E sărbătoare între cetele de sfinți și de îngeri și e de pus în carte cuvânt de sărbătoare și vă găsesc la veghe ca să-Mi faceți intrarea în carte, fiilor din porți, o, și vă prețuiesc pentru grija ce-Mi purtați, și jugul Meu este ușor, este sfânt, și așa să purtați voi venirea Mea pe pământ și așezarea cuvântului Meu în carte și împărțirea lui apoi, iar Eu, Domnul, sunt sarcina voastră, dar sunt și sub sarcină cu voi, fiilor, că vă trebuie mult ajutor și n-aveți de unde să-l luați, și lucrarea Mea cu voi nu dă nimeni s-o pătrundă cu inima și cu fapta, o, și numai Eu, Domnul, vă sprijin și vă întăresc, căci jugul Meu este greu de purtat pentru cei ce poartă de pe pământ și nu din cer.
O, fiilor, e sărbătoare azi în cer și la voi, iar cerul de sfinți caută cu voi în sărbători și vin cu Mine la voi cu serbările lor și vin cu dor, iar Eu caut la dorul lor, căci sfinții au promisă de Mine răsplata iubirii lor, a credinței lor, a sfințeniei lor pe pămnânt, iar Eu le-o dau.
Ilie proorocul și ceata cea mare a proorocilor sunt serbați între cetele de sfinți în ziua aceasta, fiilor. O, pace vouă la masă cu ei, pace vouă și lor, în duhul iubirii cerești și frățești, măi fiilor! Și acum punem masă și luăm de pe ea și împărțim poporului cuvântului Meu și celor ce Mă iau de la voi pentru hrana sufletelor lor, că am promis la cea din urmă masă de cuvânt cu voi că vă voi spune vouă câtă putere are sfințenia acestui popor pentru cei de pe pământ și pentru cei adormiți, care așteaptă și tot așteaptă de la cei de pe pământ, ca unii care stau în așteptare spre înviere și primesc de acasă ajutor și mângâieri și stăruință la Dumnezeu pentru ei, pentru clipa învierii lor, iar Eu v-am spus vouă să spuneți Domnului în cererile cele pentru ei spre cer și să pomeniți pe toți cei care n-au pe lume pe nimeni să-i pomenească și pe ei, căci bucuria lor între cei care așteaptă este cea mai mare, fiilor, și tot așa și răsplata voastră apoi.
Am zis vouă să purtați cu drag pe Domnul, căci jugul Meu este ușor dacă Eu îl așez pe umerii celor ce Mă poartă, iar pentru aceasta am povățuit spre sfințenie poporul cel hrănit din cer cu cuvântul cel sfânt. O, au datoria să fie sfinți cei cărora Eu, Domnul, Mă dau și Mă împart prin ei la mulți apoi. Lucrarea sfințeniei are putere mare pentru cei sfinți prin ea, și pentru mulți apoi, fiilor. Este scris în Scripturi despre femeia credincioasă Domnului și prin care se poate mântui bărbatul ei cel necredincios, și tot așa și bărbatul cel credincios lui Dumnezeu, pentru femeia lui cea necredincioasă. V-am dat un semn nu demult pentru un suflet plecat de pe pământ și v-am făcut știre de el ca să-l puneți la mesele de pomenire aici, la voi, și aceasta pentru femeia credincioasă Mie cu viața și cu fapta, iar Eu, Domnul, am miluit acest suflețel necăjit și l-am adus de știre la voi pentru vindecarea și ușurarea lui prin taina femeii credincioase, căci cea care i-a fost tovarășă pe pământ a ales iubirea de Dumnezeu ca să trăiască sfânt, fiilor, și luptă ea să fie în voile Mele cu credința și cu fapta, și iată ce mult face viața cu sfințenie înaintea Mea!
O, atâta nevoie au cei trecuți de pe pământ, atâta nevoie de ajutor au de la cei rămași vii, măi fiilor, iar lucrarea Mea cu voi este zbaterea Mea pentru ei, căci mila Mă biruie, Mă îndoaie, și tot așa să vă fie și vouă milă de ei, că asta e lucrarea Mea cu voi. O, fiilor, Ilie proorocul a stat cu viața și cu pașii și cu fapta numai în sfințenie, numai la Mine cu privirea și cu mila și cu lucrul lui cel pentru Dumnezeu. O, cum să nu-l fi luat Eu pe el lângă Mine cu trupul său cel sfânt pentru Domnul lui? Avea ceată de prooroci sfinți lângă el în munți, iar el era numit de ei ca stăpân al lor, și erau cuprinși în duhul lui și toți căutau spre el, precum este scris. Inima și viața lui sfântă au adus rod pe pământ pentru cer, iar Eu nu puteam și nu-i pot întoarce cererile lui, de vreme ce Mi-a fost atât de credincios pe pământ. Sfințenia lui a făcut minuni mari, căci sfințenia, ea face minuni, fiilor, și cu ea a lucrat el cu focul pentru cei potrivnici Mie și pentru jertfa cea cu credință a sa în fața celor păgâni cu viața. Sfințenia din om este cea care închide gura fiarelor, care încălzește gheața cea care-i strânge pe martiri, și este ea oprirea urii împăraților păgâni, și iată ce putere are sfințenia, fiilor, și iată de ce am cerut-o Eu poporului cuvântului Meu, celui care voiește să-Mi fie Mie popor prin sfințenie, fiilor. Iar cei care încă mai șovăie, iată, le spun lor: râvniți la acest mare mărgăritar și dar sfânt, râvniți cât mai mulți care luați de hrană vouă cuvântul Meu, că iată, am spus ce înseamnă, ce mare este darul sfințeniei, inimă și duh și trup neîntinate de păcat, de diavol, de lume, de trufie, de necredință, și înseamnă acest dar împlinirea poruncilor vieții, o, și dor Mi-a fost să spun aceasta și să rămână în cartea Mea cu voi, fiilor.
