare ca să nu vă rătăciți pe voi înșivă neștiind cum să-L cunoașteți pe Domnul și luând din voi fără să fiți povățuiți de sus pentru aceasta.

O, e mare primejdie aceasta peste pământ și peste om. Nu știu oamenii care-L caută pe Dumnezeu, nu știu de unde să ia și să aibă pe Domnul. O mulțime de obiceiuri strâmbe s-au ivit în calea oamenilor spre ispitirea și spre rătăcirea și mai mare a lor, față de calea Domnului cu omul. Eram în mijlocul poporului Israel acum două mii de ani și grăiam celor credincioși și celor necredincioși și le spuneam celor fățarnici care se bizuiau pe Moise: «Eu slavă de la oameni nu primesc, dar v-am cunoscut că n-aveți în voi dragostea de Dumnezeu, căci dacă ați fi crezut pe Moise M-ați fi crezut și pe Mine, căci el despre Mine a scris, iar dacă în scrisele lui nu credeți, în cuvintele Mele cum veți crede? Și iată, are cine să vă învinuiască: Moise, în care voi v-ați pus nădejdea», și le-am mai spus lor: «Eu am venit în numele Tatălui Meu, și voi nu Mă primiți, și dacă va veni un altul în numele său, pe acela îl veți primi».

O, l-au primit și îl vor primi mulțime de suflete pe antichrist, care vine în numele său, care dă să șteargă urmele și numele Meu de pe pământ și din oameni, și acela vine în numele său și nu vine în numele Tatălui Meu așa cum am venit Eu și așa cum vin și azi. O, e ușor de cunoscut acest vrăjmaș, căci Eu i-am învățat de atunci și până azi pe oameni și, iată, și azi spun tuturor celor ce vor vrea să nu se lase amăgiți, și le spun: «îi veți cunoaște după roadele lor, căci pomul bun nu poate face roade rele și nici pomul rău roade bune».

I-am povățuit pe cei ce cred venirea Mea cea de azi și le-am spus să nu-l primească pe cel necunoscut lor, să nu-l primească în numele Meu, fiindcă Domnul nu lucrează cu cel necunoscut ca să-i iasă omului în cale și să-l călăuzească pe pământ. În toată vremea M-am descoperit din cei cunoscuți a fi ai Mei celor sfinți și n-am lucrat cu necunoscutul în calea lor, ci am folosit chip și grai cunoscut când am grăit și M-am descoperit celor adevărați, celor ce M-au iubit, iar cei ce au luat de la străin, aceia nu L-au aflat pe Domnul, căci a venit un altul în numele său și l-au primit pe acela, precum Eu am spus că vor păți cei care n-au în ei dragostea de Dumnezeu.

O, fii ai oamenilor, deschideți Scripturile și veți vedea în ele învățătura Mea, care este înțelepciunea lui Dumnezeu, căci Eu când l-am tocmit pe Samuel cel mic ca să crească sub călăuzire și să-l ridic prooroc al Meu și să-l călăuzesc prin el pe Israel cel neascultător, am grăit copilului Samuel prin glas cunoscut lui și l-am strigat din cer, și nu prin glas străin am venit spre el, și așa M-am descoperit Eu preotului căruia i-a fost încredințat Samuel ca să crească și să slujească Domnului cu viața sa apoi, iar preotul a crezut că Domnul striga pe Samuel ca să-i grăiască lui și celor spre care era el trimis cu cuvântul lui Dumnezeu în numele lui Dumnezeu și nu în numele său, și era cunoscut Samuel poporului Israel.

I-am povățuit pe cei ce au cu ei venirea Mea în cuvânt în numele Meu și le-am spus lor să nu primească în numele Meu pe cel necunoscut lor, să nu ia pe Domnul și să nu grăiască de Domnul cu cei necunoscuți lor. I-am învățat să ia numai de la Mine povață pentru lucrarea Mea cu ei și să se ferească de primejdia de care nu pot fi feriți cei ce umblă fără povață pe câmp deschis și fără ocrotire din cer peste credința lor, pentru învățătura de peste ei.

