Poposesc cuvânt în cartea Mea cea de azi și-Mi învăț poporul, mereu, mereu îl învăț pe el, căci cine este ucenic învață mereu și vestește mereu lucrarea Învățătorului său.
Sunt Domnul Iisus Hristos Învățătorul. Ca râul vine din cer cuvântul Meu peste pământ. Cine voiește să ia învățătură din cer găsește cuvântul Meu cu care stau în mijlocul neamului român în adunare de ucenici, căci așa am lucrat în toate vremile învățătura Mea peste pământ. E multă învățătură pe pământ peste oameni, dar nu de la Dumnezeu este ea. Învățătura cea de la Mine este sfântă, dar oamenilor nu le place să fie sfinți și nu trag la Mine ca să învețe. Eu însă nu sfârșesc râul Meu de cuvânt, că lumea știe că Eu Mă fac cuvânt pe pământ, iar cei ce caută după Mine trebuie să aibă ce lua, căci fără de sfârșit este învățătura Mea peste om.
Te învăț din cer, o, poporul Meu, ca să Mă găsească la tine cei ce Mă caută pe masa ta. E lumea cuprinsă de duhul învățăturii cea de la om, iar omul nu este curat nici la inimă, nici la faptă, și nici învățătura lui nu este altfel. Iau oamenii unii de la alții și n-au putere bună în ei și între ei, iar duhul cel rău își găsește statul lui în oameni și umblă după vânat, umblă cu fața ascunsă și îi încântă spre el pe oameni, iar Domnului Îi trebuie ucenici ca să Și-i apropie pe cei credincioși cu inima și să-i învețe pe ei fapta credinței, că nu mai este pe pământ cale cu Dumnezeu pe ea ca să vadă oamenii și să meargă pe ea, căci stăpânitorul acestui veac nu mai tace și își seamănă peste tot duhul său, și plâng sfinții cu Mine și așteaptă să tacă vrăjmașii lui Dumnezeu și ai lor și să vină Domnul lor pe pământ și să facă pace și iubire între om și Dumnezeu.
Am vindecat pe orbul cel din naștere orb acum două mii de ani, dar învățătorii cei de peste oameni s-au întărit cu împotrivirea și n-au putut îndura să se facă mici sub minunea aceasta și să învețe ei de la Dumnezeu, ba, din contra, s-au împotrivit pe față. Am presărat în zilele acelea din timp în timp față în față cu ei multe semne mari, pe care nu le-au mai auzit ei până atunci, dar teama să nu rămână ei mai mici ca Dumnezeu i-a hrănit pe ei cu duhul împotrivirii, și nici pe alții nu-i lăsau să tragă spre Mine și să-și curețe viața de minciună și de păcat.
O, poporul Meu, mersul Meu cu cuvântul pe pământ e dureros. E omul îndărătnic și dornic de mărire și e bolnav de acest dor, și aceasta este duh potrivnic omului, duh de diavol. O, dacă diavolul își face loc cu omul și în om își face ca să facă din om păpușa lui, Eu, Domnul, să nu intru în om și să-l fac pe el casă a Mea?
O, fii ai oamenilor, întrebați-vă cu cine semănați prin toate ale voastre lucrări, căci diavolul se ascunde sub față bună, căci îl învață pe om aceasta, dar Eu, Domnul, nu Mă ascund, și ies la iveală cu fața Mea din om. Vine Domnul pe pământ cuvânt, vine să-i cheme pe oameni la școala de învățat cuvânt din cer și fapte cerești între ei pe pământ. Duhul Meu suflă peste voi cuvântul cel de sus, pe care nu-l găsiți pe pământ. Voiesc să vă vindec de întunericul învățăturii cea de la om, căci omul nu este Dumnezeu, fiindcă nu ia de la Dumnezeu ca să aibă și ca să facă și ca să împartă, ci din sine învață, fiindcă omul este îngâmfat, săracul, și nu-și mai poate vindeca duhul decât atunci când el vede că nu mai poate ca el, și atunci s-ar da bătut, dar trebuie și pentru aceasta învățătură bună, căci dacă omul nu-și adună păreri de rău pentru faptele lui rele și pentru îndărătnicia duhului lui cel orb de Dumnezeu, zadarnic s-o da el și bătut, căci nu oricum rodește salvare aplecarea omului, și numai Duhul lui Dumnezeu când poate pătrunde în om, numai El poate să facă loc cald pentru El în om și să-l învieze pe om, scăpându-l de deșertăciunea de pe pământ și din om.
