2.6. Războiul cel nevăzut al lui anticrist

Și iată, Ioan Botezătorul aude măreția cuvântului Meu din ziua lui de serbare a intrării între sfinți și ia îndemn să se așeze lângă Mine cuvânt și să spună el la masa de azi despre odihna Mea pierdută de omul cel neiubitor de Dumnezeu în rai, și binecuvintez Eu, Domnul, grăirea sa cea de azi.

— O, Doamne Mieluț, lucrarea cuvântului Tău cu poporul Tău de azi este biruința Ta cea de la sfârșit de timp, este lupta Mielului cu fiara care țipă rănită și își stârnește puii la lupta asupra Ta, dar vine sfârșitul luptei, nu ca și cel de acum două mii de ani, și vine slăvit ca la sfârșit, o, Doamne, căci antichrist uită că Tu ești Cuvântul Cel de la început, când Dumnezeu a fost Cuvântul și când la Dumnezeu era Cuvântul și toate prin El s-au făcut.

Antichrist a dat să facă om pe pământ fără de păcat, zicea el, și a dat și dă să facă din bărbat femeie și a dat să se zbată în fel și chip să facă ce a făcut numai Dumnezeu, dar orbirea lui e multă și lungă de șapte mii de ani și prin trufie se tot zbate să-și ia locul în om, dar va fi rușinat prin toți martorii din cer, care au biruit împotriva lui pe pământ, și apoi prin cei de pe pământ, care vor rămâne statornici până la sfârșit pentru slava Ta cu ei, fie ea și numai suferința cea pentru Tine, o, Doamne biruitor prin cruce, și nu fără de cruce, căci fără de cruce nu este biruință.

O, fiilor din cetatea cuvântului Meu, am nevoie de putere în voi. Nimeni nu știe să vă păzească pe voi pentru ca să pot numai Eu prin voi. Ocrotiți-vă și voi, fiilor, și vom pune hotar de îngeri de jur-împrejur și vom scrie numele cetelor îngerești și numele sfinților Mei pe toate hotarele așa cum am spus, că dor le este celor din cer să-Mi lucreze, să Mă ajute să împlinesc Scripturile și să le fac bine celor ce Mă iubesc și Mă așteaptă să biruiesc, să-l culc pe satana sub picioare și să răscumpăr vremea cât el a lucrat și a stricat ajutat de oamenii lui, de cei învinși de el ca să-Mi fie potrivnici.

O, cine mai știe, cine ar mai fi să vrea să știe că Dumnezeu cârmuiește totul între cer și pământ, și nu oamenii? Oamenii sunt potrivnici lui Dumnezeu cu toate îndeletnicirile firii lor și ale dorințelor lor cele fără Dumnezeu și altceva nu fac ei. Eu însă veghez la cârmă ca să țin cerul și pământul, ca să rămână deasupra oamenilor planul lui Dumnezeu, lucrarea pe care o întocmesc cu cei din cer, și mai ales veghea cea sfântă peste nebunia celor fără Dumnezeu, o, că e mult prea multă și prea mare despărțirea de Dumnezeu a omului, iar duhul lui satana, lucrarea omului antichrist se zbate din răsputeri să mai poată peste oameni în fel și chip ca să aibă oameni prin care să mai poată, dar să se știe din cer și până pe pământ că biruința cea mare este a lui Dumnezeu, a Fiului lui Dumnezeu, venit pe pământ asupra lui satana ca să-l scoată pe om de sub pierzare precum este scris, și de aceea Eu, Domnul, vin pe pământ cuvânt, iar cuvântul o dată rostit și scris, are putere, căci Dumnezeu este Cuvântul, o, fiilor.

Îndrept acum cuvântul, îndrept sabia Mea cea pentru vrăjmași ca să-i spun omului antichrist să-și vadă de calea lui cu cei ce îl ascultă pe el, și-i spun așa:

Tu, cel ce te împotrivești lui Hristos fără de astâmpăr, iată, ești îndărătnic încă și-ți spun: Teme-te de Dumnezeu! Auzi ce-ți spun? Nu-ți iau din mână ce este al tău, pe cei ce-ți slujesc doar ție, dar îți dau peste mână ca să te doară și să te tragi în părți de peste ce este al Meu, de peste cei ce Mă așteaptă pe Mine să vin, nu pe tine, căci tu vii pentru ai tăi, iar Eu pentru ai Mei. O, dar și pentru tine vin, ca să-ți dau plata cu cei ce au făcut înaintea ta ce faci tu acum, antichristul zilelor de acum, și plin de zbucium mare pentru cât ai îndurerat tu pe Dumnezeu șapte mii de ani, căci Adam a stat cinci mii de ani în dureri și lacrimi pentru ce Mi-a făcut în rai, dar tu nu mai ai izbăvitor, căci Eu am înviat pe veci de veci, și nu mai mor și pentru tine, căci tu ai cunoscut pe Domnul mai mult ca Adam, și M-ai disprețuit, și M-ai blestemat, iar acum tot ce ai aruncat asupra Mea se întoarce asupra ta, antichristule de peste tot, o, că nu tu Îmi scrii Mie afurisanie ca să Mă dai afară de pe pământ și din om, ci Eu rostesc asupra ta și zic: Ieși și te depărtează de peste tot pe unde este al Meu, căci Eu sunt Dumnezeu, iar tu ești satana și căpetenie a minciunii și a mincinoșilor tăi, și mai ai un picuț și-ți umpli cupa singur, și ea se va vărsa peste tine pentru veci de veci cu tot răul pe care l-ai împrăștiat peste tot prin slujitorii tăi vicleni sub masca lor, dar acum du-te, du-te, și nu te apropia de țara venirii Mele cuvânt peste pământ, căci Eu sunt Iisus Hristos, de Care tu te temi, și-ți știu planurile ascunse și toate mașinăriile tale și totul se va întoarce asupra ta curând.

O, măi satano, măi, nu poți să-L biruiești pe Împăratul Dumnezeu. Povestea cu împăratul căruia i-au furat păcălicii perna de sub șezut, slobozind ei un purice să-l piște pe împărat ca să se ridice de pe scaun și să-i fie smulsă perna de sub el, o, nu merge așa cu Împăratul Dumnezeu. Zadarnic tot visezi tu scaunul măririlor toate. Nu meriți tu, cel mincinos, cel vrăjmaș pe Dumnezeu și pe turma Lui, pentru că tu meriți doar focul, pe care ți-l pregătești, și altceva nu mai știi să faci, decât să-ți dorești și să-ți clădești tot mai sus tronul rușinii care te va doborî pe veci, căci așa este scris în Scripturi cu cel ce se luptă să-L biruiască pe Dumnezeu. Așadar, vrând-nevrând tu ești supus lui Dumnezeu și voii lui Dumnezeu, Care te biruiește în lupta ta asupra Lui, și iată, ești cel biruit, ești judecat de însăși lucrarea ta cea rea.

Ne odihnim acum de osteneala pregătitoare a praznicului Rusaliilor, Noi și voi, căci și Noi am fost în lucru, și Noi, cei din cer, că am avut grijă și tot grijă am avut să puteți voi, să aveți voi putere și ajutor și bucurie în lucru și nădejde și tot sprijinul cel din părți pentru pregătirea cea atât de mare și de frumoasă din partea voastră pentru oaspeții cerului la voi, fiilor din cetate, o, că aveți frățiori și frățioare care vin lângă voi sub crucea Mea cu voi și se fac una cu voi la greu, și la bucuriile de după greu apoi.

Și iată, fiilor, încă inimile celor veniți la masă, toate au rămas sub fiorul sfânt al zilei de praznic, și au privit la voi cu nesaț, ca și cei din cer sosiți. Și chiar dacă ați fost puțini voi, și cei alături vouă prin împlinirea voii Mele ca și voi, totul a fost o iubire, o bucurie sfântă, mai ales pentru cei din cer sosiți la serbare.

O, dar a fost, fiilor, mare vaiet în împărăția satanei, măi fiilor, măi. Se teme satana, și toți ai lui se tem de glasul de trâmbiță, de duhul bucuriilor sfinte. S-a văitat tot iadul, așa cum un balaur amețit s-ar văita când ar juca pe pieptul lui vrăjmașii lui.

O, a fost o zi de groază pentru satana, fiilor. Avem mereu de lucru ca să-l speriem de tot, căci Eu sunt Mielul Tatălui și am datoria față de Tatăl să-l biruiesc pe satana, pe antichrist, pe proorocul mincinos, pe balaur, pe cine mai este de biruit între dușmanii veșniciei cu Dumnezeu a celor ce se învrednicesc de ea între cer și pământ, fiilor.

Acum ne odihnim o clipă, dar nu lăsăm mult armele jos, nu lăsăm să scoată satana capul de sub picioarele biruitorilor fiarei cu multe capete. Ne strângem cu voi la rugăciune în ziua a doua de Rusalii și ne rugăm Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și facem bucurie Preasfintei și de o ființă și de viață făcătoarei Treimi, a Cărei pomenire o săvârșim în ziua aceasta, a Dumnezeului Celui întreit sfânt, Dumnezeul vostru, Dumnezeul creștinilor cu viața întreagă, cu Mine întreg, fiilor.