O, fii ai oamenilor, nu oricum puteți fi voi călăuziți dacă voiți să fiți fii ai lui Dumnezeu și să primiți această putere de a fi ai Lui apoi. O, ies în calea voastră oameni cărora nu le știți gândurile și purtările și dau să vă învețe și să vă tragă spre Domnul, zic ei, dar voi nu cunoașteți gândurile lor, trufia lor de farisei fățarnici, și pe care Eu nu-i trimit spre voi, ci vin ei, vin în numele lor și vin cu aluatul lor. O, nu-i primiți pe aceștia, nu-i mai primiți! Amintiți-vă de cei din vremea trupului Meu, și mai apoi de după învierea și întoarcerea Mea la Tatăl, căci erau de toate felurile și se certau pentru mintea lor, și unii credeau în înviere, iar ceilalți nu credeau, sau unii credeau în înger, iar ceilalți nu. O, numai duhul descoperirii este duhul care lucrează venit de la Dumnezeu și care se adeverește apoi, și toate cele de la Dumnezeu stau pe baza mărturiei, toate se zidesc prin mulți martori și se descoperă lucrând apoi spre mântuirea multora.

O, păziți-vă de cei ce nu le știți cugetul și purtarea și lucrarea. Eu sunt Cel ce știu gândul omului, iar omul să ia de la Mine, nu de la om, că iată, vin în calea omului și-i grăiesc lui, iar Duhul lui Dumnezeu este duhul mărturiei, și am spus că pe cei ce vin în numele lor îi veți cunoaște după roadele lor, Eu așa am spus.

O, trebuie tot timpul învățătură ca în cer peste cei credincioși, iar ei să fie cuminți și să mănânce de pe masa lor, căci vremea este cu multă minciună prin cei ce sunt fiii minciunii, fiii lui antichrist, împăratul acestui veac trecător. O, fericiți sunt cei ce rămân în cuvântul Meu, care îi poartă pe ei spre cer, spre împărăția cea de sus, și iată, am grăit în ziua aceasta și am lăsat învățătură pentru pază sfântă, pentru smerenie sfântă, ca nu cumva duhul rătăcitor de om să aibă putere să lucreze peste om împotriva lui Dumnezeu înăuntrul omului.

Acum, pace ție, poporul Meu care Mă sprijinești pentru venirea Mea cea de azi cuvânt de veghe peste cei de pe pământ, care Mă primesc în numele Tatălui Meu când vin! Eu nu lucrez prin acest cuvânt în chip necunoscut. Venirea Mea cea de azi este bine așezată pe mărturia ei și pe martori și are putere, căci Eu sunt acest cuvânt, Eu sunt Cel ce sunt, și grăiesc în acest cuvânt în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, în al Cărui nume grăiesc peste pământ, iar numele Meu este Cuvântul lui Dumnezeu.

E sărbătoare de înviere, iar zilele Mele de sărbătoare cu tine se fac învățătură peste tine din partea Mea, tată, căci ce lucrare mai mare poate avea un părinte decât aceea de a-și învăța mereu, mereu pe ai săi ca să fie ai săi mereu, mereu, iar duhul cel potrivnic dacă nu vede învățătură pe masă într-o casă și veghe pentru casa aceea, vine el și sparge casa și o destramă apoi, ca semn că duhul cel rău a avut loc de intrare să-și facă lucrarea sa cea rea, așa cum el pândește de șapte mii de ani pe urmele omului ca să-l doboare dinaintea lui Dumnezeu dacă el a căzut de la Dumnezeu prin neveghea omului pentru ascultarea de Dumnezeu, după ce Dumnezeu l-a făcut pe om.

Rugăciuni de dezlegare de vrăji și de farmece să aduceți înaintea Mea și înaintea sfinților rugători pentru voi, că multe curse s-au tot ivit și s-au tot lucrat mereu ca să doboare mersul lucrării Mele cu voi și să oprească din curs râul cuvântului Meu în mijlocul vostru! Au căzut mulți, tată, în lupta lor împotriva Mea și a voastră, căci au gândit să nimicească și să nu mai fie lucrul Meu prin voi, dar Eu nu pot să las lucrarea cuvântului Meu să stea din cursul ei, că este scris să crească rod mult pe urma Mea cu voi pe pământ, și este mersul Meu, nu este al vostru acest mers pe care-l merg Eu azi cu voi, după cum scrie în Scripturi să merg și să împlinesc.