Numai Eu, Domnul, numai Eu pot să vindec ochii minții omului. A fost ușor să Mă opresc lângă cel orb din naștere și să fac minunea zidirii ochilor lui și să-i pun lui ochi la locul unde era să aibă el ochi, dar minunea ochilor zidiți de Mine în mintea și în inima omului e cu anevoie de dorit și de crezut și de primit, căci când am făcut orbului ochi și i-am înființat la locul lor, scuipând în țărână și plămădind ochi pentru cel orb, au aflat iudeii și s-au îngâmfat împotriva Mea și a celui vindecat de lipsa ochilor lui, și iată cât de greu poate omul să se plece spre minunile lui Dumnezeu și să se facă mai mic ca Dumnezeu pentru slava lui Dumnezeu pe pământ între oameni!
O, fii ai oamenilor, deschideți-vă ochii duhului și luați de la Mine vedere de sus ca să vedeți apoi! Ridicați-vă inimile spre dreptatea a toate și deosebiți lumina de întuneric și faceți pași spre lumină, căci zilele sunt grele, și nimeni nu vă spune vouă aceasta dintre slujitorii întunericului de pe pământ. Vin Eu pe pământ cuvânt, vin Eu, Domnul, ca să vă vindec de împiedicarea în care vă țin fiii întunericului, cărora le place să le dați slavă, iar ei să se hrănească cu ea. Eu vin din cer de la Tatăl și vin la voi cu învățătură miloasă ca să vă chem să Mă ascultați și să urmați pe drum cu lumină, căci cuvântul Meu este lumina care vă iese în cale ca să vă lucreze mintea și apoi calea. Veniți de luați lumină, că vin Eu cu ea în calea voastră ca să v-o împart! Umblu tainic pe calea pe care voi călătoriți și am cu Mine lumină pentru voi și tainic stau și vă grăiesc din ea. Dacă duhul diavolului vrăjmaș Mie și vouă intră în om și îl ademenește spre el și-l orbește pe om pentru Dumnezeu, o, cum să nu intre și Domnul în om ca să-l lumineze pe el și să-i dea vedere pentru cele din cer și să vadă omul apoi?
Iată, este Dumnezeu și umblă după om ca să-i dea minte, ca să-i dea vedere, numai să vrea omul să caute cu lumina și cu adevărul cel împotriva minciunii de pe pământ, căci omul este mincinos pentru om, și om pe om se robește spre duhul minciunii, că altfel de lucru nu are minciuna.
O, fii ai oamenilor, căutați spre odihna inimilor voastre, că nu aveți odihnă! Veniți să vă dau, veniți spre Dumnezeu! Eu las cuvântul Meu în calea voastră ca să-l auziți și ca să-l primiți și ca să-l iubiți, așa cum el cu iubire caută după voi, că nu duhul cel rău, ci Dumnezeu l-a zidit pe om. Amin.
O, poporul Meu, bogăție de învățătură pun pe masa Mea cu tine, iar tu s-o dai și s-o așezi în calea oamenilor lumină pentru ei. Acum două mii de ani vindecam pe ici, pe colo pe câte unul neputincios și-Mi lăsam așa mărturisirea cea despre Mine între oameni, dar oamenii duhului potrivnic se împotriveau și Mă ascundeau din calea minții oamenilor, căci se temeau să nu-și piardă ei statul și slava lor. Vai celor cu stat și cu slavă și cu avuții pe pământ! Iată-i, nu pot învia, nu se pot despărți de această minciună, pe care n-o văd a fi deșertăciune și alergare după vânt. Când omul nu iubește pentru el înțelepciunea cea de sus a vieții, el iubește duhul minciunii și al deșertăciunii și-și hrănește cu el viața și stă rob minciunii vieții și nu poate fără minciună, bietul de el. Toți fiii oamenilor, de la regii de peste ei și până la cei mai mici între oameni, toți slujesc duhului deșertăciunii vieții și nu iau de sus din cer înțelepciune de viață.
Mă port cuvânt din cer pe pământ printre fiii oamenilor ca să audă și ca să vadă ei umbletul Meu după ei. Cel ce are viață în El este Cel ce dă viață și vindecare oamenilor, și nu este El ca și cei ce n-au putere ca să dea omului viață, de vreme ce ei iubesc deșertăciunea vieții. Cu duh însuspinat prin cuvânt, așa Mă port după om peste pământ. Merge cuvântul Meu și se face el strigare după om. Îți voi da putere multă să Mă porți, poporul Meu, iar tu să te folosești de ea spre slava Mea cu tine, că vreau să atrag pe mulți spre izvor și să le dau înțelepciunea Mea lor, spre folosul lor și al multora apoi, căci precum duhul rău atacă pe oameni din unii în alții, Eu, Domnul, voiesc din om în om să Mă vestesc Învățătorul înțelepciunii cea de sus peste pașii și peste viața omului de pe pământ, căci pentru Mine l-am făcut Eu pe om, iar omul a greșit, și s-a născut atunci duhul diavolului, împotrivitorul Meu și al omului, iar omul este slab prin greșeală și se lasă ușor mințit de duhul cel rău, potrivnicul salvării omului.