O, dacă cineva din spița unui neam trăiește cu râvnă pentru sfințenie, soț sau soție, părinte sau copil, frate sau soră, are Domnul milă până la al miilea neam dacă cel iubitor de sfințenie Îi spune Domnului să-i pomenească pe ai lui plecați de pe pământ. Să trăiești pentru Domnul pe pământ, aceasta înseamnă să trăiești sfânt, să n-ai gânduri și doriri păcătoase, ci numai pe Domnul să-L iubești, căci Domnul este sfânt, și nu uită de cei sfinți și nici de neamul lor, o, că așa de mare putere are sfințenia omului iubitor de Dumnezeu în trupul său. De aceea îl povățuiesc mereu pe poporul cuvântului Meu să iasă din lume și să stea deoparte de prilejul de ispită și să iubească cu râvnă sfințenia lui, că asta cere Domnul acestui popor, cu care dă să învieze toți morții și să repare la loc toate cele stricate în vreme, după ce Domnul le-a făcut bune foarte la facerea lumii, dar și pe om, numai că omul n-a ascultat pe Domnul, pe Făcătorul și Stăpânul său.
O, fii ai poporului sfânt, așa să înceapă rugăciunea voastră: „Pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale și ale sfinților părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu Tatăl, mântuiește-ne pe noi și pe cei adormiți din neamul nostru, dar și pe cei ce n-au pe nimeni pe pământ să-i pomenească și pe ei”, o, și se va auzi și va intra la Domnul rugăciunile celor sfinți.
Și încă o povață mare dau fiilor poporului cuvântului Meu: Fiilor, fiilor, să nu vă culcați când vine seara și să adormiți triști, supărați pe cineva de pe pământ, ci iubire să aveți, și rugăciune unul pentru altul să purtați spre cer între frați, că pe pământ e secetă mare, fiilor, secetă de cele din cer care hrănesc sufletul omului, o, și s-a învățat tot omul să ia din altceva pentru setea vieții lui, iar păcatele toate și mereu, o, au pârjolit pământul peste tot, și nu mai e loc neatins de păcatul din om și dintre om și om, și de la începutul lumii și până azi dă peste margini marea păcatelor și plânge pământul sub această greutate murdară, și plânge pământul după om sfânt pe el, care să ia și să facă curat cu rugăciunea, cu strigarea la Dumnezeu ca să vină Domnul cu primenirea.
O, nu mai știe omul pe pământ de grija de cei ce pleacă dintre cei vii. Mai sunt dintre cei ce se căznesc să se țină curați până într-un an de la pierderea perechii de viață, dar desfrâul trupului se dezleagă după un an, de parcă numai un an este veșnicia celui plecat din trup, și nici viața de pe pământ nu e numai de un an, o, și așa socotește omul dornic de zburdarea trupului, iar cei adormiți așteaptă în zadar salvarea. Este scris în Scripturi pilda vieții proorocului Ilie și are omul de învățat puterea sfințeniei și roadele ei și curățenia de necredința de pe pământ, iar Eu voiesc ca un Dumnezeu să ia aminte oamenii pământului și să se uite în sus, în văzduhul care l-a purtat pe proorocul cel sfânt în car și cai de foc pe deasupra.