O, am dureri adânci, căci neumilința și neascultarea unora i-au prins pe ei în cursa diavolului, care toarnă mereu în calea poporului Meu descântece și vrăji, căci altceva nu mai fac oamenii, și toți își fac unii altora piedici prin mijlociri diavolești, cerându-i diavolului să facă lucrarea lui lor, căci sunt plini de răutate în inimi oamenii, și unii împotriva altora se răzbună, și cer ajutor diavolului pentru aceasta, căci Eu nu pot să fac rău, ci numai iertare pregătesc și tot pregătesc pentru om, și nu răzbunare lucrez cum lucrează inima omului răzbunător și slujitor diavolului prin acest păcat.

O, pace ție, poporul Meu! Te-ar înghiți în el duhul lumii dacă Eu n-aș avea mereu în mijlocul tău cărarea cuvântului Meu cu care tu te hrănești ca să fii credincios. Am grijă de tine, tată, căci lupul cel flămând după tine pentru că ești al Meu te-ar lua de lângă Mine și ți-ar da apoi sămânța cea rea, nepăsarea de Dumnezeu, și ai cădea apoi în otrava despărțirii de Dumnezeu, tată. Îți dau în ajutor sfinții lângă cuvântul Meu, care te ține în viață, și îți dau puteri cerești ca să te învăluie în ele zi și noapte, că satana e flămând după agoniseala Mea cea de azi. O, ai grijă să fii credincios, căci satana ne este dușman, fiule. De când Mi-am început cuvântul Meu prin trâmbița Mea Verginica, satana a fost mereu pitit la masa Mea ca să nu-i lase creștinului statornicia și credincioșia, și nu-i trebuie mult omului ca să cadă în mreaja lui satana și să i se întunece ochii și mintea și credința și căutarea lui după izvorul Meu de cuvânt.

Satana, rivalul Meu, stă de șapte mii de ani împotriva omului și îl trage la el, căci s-a supărat pe Mine și pe om după ce și-a pierdut frumusețea și locul lui de lângă Mine cu slujirea sa, după ce s-a dorit întâiul peste toate, mare și peste Dumnezeu, Cel ce a făcut lumea, văzutele și nevăzutele și pe îngerii Lui slugi ale Lui și ale omului între pământ și cer.

vremea este grea, este cu necredință, iar diavolul, potrivnicul Meu, împrăștie peste tot duhul dezbinării, căci vremea lui este în toi, dar și capcana lui este gata, fiindcă prin toate el și-o lucrează, căci nu poate avea fărădelegea altă plată decât focul cel pregătit ei.

Îmi voi strânge tot mai mult pe pământ sub ocrotirea Mea tărâmul împărăției Mele și Mi-l voi sfinți și Mi-l voi întări pentru cei sfinți, pentru cei ascultători și umiliți și plini de duhul pocăinței înaintea Mea, căci pe pământ este peste tot omul fărădelegii, care-l despoaie pe tot omul de puteri și îl îmbracă în neascultare și în slăbiciuni fel de fel, căci peste tot antichrist împărățește și tot dă să prindă sub el până și pe cei aleși ai Mei, care n-au voit și care nu vor să stea sub ocrotirea Mea, în staulele Mele, și în care din greu îl împrejmuiesc pe om ca să-l pot ocroti pe el de cele rele de pe pământ.

Iată zvârcolirea fiarei aflate în agonie în zilele Mele cu tine, poporul Meu de azi! Mi-e tot cerul în veghe pentru biruința Mea asupra ei și pentru biruința ta, căci tu ești cel credincios și te-am pecetluit cu pecetea pentru cei credincioși, dar ai grijă mare de credința ta, și mereu ți-am spus așa, căci afară e vremea lepădării de credință, poporul Meu, și iată, biserica cea de afară s-a înveșmântat toată în roșu și a făcut legământ cu fiara și nu mai este acum biserică pe pământ, căci s-a umplut de cei uciși ai ei, fiindcă a dat stăpânirea ei fiarei și n-a vegheat când Eu am strigat de pe tronul cuvântului Meu peste ea pentru trezirea ei înaintea Mirelui Care vine.

E praznic de Duh Sfânt în cer și pe pământ, iar în mijlocul poporului Meu de azi sunt Eu, Domnul, cuvânt mângâietor și trezitor spre veghe și spre lucrare cu veghe pentru mântuirea cea de la Mine peste tine, poporul Meu, căci tu ai nevoie de Mine și de sfinți și de îngeri acum mai mult decât oricând, fiindcă duhul rău dă să lovească în tine și în Mine, căci cine lovește în tine, în Mine se lovește, căci Eu te ocrotesc cu mare milă, poporul Meu.