Eu, Domnul, binecuvintez lucrarea ta cu Mine, popor al cuvântului Meu, călăuzitorul tău de zi cu zi, și binecuvintez lucrul tău cel pentru pregătirea slavei praznicului Duhului Sfânt. Peste paisprezece zile cobor cu dor între cei ce se vor strânge la izvor ca să petreacă cerul cu ei pe pământ sărbătoare de Rusalii, aici cu voi, unde Eu cobor cu sfinții Mei, fiilor, și Mă împart cuvânt și har prin cuvânt. Faceți cerere pentru ca să asculte vremea și stihiile de duhul sărbătorii de Rusalii și faceți iubire între voi mereu, că ea atrage pe Domnul. Iată, mâine este pomenit bisericește Ioan, apostolul Meu iubit. Iubirea vă învață el pe voi, și-i dau acum peste voi glas ca să vă dea el har din har, din iubirea lui cea pentru Dumnezeu să vă dea, o, fiilor. Amin.
— O, iubiți-vă unii pe alții precum Domnul vă iubește și vă crește pentru El! Cuvintele dulci sunt cuvintele iubirii și au în ele duhul smereniei dintre frați, iar cuvintele tăioase sunt de pe pământ și din om, nu sunt din duhul iubirii cea de sus, și au fiii oamenilor de unde să învețe pe Dumnezeu și voia Lui cu ei dacă ei se apleacă să ia și să învețe din izvorul de cuvânt al Domnului cu voi. Păziți poruncile Domnului! Numai cei ce le păzesc pe ele, numai aceia Îl iubesc pe El, iar poruncile Lui nu sunt grele, numai să nu ia omul din sine, căci atunci el greșește, ci să ia îndemn din poruncile lui Dumnezeu și în tot timpul să lucreze el lucrarea lor. Aceasta este ceea ce eu aduc aminte în ajunul zilei mele de pomenire bisericească între frați în cer și pe pământ. Dulce să vă fie graiul, dulce și inimioara. Atente să vă fie duhul și grăirea, și toate să fie ca ale lui Dumnezeu în voi și între voi! Vă iubesc cu iubirea Domnului și vă dau din ea și așa vă iubesc, căci ceea ce am vă dau, și fiecare dă ceea ce are în cuibul inimii lui. O, vedeți cu cine semănați prin toate ale voastre lucrări. Așa a fost învățătura Domnului în ziua aceasta peste fiii oamenilor. Dacă duhul rău ia față în om și intră în el cu fața și cu lucrarea lui, Domnul cum să nu intre în om și să-l povățuiască pe om văzându-L omul pe Dumnezeu în om?
Iubiți-vă unii pe alții precum Domnul vă iubește, fiilor, și grăiți-vă unii altora precum Domnul vă grăiește vouă, ca să fiți asemenea Lui și să fiți mereu, mereu asemenea celor ce L-au iubit și Îl iubesc pe El în cer și pe pământ, o, fiilor. Amin.
— O, pace ție, apostolul Meu iubit, căci iubirea este învățătura ta, și ți-ai alinat dorul tău grăind în mijlocul poporului cuvântului Meu. Amin.
Fiți blânzi și smeriți cu inima, fiilor! Fiți cu duhul blând! El este pacea voastră și pacea Mea între voi. Inimă înfrântă și smerită să aveți unul spre altul, și așa va fi judecat în voi și între voi duhul lumii, care sălășluiește din plin în fiii oamenilor și între ei, după chipul și asemănarea stăpânitorului întunericului acestui veac trecător, duhul lumii.
O, pace vouă, fiilor, și mult duh și ajutor din cer las peste voi ca să-Mi gătiți voi marea sărbătoare la izvor, praznicul Duhului Sfânt Mângâietorul cu popor adunat spre bucuria lui Dumnezeu! Eu, Domnul, pun har în voi, har aparte pentru gătirea întâlnirii Mele cu voi și cu poporul care vine pe cale încă de pe acum cu gândul și cu dorul, căci cel ce Mă dorește Eu îi dau și mai mult, și așa Îmi dă și el.
Fiți harnici, fiilor, întru toate fiți așa, căci Eu, Domnul, am peste voi har și fac cu el lucrările Mele, căci voi sunteți așternutul Meu și sunteți mângâierea Mea, fiilor, pe calea dorului Meu după om. Amin, amin, amin.