O, oameni de pe pământ, Eu, Domnul, vă spun vouă, aveți de pomenit frați și surori, soți, soții, părinți și rudenii duse de aici, și nu vă spune nimeni câtă așteptare este la cei plecați din trup pentru salvarea lor de sub satana și de focul lui pentru cei ce au plecat necurățați și nepregătiți, iar voi pe pământ vă dați poftei trupului și desfrâului de tot felul mereu, și uitați de usturimea celor plecați prin veacuri și mai aproape acum, iar Eu, Domnul, vă anunț că e plâns mare după îndurarea voastră de ei și vă îndemn să mai trăiți și pentru ei pe pământ, nu numai pentru păcatul din voi, o, că veți pleca și voi odată și veți plânge și voi cu usturime ca și ei, și nu veți găsi răcoare, o, că nu mai este viață sfântă și slujire cu sfințenie înaintea Mea pe pământ ca să-i trag din foc pe cei plecați ai celor rămași pe pământ, și care atât așteaptă, bieții de ei. O, fiți salvatori, fiți samarineni, nu fiți nepăsători de chinul lor, ci fiți miloși, că iată, nu mai este sfințenie nici la leviți, nici la preoți, nici la mireni, nici la călugări, o, și nici la bătrâni, și nici la copii, căci copiii își strică de mici fecioria și-și hrănesc de mici păcatul în ei, o, și nu mai am copii ca pruncii cei curați, nu mai am, și toți se dau somnului nepăsării de suflet și de pedeapsă, și nu mai are cine să-l învețe pe om sfințenia și ce înseamnă ea în om. Că Mă uit la slujitorii de altare, care ca și soldatul care-și dă jos haina de soldat și arma și se îmbracă civil ca să calce măcar o clipă peste viața și portul de soldat și se duce în afară căutând prilejul cel cu păcat, și apoi se echipează în soldat și merge înapoi la cazarmă pentru plinirea vremii soldăției, o, și tot așa se petrece și cu cei îmbrăcați în haină de sfânt, și pe care nu și-o păstrează loruși nicidecum, o, și cine să mai strige la Dumnezeu pentru cei din chinuri, care-și așteaptă salvarea?
O, fiilor de la izvorul Meu de cuvânt, iată ce putere are viața cea sfântă mereu, mereu în om, și care pe Ilie proorocul l-a suit în văzduh, unde Eu locuiesc cu sfinții Mei.
O, fiilor, nimic nu-l scapă pe om de moarte decât sfințenia cea întreagă și mereu peste viața lui, iar voi să nu uitați că așteaptă sfinții după voi, nu numai cei din chinuri așteptând salvarea lor.
Ilie proorocul aduce cuvânt pe pământ și spune așa:
— O, mântuiește, Doamne, mântuiește poporul cuvântului Tău și binecuvintează moștenirea Ta, atât cât mai ai pe pământ moștenire binecuvântată. Iar pe cei de peste tot de pe pământ iartă-i de multele lor păcate și schimbă-le voirea și simțirea și cunoașterea, ca să Te cunoască pe Tine desăvârșit, că iată, nu poate omul singur să se facă sfânt, iar eu am milă din mila Ta în cer între sfinți și dau cu Tine să lucrez întoarcerea fiilor către părinți, către sfinți, și ca să se poată oamenii ruga Ție pentru ei și pentru cei plecați de pe pământ, și care așteaptă așteptând. O, și Te rog cu foc, ridic-o pe România spre voia Ta și fă aceasta cu Duhul Tău Cel Sfânt, fă Rusalii proaspete peste pământul român ca să se pocăiască toți oamenii de pe această vatră la auzul glasului Tău, că lumea nu Te cunoaște, Doamne, lumea nu-L mai înțelege pe Dumnezeu.
Suntem întru venirea Ta, Doamne, căci Tu cu noi vii, dar fă-i pe oameni să știe și ei lucrul Tău cel pentru ei și felul Tău de ajutorare peste ei, și adu-ne și nouă, sfinților Tăi, bucuria ridicării din păcat a oamenilor de pe pământ, Doamne, și hrănește-i apoi cu hrana Ta de sus pe ei. Amin.
— O, amin, amin zic ție, proorocule mare și sfânt, Eu, Domnul, cu milă voiesc să lucrăm, dar oamenilor le este dor de păcat, iar Noi așteptăm de la ei sfințenia lor. Este scris să torn din Duhul Meu peste pământ, o, și așa fac, și așa voi face, dar trebuie cumva să se oprească dorințele urâte ale oamenilor, ca să putem să Ne facem loc cu cele vii din cer între ei, și iată, avem lucru mult să lucrăm, și cu grijă să fim să nu strivim nimic din ce este plăcut și sfânt Domnului.
O, fiilor din cetatea Mea de cuvânt, am grăit cu deslușire de înțeles peste voi și peste cei de pe pământ, unde voi Mă împărțiți. O, trebuie să avem grijă și de ei, dar mai ales de voi, fiilor. Așadar cereți să putem lucra, și cu rod să ne fie lucrarea. Pomeniți-i pe toți cei plecați, o, și pomeniți-i lângă ei pe cei ce vă fac bine vouă în lucrul vostru cu Mine, că Eu am grijă mare de lucrul Meu cu voi, și sunteți atât de puțin sprijiniți de pe pământ, fiilor. Eu însă sunt cu voi, și dacă sunt, aveți tot, dar și Eu să vă am pe voi cu totul, cu sfințenia din voi, fiilor, și unii pe alții ne sprijinim și mergem lucrând și mergem, căci noi avem de mers, și nu avem vreme de stat, ci numai de mers, și mers cu mersul sfânt, o, fiilor. Amin, amin, amin.