O, nu stăm mult în cuvânt, nu, fiilor, ca să putem zori cu lucrarea pregătirii praznicului care va aduna aici oștirile cerești, și toate trebuie bine lucrate, bine puse în lucru, căci ziua aceea e zi de groază pentru satana, că el se cutremură de glasul de trâmbiță, de cântarea de slavă pentru Domnul și fuge departe, fuge înmărmurit de teama zilei celei înfricoșate foarte pentru el, că el citește în Scripturi și știe groaza cea pentru sfârșitul lucrării lui satanicești, dar ca și omul, așa și el, tot stă pe gânduri, tot își amână aplecarea în fața lui Dumnezeu.

Iar tu, vrăjmașule, omule antichrist, tu, și toți slujitorii tăi, înfricoșați-vă toți de Cel ce a făcut cerul și pământul și omul! Vine Domnul cu oastea cerească și sună din trâmbițe cu putere, ca să cădeți la zgomotul trâmbițelor și să vă apuce frica și cutremurul și orbirea, căci vine împărăția cerurilor, nu voi, ci Domnul vine, vine cu oștiri de sus, cu cei îmbrăcați în alb, precum este scris, iar cei din întuneric vor fi scoși deasupra cu toată neagra lucrare a lor, cea împotriva lui Hristos, căci vine Hristos cu ce este scris să vină și vine!

Și iată-Mă în luptă asupra ta, vrăjmașule antichrist, bătrânule în rele noi și vechi de două mii de ani, și vai ție, că te întâlnești acum cu Cel ce a înviat nimicind moartea pentru toți cei care iubesc învierea Mea și viața veacului ce va să fie, și când vrăjmași nu vor mai fi!

O, lasă-te înfrânt, satană neagră la faptă și la duh! Îți voi da pe față toată șiretenia ta, toată minciuna ta. Îți voi strica tot ce ai pus la cale, îți voi zdrobi munca ta toată, că de două mii de ani te lupți în gol, că Eu am fost și sunt mereu biruitorul tău ca atunci prin cruce, când nu te așteptai să vezi tu aceasta atunci.

O, binecuvântat să fie neamul creștinesc de pe tot pământul! Iar ție și slujitorilor tăi anatema! Ai auzit, satană? Să audă tot pământul și omul de pe el, și să auzi tu și ai tăi, căci Domnul spune acum peste cei necredincioși: Anatema!

O, dar iată ce potrivire în ziua aceasta, fiilor! Am lângă Mine acum pe ucenicul cel iubit, pe Ioan.

Cu mare dor am rămas la porți și am așteptat să intru la voi cu Domnul iubirii, cu Mirele dragostei cerești. Și acum să vă spun vouă să cereți Domnului înțelepciunea sfinților și a deslușirii tainelor Scripturilor de apoi, ca nu cumva să vă pierdeți veghea cea sfântă pentru cele ce sunt și vin acum peste oameni pe pământ. O, căutați înțelepciunea cea pentru zilele de acum mai mult decât orice ați vrea să știți, că vremea cea satanică lucrează pe furiș ca să prindă sub pecetea despărțirii de Dumnezeu chiar și pe cei ce au cuvântul lui Dumnezeu de veghe peste ei în vremea aceasta plină din toate laturile de duh de satană bine îmbrăcat în duhul facerii de bine, dar cu puterea cea rea peste pământ, iar fiii oamenilor nu știu aceasta și merg mulți chiar de bunăvoie să fie pecetluiți cu pecetea pierzării veșnice, cu care satana umblă acum peste pământ s-o pună pe cât mai mulți și să-i aibă apoi sub numele său și sub paza sa.

Domnul însă înștiințează acum pe cei ce cred în El și în iubirea Lui pentru ei prin acest râu de cuvânt, iar cei necredincioși își iau plata lor, se apropie de ei plata necredinței, satana cu acul lui în carnea lor, după ce atâta vreme a tot căutat el prilej să-i însemneze pe cei ce fac voia lui ca să nu-i piardă, o, dar nu e mulțumit cu atât, că dă să întindă haina lui neagră și peste cei ce nu fac voia lui.

O, să se tragă acum din calea lui satana toți cei ce se aleg de partea Domnului Iisus Hristos, Biruitorul fiarei apocaliptice! Amin.