O, popor de la izvor, și cu care îmi port greul pentru ca să hrănesc pe cei ce vin la izvorul Meu de cuvânt, o, Mi-e milă de tine, tată! Am spus la cea din urmă întâlnire cu cei mulți care s-au strâns, am spus binecuvântarea Mea pentru strângerea cea de azi a celor ce vin adesea la izvor și le-am binecuvântat călătoria ca să vină. Duhul rău s-a pus apoi să ne îndurereze, pe Mine și pe tine, ca să nu mai fie strângerea cea de azi, dar cuvântul Meu cel rostit din vreme își cere împlinirea sa, și am dat de veste să se deschidă porțile grădinii întâlnirii și să vină cei ce vin. O, grea Mi s-a făcut coborârea cuvântului Meu cel din zilele acestea! Binecuvântarea Mea însă răzbește prin toate neputințele care se așează în calea Mea și a ta, dar să nu ne lăsăm biruiți, tată. Voi sunteți familia Mea din zilele acestea și vă prețuiesc, tată. Prețuiți și voi învățătura Mea, iar dacă vreți să nu pierdeți credința în venirea Mea, luptați-vă din răsputeri să nu vă judecați unii pe alții, fiilor, căci unde este judecată pentru neputințele firii omenești, acolo este cădere în judecată apoi. O, căutați cu mare veghe să nu cadă cineva din învățătura Mea, căci cei fără de învățătură cad mereu, cad în nepăsare, cad în necredință, și orice sculare este cu putință omului care cade, dar căderea în necredință nu are sculare, ci are numai și numai răzbunare apoi, și numai judecată are în fire cel care cade din lumină. Eu însă am spus: «Cui îi este sete, să vină să bea, căci cel ce crede în Mine, râuri de apă vie vor curge din pântecele lui», precum a zis Scriptura, și am proorocit atunci pe Duhul Sfânt, pe Care aveau să-L primească acei ce cred în Mine și am spus pentru ei: «Cel ce vine după Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții». Amin.

Dar iată, lucrarea Mea de azi este biciuită, este lovită de duhul cel rău, care se încuibează în omul cel nestatornic cu credința și cu inima, dar Eu, Domnul, caut să-Mi cruț de cădere calea Mea spre om. Mai e puțin, puțin timp, și voi birui cu slavă cu această cale a Mea de azi, dar până atunci calea cuvântului Meu e bulgărită pe față și pe ascuns, și sunt biciuiți cu dușmănie cei cu care Mă port de la Tatăl la om. Duhul invidiei se face duhul necredinței în om, iar necredința întărește răutatea omului și îi asprește fața și inima și limba și lucrarea, dar Eu vă învăț pe voi, cei ce Mă dați cuvânt oamenilor, vă învăț, tată, să vă feriți de lovituri, să fugiți de cuvintele cele pline de răutate ale celor ce atât de murdar vă lovesc, iar pe Mine să nu Mă lăsați jos, căci dacă ei vă știu pe voi păcătoși în ochii lor, Eu le spun lor că Eu sunt Cel ce iert păcatele voastre și pe ale lor, și că Mă sprijin pe credința voastră și pe inima cea sfântă în voi pentru Mine, că sfântă vă este credința și inimioara, fiilor copii. O, diavolul a stricat ochii celor ce vă prigonesc, căci ceea ce caută, aceea le dă diavolul, și uită ei apoi că pe omul cel dinăuntru nu-l știe decât Dumnezeu, dar voi să fiți blânzi și smeriți cu inima, că mulți din cei de demult credincioși ai Mei căutau cu lumânarea batjocuri și își făceau rost de ele, făcându-se ei priveliște păcătoasă ca să fie defăimați pe pământ, și n-au pierit aceia, ba au câștigat pe mulți lui Dumnezeu, căci mare este iconomia Mea pentru mântuirea multora din cei credincioși, care Mă ascund în taina inimii lor, dar cum să înțeleagă aceasta cei ce se bizuie pe mintea și pe vederea lor? O, povățuiți, tată, cu lucrarea Duhului Sfânt credința și neclătinarea celor ce beau din izvorul Meu de la voi! învățați-i să se uite la Mine, nu la voi, căci de la Mine voi aveți, și voi frumos îi învățați pe ei. O, nu vă temeți sub lovituri. Ele se opresc în Mine, și de la Mine vor lua răspuns cei ce lovesc în voi ca niște drepți, cum se cred ei. Pomul în care se aruncă cu zburătura e pom cu roade, nu e pom sterp, și după roadele lor se cunosc și cei ce dau în voi cu ocară, tată, căci așa se dovedește aluatul omului. Voiesc să fiți mereu gata să-i îmbrățișați, și fiți ca și Mine, nepomenitori de rău cu răutate, căci una este să vorbești despre răul omului, și alta este să-l vorbești de rău pe om, căci când vorbești despre răul care este, înseamnă veghe și luare aminte, iar când îl vorbești de rău pe om, aceasta este din răutate, din răzbunare, din duhul trufiei, tată. O, fiți umiliți, și așa învățați poporul și pe cei ce vin la izvor, și dați-le putere să Mă urmeze, tată. Fiți cuminți și răbdați cuminți, spre mântuirea și spre iertarea celor ce vă disprețuiesc, și așa voi veți semăna cu Mine, și așa vom arăta, Eu și cu voi, ai cui fii suntem, și cine ne este nouă tată, și așa, prin răbdarea și credința noastră să se mântuiască și cei necredincioși, fiilor. Amin.

