Găsesc veghe, găsesc cartea deschisă și-Mi așez în ea cuvântul și fac cu el mângâiere și împart povețe sfinte peste tine, popor al cuvântului Meu din zilele acestea, și dau aceste povețe celor ce iau de la tine glasul Domnului spre mângâierea lor, că multă mângâiere aduce cuvântul Meu peste cei ce se mângâie cu el și mângâie pe Domnul prin căutarea lor după acest cuvânt.
Mă așez în carte cu sfinții Mei, fiilor. Sunt plini de dor sfinții Mei, dar nu tot așa de fierbinte este dorul pe pământ în cei ce caută spre cer, spre sfinți cu nevoile lor, căci nevoile îi mână, nu dorul. O, e numai dor între cei din cer, iar Eu îi mângâi mereu și le dau răbdare dulce și grăbesc ziua slavei Mele, când ei își vor ostoi dorul, când cerul și pământul vor lua înfățișarea cea nouă de la strălucirea slavei Domnului, înnoirea cea mare, locașul sfinților Mei.
Ne așezăm în sfat ceresc, la masa cerului, o, sfinți iubiți ai Mei, frumoșii Mei, căci voi pe pământ ați lucrat la frumusețea Mea în voi și ați zidit tot mai frumoasă, tot mai întreagă împărăția Mea în oameni pe pământ, în cei ce doresc după ea în ei. Duhul descoperirii v-a umbrit pe voi de sus, și ați lucrat voia Domnului pe pământ și ați așezat învățătura cea pentru sfinți pe masa bisericii Mele, fiilor slujitori din partea Mea pentru mântuirea multora dintre oameni. Binecuvintez grăirea voastră cu Mine și cu poporul cuvântului Meu și tot ce veți așeza voi în cartea cea de azi a cuvântului Meu peste pământ în ziua voastră de sobor între sfinți. Amin.
— Și noi, Doamne, și noi Te binecuvântăm tuturor în cer și pe pământ, iar diavolii și argații lui se înfioară la vederea venirii Tale cu sfinții, pe vatra neamului român cuvântând și lucrând pe cele scrise în Scripturi să fie lucrate și așezate, și toate cele scrise se împlinesc așa cum a fost făgăduința Ta, Doamne.
O, suntem veghind și lucrând din partea Ta peste lucrarea și poporul cuvântului Tău în mijlocul pământului român, țara Ta de venire pe pământ cuvântând și pregătindu-Ți ziua slavei, Doamne. O, Ți-ai zidit cetate și tron, și curge din tronul Tău râul Tău de cuvânt, așa cum scrie în Scripturi, Doamne, iar cei ce-Ți poartă venirea și calea, o, trebuie sprijiniți și vegheați și întăriți din cer, că sunt mici și sunt plăpânzi și fără ajutor, și Tu trebuie să poți prin ei, și stau sfinții în ajutor Ție și lor, Doamne. Învățătura cea din cer trebuie pusă mereu pe masă, mereu împrospătată, mereu cu putere în ea, ca să fie ea împlinită de cei ce stau sub raza cuvântului Tău și să ai popor format și așezat întru poruncile Tale, Doamne.
O, e zi de luni, e zi cu post această zi, dar e și zi de dragoste. Tot poporul cuvântului Tău știe și trebuie să știe că atunci când are oaspeți frați sau oaspeți din cer, el trebuie să așeze masă pentru dragoste, fie cu post, fie cu dezlegare, după cum este dreptarul cel pentru toate zilele scris pentru poporul cuvântului Tău, iar fără dragoste nu are putere nici o împlinire a așezărilor sfinte, și n-au putere nici cei ce trebuie să urmeze legea așezărilor cele pentru sfinți, Doamne.
Suntem la masa dragostei cu voi, fii ai lui Dumnezeu Cuvântul, Domnul Care vine la voi ca să împlinească Scripturile venirii Lui cu sfinții și ca să vă ajute clipă de clipă în toate. O, ajutați pe Domnul să vă aibă în paza Sa mereu, și ajutați și pe diavolul să plece, să n-aibă putere și voie peste voi și peste cetate.
Aveți grijă, o, aveți grijă să nu umblați singuri, fiilor. Nu este bucurie mai mare pentru satana ca și aceea să vă vadă că umblați singuri prin cetate. Cei ce au fost doborâți de lângă voi, de aceea au căzut și au fost trași afară. Satana îi împingea la ascunderi, la umblat singuri și în voile lor, și apoi i-a tras din staul. Noi, cei din cer, nu umblăm singuri, ci numai în obște. Domnul, la fel, nu umblă singur, ci numai cu îngerii slavei Lui și cu sfinții Lui, precum este scris.
O, fiilor, doborâți-l prin ascultare pe satana, că altfel el poate încă. Fiți ascultători deplin și nu umblați câte unul singur de colo-colo prin cetate, oricâte motivații ați avea. A avut diavolul de câștigat între voi ori de câte ori s-a călcat peste această orânduială. Căutați să stați și să fiți sub veghe, și frate pe frate să se vegheze, iar această datorie să împlinească lipsurile cele pentru veghe, și așa își va cere fiecare să asculte să fie vegheat.