Voi, iubiții Domnului, voi, cei ce iubiți pe Domnul, auziți strigarea mea spre voi: ieșiți din lume, iubiților, ieșiți, copii ai lui Hristos! Ieșiți și fiți biruitori cu Domnul, biruind lumea ca și El, că fiii oamenilor, iată-i, se lasă prinși de bunăvoie și sunt fricoși! O, fugiți din calea lui satana cu numele lui cel de azi, antichrist, care se zbate de două mii de ani să smulgă biruința lui Hristos, după ce Domnul a biruit prin cruce și l-a judecat vinovat pentru veci de veci și biruit de tot, precum este scris. Acum biruiți-l și voi, copii ai lui Hristos, și trageți-vă lângă Domnul, iar crucea Lui să vă fie pecete peste trupuri și peste inimi, împotriva peceții lui satana, care a găsit acum prilej cu care să înșele toate neamurile pământului, și ar da chiar și pe cei aleși ai Domnului să-i înnegrească cu neagra lui pecete pusă peste cei ce se clatină și nu știu unde să-și oprească privirea și să vadă bine pe Dumnezeu și pe satana și să aleagă apoi.

Așadar, câți în Hristos v-ați botezat, rămâneți îmbrăcați cu Hristos, rămâneți cu pecetea botezului lăsat prin părinți de la Domnul pentru fiii bisericii Lui! O, și spuneți la cât mai mulți că satana umblă cu pecetea morții, și Domnul umblă cu pecetea viului Dumnezeu, iar omul să aleagă. Amin.

O, măi satano măi, de două mii de ani te tot zvârcolești, tot dai să te încolăcești pe trupul bisericii Mele, iar Eu, Domnul, Mă gătesc acum să te biruiesc și să te rușinez, chiar dacă nu am acum ajutor de la creștini și de la mai-marii de peste ei, că iată, România Mea, țara Mea de venire a doua oară de la Tatăl cuvânt pe pământ, ea are pe divanul de sus dintre cei ce nu iubesc pe Domnul, căci ei iubesc mărirea lor, și nu sunt mărturisitorii lui Dumnezeu așa cum erau odinioară voievozii creștini ai acestui neam. Că iată-l pe voievodul românilor, pe mărturisitorul cel cu toată casa lui pentru credință și pentru cruce, pe vodă Brâncoveanu, mucenicul cel înconjurat de copiii cei muceniciți în fața lui de către păgâni pentru credința lor în Iisus Hristos, în cruce, în lucrarea bisericii străbune și în tot adevărul cel sfânt.

Iată ce frumos, creștin în fruntea țării, voievod cu Hristos în suflet și în faptă pentru neamul lui, neamul românesc, adevărat conducător credincios poporului său, căpetenie care și-a pus viața pentru țară și popor, și care nu s-a lepădat de această înaltă cinste de mucenic întru apărarea bisericii și neamului!

O, și iată ce fac cei de azi stătători pe divanul țării, că vând țara la străini cu tot cu popor! Dar cu toate aceste dureri, Mă gătesc să te rușinez și să te biruiesc, satano, care dai să-Mi culci la pământ via și gardul ei, și fac aceasta ție pentru că este scris în Scripturi să te biruiască Hristos, Mielul lui Dumnezeu, și apoi să-i biruiesc pe toți cei care se împotrivesc lui Dumnezeu, pe toți antichriștii mari și mici, și să strig cu glas tare că este Dumnezeu și că ei sunt cei potrivnici, și va fi ca atunci când voievodul român, Mircea, i-a spus vrăjmașului care-i cerea să i se închine și să-i închine țara, i-a spus că-i este vrăjmaș și că va fi biruit, și așa a fost, că acești voievozi aveau crucea și aveau biruința prin ea.

O, mai sunt suflete mari în neamul român, mai sunt, și-i voi trezi la veghe și la rugăciune cu putere în ea, și vei fi biruit, satană, și vei fi rușinat de Mielul lui Dumnezeu, de Iisus Hristos, de al Cărui nume te temi tu și nu vrei să-l mai auzi pe pământ, dar, ce să-ți fac? Soarta ta aceasta este: să fii biruit de Hristos, de Cel pe Care tu nu-L poți birui, o, și să fii biruit de creștinii cei statornici, de cei cu crucea pe piept, de puterea crucii, care luptă pentru ei împotriva ta. Ai auzit? O, și vei tot auzi pe Cel Care are biruința asupra ta, satană, și nu uita că țara Mea de azi, la care vin cuvânt pe pământ acum, e țara în care tu pierzi, că așa este scris, și de aceea du-te departe, du-te în locuri pustii de Dumnezeu, du-te și așteaptă-Mă acolo ca să-ți dau ce ți-ai lucrat! Ai auzit? Du-te, îți spune ție Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt! Amin.