O, poporul Meu cu care-Mi port sarcinile Mele cele pentru lucrarea Mea de cuvânt și cele pentru îngrijirea noii Mele împărății cu voi! îți dăruiesc duhul veghii sfinte ziua și noaptea, tată. Fiți veghetori, fiilor, căci diavolul nu doarme, și dă să vă atace. Vegheați peste locurile Mele cu voi și peste voi, și unii peste alții, unii pentru alții, tată. începeți veghe mai multă, mai trează, căci între voi sunt dintre cei care se fac lupi cu colți, și Mă doare că nu le place să fie oi până la sfârșit, ci le place să muște și să latre și să împrăștie neliniște, tată. întăriți veghea la hotare, căci s-a dat la o parte această veghe, și nu este bine așa. Puneți înapoi orânduielile date de Mine vouă! Fiți străjeri curați cu inima, iar cine nu are inima curată să nu fie între cei de strajă, ci să stea ei străjuiți dacă vor să stea. Eu am spus: «Privegheați!», dar omul necredincios vă spune: „Nu privegheați!”, căci se vrea liber, și vrea ca nimeni să nu știe ce face el, și iată, așa iese din planul Meu cel ce lucrează așa. Dar celor ascultători le spun Eu, Domnul, să vegheze ziua și noaptea rând pe rând, și niciodată numai unul să vegheze, ci să vegheze cu orânduială, căci locurile Mele cu voi sunt veghea Mea peste pământ, și stau sfinții și îngerii de veghe aici pentru tot pământul, și sunt plini de ochi. Așa să fiți și voi pentru locurile Mele cu voi și pentru mersul Meu cuvânt peste pământ, fiilor. Amin.

O, poporul Meu, ai grijă, tată, de puterea inimii celor ce îți dau ție de la Mine! Ai grijă, tată, de pacea lor, de mângâiere pentru ei, căci Mie Mi le faci pe acestea, nu lor, iar ei să poată pentru Mine și pentru tine, tată. Amin.

Duhul cel rău, care nu poate îndura lucrarea Mea de peste tine, și pe tine, o, iată, bate acum cu strâmtorare peste lucrarea Mea, din vreme în vreme bate, căci neascultarea celor ce s-au dat Mie în vremea cuvântului Meu de azi aduce furtună peste mersul Meu cel greu, aduce strâmtorare și jale, durere și îngrijorare, dar fericiți sunteți voi dacă răbdați cu credință, fiilor, căci omul nemulțumit și neliniștit nu știe ce face, și trebuie să răbdăm, tată.