Acum așezați-vă frățește și puneți pe masă această povață și despicați lucrarea ei și socotiți-vă pentru cele bune, și pentru cele rele care ies din lucrarea veghii și din cea a neveghii frățești. Peste tot în poporul cuvântului Domnului să fie pusă în cercetare această lecție și să fie apoi ascultare, căci diavolul trebuie slăbit, trebuie biruit, fiilor. Noi câtă vreme am lucrat și am vegheat pe pământ peste oameni, am luptat să-l depărtăm pe satana și lucrarea lui și să-l biruim pentru fiecare din cei robiți de el, căci oamenii sunt prinși de satana când își fac voia lor, și sunt prinși când n-au povățuitor și veghetor, și atunci poate satana, și atunci îl biruie pe om.
Toate cele grăite pentru această lecție a veghii frățești trebuie să însemne o ascultare atentă din partea celor ce sunt sau se vor a fi fii ai poporului cuvântului lui Dumnezeu de peste voi. Suntem treime de arhierei, veghem de lângă Domnul peste lucrarea Lui cu voi, certăm pe satana să nu se atingă de ce este al Domnului, și trebuie hotărâre din partea fiecărui fiu pentru ascutare de povețele de sus, și fără de tocmeală ascultare, căci toți cei care s-au clătinat din ascultarea aceasta au fost biruiți de însăși neascultarea lor.
Se vede din cer, Doamne, se vede când este și când nu este ascultare, se vede cine ascultă și cine nu ascultă, iar cei neascultători cad în robie, Doamne. Să-i învățăm mereu să-și calce peste voie dacă se vor ai Tăi, și să-i învățăm lumina s-o iubească, și toate la lumină să fie, și toate cu știre frățească, Doamne, că Tu ai nevoie de ajutor mult, și numai cei ce ascultă Îți pot fi de ajutor, și nimeni să nu creadă că pot altfel ajuta pe Domnul și mersul Său cel greu de azi.
Am grăit la masa dragostei, Doamne. O, slavă Ție că ne-ai făcut parte de mângâierea aceasta, și ne aplecăm și-Ți mulțumim cu umilință, căci dorul arde în sfinții Tăi!
Ne este dor de mângâierea Ta, căci Tu ești Cel nemângâiat, că ești mult îndurerat, Doamne. Noi Îți aducem alin și lucrăm cu Tine mângâiere, și așa Te mângâiem, și așa ne mângâiem, împărțind, împărțind mângâierea, o, Doamne. Amin.
— O, sfinți iubiți, dacă Duhul Sfânt Mângâietorul este lucrarea pe care o lucrăm împărțind-o, iată, așa avem mângâiere, avem mângâind. Ascultarea celor ce iubesc prin ea, e cea mai mare mângâiere pentru Mine și pentru sfinții Mei.
O, popor al cuvântului Meu, fă Domnului mângâiere cu ascultarea ta. Frate de la frate să luați sprijin pentru ascultare de tot ce vă aduc să ascultați și să împliniți, fiilor. Vă învăț și vă tot învăț, iubiți neagoniseala. Dați sarcinile jos de pe voi și dinaintea voastră, căci lepădarea de sine este ceea ce vă ajută să urmați pe Domnul pe calea Lui cu omul iubitor de ascultare, fiilor. Frica de Dumnezeu e de mare ajutor pentru cei ce sunt statornici pe cale, măi fiilor. În biserica din lume nu este frică de Dumnezeu nici la arhierei, nici la preoți, nici peste turmă, fapt pentru care nici înțelepciune pentru ascultare nu este, iar Eu, Domnul, sunt văduvit de drepturi prin cei ce slujesc la altar fără să asculte de poruncile vieții și de cele ale orânduielilor sfinte, așezate dintru începutul ei peste biserică. Cei ce Mă iubesc și Mă urmează sunt cei ce se aseamănă cu Mine, și în care Eu Mă văd cum sunt, Mă văd prin ascultarea lor cu iubire, numai că fericirea aceasta nu Mi-o dăruiește biserica din lume, o, nu, și se pune întrebare din cer: al cui chip îl poartă ea, a cui este ea, pentru cine slujește și cui servește ea? O, și-a uitat misiunea biserica cea care poartă numele Meu pe pământ ca să fie a Mea. Ea însă s-a depărtat de Domnul, și am strigat spre ea și nu Mi-a deschis, o, nu Mi-a mai deschis și M-a lăsat afară.
O, fiilor, Mi-am zidit prin voi biserica Mea cea de la sfârșit de timp ca să am biserică nebiruită, ca să găsesc în ea credință pentru venirea Mea și ca să pot veni, fiilor.
Toate povețele Mele voi să le împliniți cu toată ascultarea, măi fiilor. Voi sunteți mângâierea Mea numai prin ascultare, iar când voi Mă ascultați, o, cum să nu vă ascult și Eu pe voi?
Unii pe alții să ne mângâiem, să ne dăm mângâiere, și aceasta prin ascultare, prin ea, mereu prin ea, o, fiilor. Și acum vă binecuvintez cu pacea Mea. Pace vouă! Pace vouă! Pace vouă, fiilor! Amin, amin, amin.