Mă uit durut, Mă uit ce este pe pământ și ce face omul antichrist prin apucăturile lui, cu care poate prin cei ce nu iubesc pe Domnul cu viața lor și sunt biruiți de duhul lui satana, vrăjmașul lui Dumnezeu în om.

E zi de duminică. Duminica se merge la biserică, nu la târg, nu la plimbare, nu la culcare, nu la treburile pământești, nu la plug, nu la bâlci, nu la petreceri, ci se merge la biserică, la rugăciune, la pocăință pentru păcate. O, dar acum unde mai mergeți voi, cei ce vă știți creștini prin biserica lui Iisus Hristos? Iată, slujitorii bisericii au uitat lucrarea și puterea credinței și cuvântul Meu, care a spus creștinilor că de vor bea ei și băuturi otrăvitoare nu vor fi vătămați, căci au credința și crucea și botezul și viața de creștin plăcut Mie, și toate acestea sunt pecetea lui Dumnezeu pe cei ce sunt ai Mei între oameni, dar omului antichrist nu-i place aceasta, căci el are pregătită pecetea lui, și pe care și-o dorește până și pe cei ce sunt cu Dumnezeu pe pământ, dar Eu îi spun așa: Pune-o pe cei ce sunt ai tăi, că dacă nu asculți de Dumnezeu îi vei pierde și pe ai tăi, care nu știu puterea lui Dumnezeu ce mare este ea!

Vin creștini să întrebe ce să facă și cum să se ferească de cele aduse de vreme, iar Eu, Domnul, le spun ce este scris în Scripturi să facă acum ca să rămână ei ai Mei, ocrotiții Mei de cele ce umblă pe drum ca să-i fure de la Mine pe cei ce se străduiesc pentru viață sub cruce, sub pecetea mântuirii omului.

O, se merge la biserică duminica, dar iată, sunt cu lacăt pe ele locașurile de rugăciune și de adunare frățească, iar preoții ascultă de duhul neorânduielii, căci se tem de oameni și se lasă cumpărați fără de preț, și uită ei, bieții de ei, că poporul Domnului în Egipt a fost ocrotit când îngerul morții umbla numai la cei potrivnici lui Dumnezeu și poporului Său, iar poporul Domnului era sub pecetea sângelui de miel, pus pe ușorii ușii și pe pragul de sus, și nu se apropia îngerul rău de acest semn ocrotitor. Și iată, nu sunt de partea lui Dumnezeu preoții din biserici și stau cu bisericile goale, că așa îi place lui satana, care vrea slăbirea turmei Mele, turma ortodoxă, cu care are el ce are fiindcă e a Mea, e calea Mea cea de nebiruit, e calea crucii, iar crucea e semnul cel creștinesc, sub care se adăpostesc fiii lui Dumnezeu, că mare putere are acest semn când creștinul îl așează frumos cu mâna dreaptă pe trupul său, rostind numele lui Dumnezeu, și apoi amin: în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, și apoi amin, Tatăl pe frunte, Fiul pe piept, Duhul Sfânt pe umeri în dreapta și în stânga, și apoi amin acestei peceți, și iată ocrotirea, pecetea ocrotitoare împotriva lui satana, care umblă cu pecetea lui pe drum!

Dar du-te, satană, nu te apropia de cei ce-ți știu șiretlicul tău murdar! Du-te, că dacă nu asculți, vei da de puterea sfintei cruci și te vei duce învârtindu-te vrând-nevrând, și se va vedea aceasta pe pământ curând, curând, spre pedeapsa celor ce te-au urmat cu patimă împotriva voii lui Dumnezeu, Care spune omului: Să iubești, omule, pe Dumnezeu din toată inima ta, din tot cugetul tău, din tot sufletul tău, din toată virtutea ta, și aceasta este ceea ce are omul de lucrat pe pământ, nu voia lui satana, o, că vreau să-l biruiesc pe satana, vreau să-l întorc pe om acasă, căci omul este făptura Mea, lucrarea mâinilor Mele, peste care am suflat apoi și i-am dat duh de viață și l-am dorit pe el odihna Mea, ziua Mea de odihnă și dragostea Mea în el, și asta doresc să fie omul, și va fi, căci satana nu va mai fi, și va fi Dumnezeu și omul și voia Domnului cu omul. Amin.