Eu, Domnul, am grijă de tine, poporul Meu, și de lucrarea Mea cu tine, tată, iar cei ce pleacă de lângă Mine și de lângă tine, întorcându-se la părinții lor cei după trup, în pământul din care au ieșit când au venit la Mine pe vremea credinței lor, aceia sunt rușinați de nestatornicia lor și de drumul lor cu Mine pe vremea credinței lor, căci iată, neascultarea îl trage pe creștin de la Mine; ea, și nu îndoiala sau sminteala îl scoate pe el din planul Meu cel de azi. Farmece și vrăji li se presară în cale acestora, căci n-au voit să stea cu binecuvântarea, iar tu, poporul Meu, ia în mână mereu, mereu cruce cu busuioc, muiate în apă sfințitoare și curățitoare, și stropește-ți calea și unge-ți, fiule, tălpile picioarelor cu untdelemn vindecător și fă-ți semnul crucii toată ziua și toată noaptea pe trupul tău și peste toate lucrurile tale și peste toate hotarele Mele cu tine, și strigă la Mine cu rugăciune ca focul, ca să ard Eu cu ea răul care bate spre tine ca să te muște, iar Eu voi porunci oricărui rău să se abată de la tine și să se destrame cu totul, iar tu să biruiești ca David, ca Iosua și ca toți binecuvântații Mei, căci tu stai sub binecuvântarea Mea, fiule, așa cum a stat Avraam.

E multă nevoie de pace pe pământ și în mijlocul poporului Meu de azi, și e mare taină pacea Mea cu el, căci diavolul s-a încordat cu tărie asupra lucrării venirii Mele cuvânt pe pământ și dă să-Mi culce la pământ pe cei ce stau la masa Mea.

O, e mare războiul prin cele ce nu se văd ale lui! O, e vreme de îndemnare la luptă prin sfințenie și prin credință și prin rugăciune, căci satana e îmbrăcat pe deasupra cu haină de sfânt și lucrează cu ascundere mare așa cum numai el lucrează, iar ascunderea este întuneric. Treziți-vă! Vrăjmașii sunt îmbrăcați în haine de oaie și vor fi descoperiți de sub haina lor, căci vine lumina, și Domnul scurtează zilele de întuneric, le scurtează pentru cei aleși ai Săi, precum este scris prin însuși cuvântul Său cel de acum două mii de ani rostit ca să fie împlinit peste cei ce vor fi salvați de El. Sfințenie cu duhul și cu trupul, post cu strigare la Domnul, credință și nădejde și multă iubire, pe acestea le hărăzim vouă tuturor. Arme cerești sunt ele. Pe ele le-am purtat și noi când Domnul ni le-a dat pentru biruință, când Domnul ne-a îmbrăcat întru El ca să fim ca El, biruitori să fim și nu biruiți, și am fost așa cum El a spus, biruitori am fost, și suntem acum lângă El. Amin.

Numai Eu sunt Cel ce-l pot ajuta pe om să se lase de păcat dacă găsesc în el putere pentru dragoste și pentru credință apoi și pentru liniștea cea împotriva relelor de pe pământ, căci toate câte sunt pe pământ între oameni îndeletniciri stricătoare de viață sunt mânuite de duhurile rele, care-i pun omului la picioare împărăția cea trecătoare a lumii ca să-l țină pe om departe de iubire, departe de sânul Meu cel cald și curat.

O, arhiereul Meu Vasile este în coborârea Mea de azi cu ceata sa, căci fiecare este în rândul cetei sale, și cei cerești stau cete-cete, și acolo sunt și Eu, sunt unde sunt împreună cei ce sunt ai Mei, și acolo unde sunt Eu, sunt și ei; și acolo unde sunt ei, sunt și Eu, precum a fost promisiunea Mea când M-am dus la Tatăl pentru ca să pregătesc loc celor ce sunt ai Mei. Amin, amin, amin.

– O, și pe pământ și în cer ești Tu acolo unde sunt ai Tăi, Dumnezeule ai celor ce sunt! Cei ce sunt, sunt vii, Doamne. Tu ești viu în vecii vecilor, și tot așa sunt și cei ce sunt, căci sunt ai Tăi cei ce sunt, numai ai Tăi, Doamne. Duhul rău, potrivnicul Tău și al omului, dacă duhul acesta este și lucrează atât de mult, o, cum să nu fii Tu? Tu ești mai înainte de a fi duhul rău, căci duhul rău s-a născut din om, și s-a născut din om împotriva omului. Eu când am văzut multul și întunecatul lui război împotriva omului neajutorat înaintea acestui duh, care îl slăbește și apoi îl zdrobește pe om biruindu-l, după ce îl minte cu fața lui, care nu se vede, m-am ridicat atunci și am rostit în numele Tău, cu numele Tău legătură asupra lui și numire a lui pe locuri neumblate de oameni, și l-am învățat să asculte. O, ca să asculte de om și să se supună acest duh potrivnic Ție și omului, îi trebuie puterea Ta celui ce se luptă cu acest duh, iar eu i-am spus lui: «Să te certe pe tine Domnul, duhule potrivnic!», și i-am numit apoi toată lucrarea lui cea rea ca să i-o descopăr,