Cu duh blând și cu blând cuvânt Mă așez în ziua aceasta în cartea cuvântului Meu ca să-i păstoresc pe cei ce stau sub glasul Meu de Păstor din cer, că de pe pământ nu-Mi mai păstorește nimeni turma Mea așa cum Eu Mi-o păstoresc și-i dau din cer, și Mă fac carte de cuvânt sfânt ca să Mă aibă pe masa lor cei ce M-au aflat cuvânt pe pământ, o, și cu blândețe grăiesc, ca să-i învăț să lucreze ca Mine și cei ce iau cuvântul Meu de la izvorul Meu de aici, că am cetatea Mea pe pământ, aici, și am tron de cuvânt în ea și păstoresc de pe el, așa cum Tatăl Mă trimite să împlinesc voia Sa pe pământ, o, și nu stă Dumnezeu din lucrul Său nici o clipă, și este la veghe mereu, și este de grăit peste pământ în acest timp, când duhul de satană se crede biruitor și stăpânitor, și lucrează orbește ca să stăpânească el tot și peste tot.

O, dar nu uita, satano, nu uita că este Dumnezeu împotriva ta de șapte mii de ani, și că El biruiește, nu tu, iar tu îți vei primi partea cea scrisă de Dumnezeu în Scripturi prin servii Săi umbriți de Duhul Sfânt, și vei fi biruit prin Cuvântul lui Dumnezeu, că așa este scris, iar Eu, Domnul, repar în urma ta tot ce tu Mi-ai stricat cu răutatea ta de satană, că tu ești răutatea care urăște pe Dumnezeu și pe oameni, iar satana este numele răului, este răul care l-a îndemnat pe om să asculte de rău, ca să piardă omul binele său cel de la Dumnezeu. Dar vin Eu, și am în lucrul Meu nașterea din nou a lumii, și totul va fi iar, și va fi nou, iar tu te vei sfârși și nu vei mai fi, că nu va mai fi răul, ci numai binele lui Dumnezeu va fi și tot lucrul Său ceresc, toată slava Sa cea de la început și de la sfârșit de timp, și va rămâne numai începutul cel nou și bucuria lui și moștenitorii lui, care au biruit prin sângele Mielului, așa cum este scris.

Pacea Mea o dau vouă, fiilor care-Mi stați înainte ca să-Mi deschideți cartea și să intru! Am de biruit lumea și duhul ei și lucrarea ei, și-Mi trebuie pace pe cărare ca să vin și să lucrez lucrarea Tatălui Meu, Scripturile vremii care se arată afară cu adeverirea lor și cu lucrarea lor pentru vremea aceasta. Trebuie înțelepciune din cer pe pământ acum, și trebuie multă, dar duhul lumii stă la pândă peste tot din toate laturile, căci satana e în mare neliniște și umblă cu șireteniile lui și cu oamenii lui mascați, luptând împotriva lui Iisus Hristos, Care l-a biruit pe satana acum două mii de ani prin răstignirea pe cruce și prin înviere, căci prin duhul umilinței am lucrat Eu atunci Scripturile cele despre Mine înaintea mai-marilor pământului și așa am călcat peste lucrarea lui satana și l-am prins sub judecată grea, dar acum încape greu înțelepciunea cu care vin din cer s-o așez pe pământ și să se găsească ea, și greu se mai lasă omul de dulceața zilelor lui pământești, chiar dacă se apleacă omul să creadă pe Domnul și vestirile Lui, cu care veghează peste pământ. Eu însă zidesc mereu pace proaspătă pe cărare ca să vin, căci toate, toate de peste tot sunt apăsătoare și toate dau să-Mi slăbească mersul.

O, și vă rog pe voi, cereți-Mă de sprijin, fiilor, strigați la Mine cu umilință ca a Mea și strigați biserica cea din cer să lucreze pentru Mine și pentru voi, căci gata sunt sfinții să lucreze biruință mare, de care lumea de pe pământ nu se așteaptă, de vreme ce nu se uită spre cer, spre puterea care așteaptă între cei din cer să aducă pe pământ biruința Domnului Iisus Hristos, a Celui iubit și slăvit de biserica cerească, nădejdea celor ce așteaptă pe pământ slava cea de sus, care să pună jos puterea duhului minciunii, atât de întunecatul duh al satanei, că iată, numai minciuna mai poate peste lumea oamenilor, iar adevărul este strâmtorat întru arătare, dar Eu, Domnul, aștept strigare de pe pământ ca să intre la lucru mult biserica slavei de sus, sfinții cu care vin să-Mi fac lucrarea, armata cea sfântă în frunte cu Domnul ei, și pentru care El biruiește, și pentru care ea luptă și iubește, o, și va avea Domnul biruința, căci oștiri din cer se poartă cu El, puteri cerești lucrează lângă El, iar duhul lui satana va amuți și se va trage în lături și-și va înțelege rodul cel rău, căci poate satana avea ceva curat?

Îți grăiesc cu mângâiere, popor al cuvântului Meu din toate colțurile țării. Nu te mâhni că nu ești cu trupul aici, la izvor, căci Eu, Domnul, lucrez odată cu potrivnicul Meu și pun omul la depărtare de păcat și de dor de fărădelegi, și am bucurie mare când oricând se mai poate, se mai taie din multul păcat de pe pământ.

Bucurați-vă, fiilor! Eu sunt în tot ceea ce se ivește peste pământ și-Mi fac lucrarea împotriva potrivnicului Meu, satana, și spun apăsat: Ia mâna de peste țara întoarcerii Mele de la Tatăl, ia mâna, satană, ia-ți planul tău ascuns, cu care te dai de gol fără să știi ce faci, și dă-te în lături! Crucea răstignirii și învierii Mele te-a biruit și te-a judecat atunci. Acum, cuvântul venirii Mele pentru nașterea din nou a lumii te vestește că ești și vei fi biruit de puterea cuvântului, că iată-Mă cu sfinții venind și cuvântând și făcându-Mi cărare să vin, și tu dă-te în lături, că așa este scris! Amin.

Putere sfântă să așezăm mereu peste fiii cuvântului Meu și să le dăm din cer, mamă. Slăbește puterea omului antichrist, slăbește mereu, căci Eu îi spun mereu să plece din moștenirea Mea, căci țara română are două mii de ani de biserică a lui Hristos așa cum a fost ea așezată la începutul ei și a fost păstrat adevărul ei prin vreme, și voi lucra prin biserică precum este scris să lucrez, că am fii credincioși după rânduiala cea de la început, și am și vor tot fi, căci Duhul Sfânt Mângâietorul vine și suflă și vor lua Duh Sfânt mulți, și inimile curate se vor înmulți, și dorul din ele va chema pe Domnul cu lucrare mare peste pământ, o, și sunt mulți, mamă, și tot mai mulți se vor trezi cu dorul și cu iubirea și Mă vor ajuta să pot cu biruința Mea, căci credință trebuie să găsesc pe pământ și să pot prin ea, prin cei credincioși să pot, mamă.

O, cum să facem să fie pace între om și Dumnezeu, mamă? O, e lungă așteptarea și tot așteptăm, iar Eu stăruiesc în vremea aceasta de beznă groasă, și care nu se mai ridică pentru seninul Meu peste lume, mamă, căci omul își alimentează duhul minții cu cele de la duhul lumii din noapte în noapte, și nu mai este loc și timp curat pentru așezarea celor din cer în urechile și în mintea celor ce se vor a fi cu Dumnezeu, dar la doi domni nu se poate sluji, nu se poate cu jumătate de măsură, cum e în lume cu cei ce muncesc cu jumătate de normă în două locuri pentru înmulțirea avuțiilor de pe pământ.

O, e tot o infecție în creștere în om, ba și în creștin, mamă. Statul cu ochii și cu mintea pe duhul și pe lucrarea lumii, hrana minții cu duhul lumii, cu fața lumii, aceasta e tot o infecție, și totul e încurcat pentru Dumnezeu în mintea unuia care stă și ia din lume, o, că a biruit atâta de ușor lumea această lucrare satanică, ochii și urechile tuturor spre ferestrele și spre lucrările demonilor, care-i lucrează pe oameni din noapte în noapte prin știri, prin vedere, și aceștia sunt agitați, neliniștiți, neastâmpărați, încordați, nemulțumiți, reci pentru Dumnezeu, aspri și tari la cerbice, străini pentru iubirea cea din cer, și iată-l pe satana biruitor asupra omului, mamă!

O, duhul lumii n-a fost niciodată decât minciună, ca minciuna aceea plătită cu bani ca să se împartă cu martori mincinoși peste tot că Eu am fost luat din mormânt de ucenici și nu că am înviat și că sunt viu în vecii vecilor, iar cine se ajută cu minciuna se ajută cu diavolul, și se cunoaște apoi aceasta după cum ies lucrurile pe gustul diavolului, și iese rău pentru cei ce lucrează minciuna împărțită cu gând să se ajute cu ea, sau să se ascundă prin ea, dar diavolul te ascunde până ce te dă de gol că l-ai ascultat, că ai lucrat cu uneltele lui între frate și frate, și măcar de ar fi fost pentru propășirea cea bună a lucrurilor împotriva dușmanilor lui Dumnezeu, măcar de ar ieși de partea smereniei tale, omule, ca să-l păcălești pe diavolul cel viclean, dar tu n-ai minte înțeleaptă ca să-l poți birui pe diavol, și n-ai nici aplecare ca să te lași ajutat și ca să se îngrijească de sufletul tău Dumnezeu și îngerii Lui, Care să doboare pe îngerii întunericului, cu care tu te ajuți de atâtea ori, fără teamă că te pot ei doborî din fața lui Dumnezeu apoi.