O, Doamne, dulce și milos mi-a fost duhul înaintea omului credincios și iubitor de Dumnezeu, dar aspru și tăios mi-a fost cuvântul și fapta asupra celor necredincioși și șovăielnici și neascultători, care atât de mult Te-au chinuit și m-au chinuit pe vremea trupului meu cel slab de tot, și tot mai slăbit din pricina atâtor, atâtor întristări, și bucurii n-aveam de pe niciunde, decât de la dorul să fie frumoasă și curată turma Ta, biserica Ta, și cu acest dor m-am mângâiat, căci mângâietori nu găseam, și duhul lumii din om mă dușmănea, căci diavolul mă dușmănea adânc. L-am dușmănit și eu pe el și i-am scris carte și l-am pus să asculte de ea prin cei ce au în ei puterea Ta pe pământ, prin cei ce seamănă cu Tine între oameni, dar nu prin înfățișare, ci prin Duhul Sfânt, Care cârmuiește lumea, Care fuge de vicleșug, Care Se depărtează de cei fără pricepe de sus și Care fuge dinaintea fărădelegii, martor al gândurilor celor mai ascunse, cunoscând înainte și auzind toate cuvintele, cuprinzându-le pe toate până la o șoaptă, iar cel ce grăiește nedreptate nu poate să se ascundă, căci dreptatea nu-l uită pe el dacă nu se întoarce, precum este scris. L-am dușmănit pe diavolul și i-am scris hotar, cu numele Tău am scris aceasta, și i-am ajutat pe oameni să scape de dușmanul diavol, punându-le în inimă pocăința și nădejdea și învierea și mărturisirea, și până la groapa care m-a primit în pământ au mărturisit cei ce au văzut lucrarea cea măreață a numelui Tău prin slujitorul Tău, căci Ți-am fost ucenic cu Duh Sfânt și cu foc în inimioară, chiar dacă eram atât, atât de slab cu trupul meu cel plin de întristare zi și noapte din pricina defăimării de la oameni, de la slujitorii de altare, care nu puteau îndura măreția Ta cea dăruită mie, o, Doamne. O, întristată mi-a fost inimioara pe pământ! Tânjeam după mângâiere în durere și nu ajungeam la ea, și ea nu ajungea la mine. Mă mângâiam cu Grigorie, dar cât pe ce era să mă creadă și el smintit, căci lupta de la cei ce mă dușmăneau era multă, și era cu mare defăimare peste lucrarea mea, peste Tine, Cel întreg, Cel adevărat Dumnezeu, ca și Tatăl.

O, fiți dulci, dulci, voi, copii străjeri în calea venirii Domnului. Voi îi faceți Domnului ucenici, voi îi puneți pe cale și îi îngrijiți prin vremea cea cu strâmtorare și cu necredință, voi sunteți sprijinul Fiului lui Dumnezeu. Spuneți-i diavolului să-și piardă puterea, și și-o va pierde, dar stați voi întru toată puterea Domnului, căci vremea este cu mult duh rău în ea! Spuneți-i duhului potrivnic care bate în voi ca să vă îmbrace în întunericul lui cel rătăcitor de oameni, spuneți-i în numele Domnului și cu numele Domnului spuneți-i să tacă! Să tacă! Iar sculele lui să se întoarcă la pocăință și la umilință și la credință, nu la voi, căci nu cel ce este cu trupul lângă voi este cu voi, ci, din contra, cei ce vă poartă în inimă pentru că sunteți ai Domnului, pentru că luptați pentru mântuirea oamenilor, căci aveți în voi de la Domnul duh iubitor de oameni, duh dătător de viață. Fiți plini de credință că Domnul va fi biruitor. Amin.