O, e nevoie de ajutor și de mângâiere peste vremea asta de încercare, mamă. E vreme de strâmtorare pentru mers la biserică și e încercare mare peste pământ, iar Eu veghez cu cei din cer și cu tine, mamă. Am rugat nu demult pe preoții bisericii să mângâie, să vegheze, să îmbărbăteze pe cei apăsați de vremea asta grea, și unii fac aceasta pe cât pot ei de mult, iar alții mulți nu tot așa fac, o, și e nevoie de post și de rugăciune, de Duhul Sfânt este nevoie pe pământ, mamă. Eu stau cuvânt din cer peste vremea asta grea, dar nu e omul învățat cu Dumnezeu, fiindcă dacă Eu am mers cu cuvântul să le dau din el slujitorilor bisericii și să-l împartă ei spre viața sfântă a bisericii, ei nu M-au primit, iar acum nu au sprijin nici ei, dar Eu tot strig, tot dau mângâiere, tot aduc și tot dăruiesc puteri de biruință peste vremea grea, dar trebuie credință, mamă, că numai ea curăță răul și îl duce în pustiu.

Iată, se merge greu la biserică, e strâmtorare. A pătruns minciuna diavolească la poarta și la ușa bisericii și se bucură diavolii minciunii de biruința lor, dar dacă s-ar ruga creștinii în duh și în adevăr odată cu preotul din biserică și n-ar sta nepăsători, sau chiar dormind în pat în vremea slujbelor din biserică, o, ar ajunge la Dumnezeu strigarea cea cu durere și ar sosi lumina și ar risipi negura și s-ar adeveri minciuna care caută să-L doboare pe Dumnezeu și pe om, că iată, nu la biserică se moare, ci se moare în lume, iar la biserică se citesc rugăciuni spre Dumnezeu, o, și fă și tu, creștine, așa la casa ta și aprinde o lumânare și cere-L pe Dumnezeu pe pământ cu tine, că iată, duhul lumii te minte din noapte în noapte, și tu iei de la acest duh pentru duhul tău, dar de la Dumnezeu când vei lua? O, roagă-te odată cu preotul din biserică, chiar dacă ești acum surd și nu auzi glasul Sfintei Liturghii, care-L pune pe Domnul pe masa creștinilor spre iertarea păcatelor lor, jertfă coborâtă din cer pe pământ pentru hrana dumnezeiască, și nu oricum hrană.

Toți cei ce sunt cu adevărat creștini știu ce se întâmplă acolo, la Sfânta Liturghie, că e acolo ziua Golgotei îndurerate, e ziua venirii Domnului, e ziua învierii, e tot ce a fost atunci, și trebuie prezență, dar trebuie viață creștină după datină, măi creștini, măi, și e sărăcie mare de tot pe pământ de viață creștină în cei botezați cu numele lui Iisus Hristos pe creștetul vieții lor, căci aproape toți nu trăiesc creștinește și nu-i cine să-i poarte de mânuță spre calea sfântă a celor ce merg prin biserică cu Domnul pe cale.

— O, câtă trudă între cei din cer pentru cei de pe pământ, și care nu socotesc vremea și starea și lucrul cel împotriva lui Dumnezeu și al omului, lucrarea lui antichrist și a diavolului dușman, căci voi, sfinți iubiți ai Mei, trudiți cu Mine la împărăția cerurilor pe pământ s-o așezăm, o, și n-avem loc de om, măi scumpii Mei, că scumpă v-a fost lucrarea pe pământ, și scumpă e și în cer și sunteți voi oștirea Domnului.

O, popor al cuvântului Meu, caută înțelepciunea cea pentru zilele acestea s-o știi, dar caut-o în cer, că pe pământ potrivnicul Meu și al tău te atrage ca să nu-L iubești pe Dumnezeu cu toată supunerea ta de zi cu zi, și te îndeamnă la amestecarea cu cele din lume, și iată, este de vegheat pentru ocrotirea de duhul lumii, fiilor.