Selectați Pagina

Durerea Mea și lacrima Mea cea de la om Mi se alină mult când Eu cobor în carte cuvântul Meu cel din zilele acestea de apoi, și prin care Eu grăiesc în mijlocul celor ce Mă primesc cu el și-Mi dau adăpost cu ei și-Mi trâmbițează apoi cuvântul în lung și în lat, și fac ei fericire Duhului Meu dumnezeiesc când nimeni pe pământ nu mai este să-Mi mângâie rana Duhului Meu, rană multă, rană de la om. Tatăl Meu Savaot Se alină și El mult, că poartă El durere pentru Mine dacă Eu port durere, și plânge Tatăl Meu așa cum plânge părintele când își știe copilul său îndurerat și plâns.

De două mii de ani Mă plânge Tatăl, ca și atunci când Mă vedea disprețuit de toți pe pământ și Om al durerii. Suspină Tatăl de mila Mea, căci sunt sub sarcină pentru om. Cu mare iubire l-am făcut Noi pe om, dar omul nu Ne-a iubit. Nu este rană mai grea ca aceea de la cel pe care-l iubești, iar el nu te iubește. Cel ce iubește are iubirea de viață și de lucrare, și nu se poate să nu-l doară pe el de la cei ce nu-l iubesc. De la începutul său omul a făcut păcatul neiubirii de Dumnezeu, Ziditorul său. Nu poate omul să asculte de cel pe care nu-l iubește, iar rana iubirii rămâne peste ea și doare ea de la cel ce nu iubește.

O, poporul Meu, ai grijă, fiule, de iubire ca să poți să asculți. Neascultarea vine de la neiubire, și nu știu oamenii de ce nu-L ascultă ei pe Dumnezeu. Nu-L ascultă pentru că nu-L iubesc, iar cei ce nu iubesc fac rana aceasta Celui ce iubește.

O, ca să poată omul dovedi ascultare cu viața lui el trebuie să iubească mult și nu puțin pe cel de care ascultă, pe cel de la care ia el viață și pază pentru viață. Cuvântul este viață, în el este viață, și viața este lumina oamenilor, iar lumina luminează întunericul, care n-o cuprinde pe ea. Cine are peste el cuvânt de care să asculte, acela ascultă și are viață și are lumină, iar lumina luminează în întuneric și nu se pierde ea, căci întunericul n-o cuprinde, n-o biruiește pe ea. Cine bagă lumina la întuneric n-o strică pe ea, ci ea luminează, căci așa este lucrarea ei, iar cei ce iubesc trebuie să umble în lumină, iubire și lumină, și apoi ascultare pentru această taină, pentru iubire.

O, mare dar are peste el cel ce are darul ascultării! Cel ce ascultă are iubire, și iată, pentru ascultare trebuie iubire. Am venit iubire pe pământ și n-am putut să Mă arăt oamenilor decât prin cei ce iubeau și aveau iubire. Cu ceilalți n-am putut să Mă adăpostesc, căci fiecare trage la cei cu care se aseamănă. Am venit să împart viață oamenilor, dar tot celor ce aveau am împărțit viață. Nu e nimeni mai plin de viață ca și cel care ascultă, fie fiu, fie rob, fie stăpân. Sunt stăpâni pe pământ care ascultă de supușii lor, căci au în ei iubirea, iar ea trage cu ascultarea, cu patul de odihnă al iubirii.

Am iubit pe Maria și pe Marta și pe Lazăr, căci ei Mă ascultau, fiindcă Mă iubeau. Boala lui Lazăr și moartea lui și învierea lui la cuvântul Meu, au slujit acestea jertfei Mele pe cruce pentru poporul Israel, care nu M-a primit și nu M-a ascultat ca să Mă primească și ca să Mă iubească. Se apropiase praznicul Paștelui iudeilor, și tot norodul adunat la Ierusalim voia să Mă vadă dacă a auzit de minunea învierii lui Lazăr, iar mai-marii preoților au făcut sfat ca să Mă omoare și să-l omoare și pe Lazăr, din a cărui pricină mulți se aplecau și credeau în Mine. A doua zi norod mult venit la praznic, auzind că Eu vin la Ierusalim, au stat în calea Mea cu stâlpări de finic și-Mi strigau cântându-Mi ca unui împărat: «Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!». Am împlinit atunci Scriptura și am stat pe un asin tânăr și așa M-am arătat celor ce-Mi cântau, iar ucenicii Mei au priceput atunci și și-au adus aminte că acestea erau scrise pentru Mine și că pe acestea Mi le-au făcut cei ce M-au primit, căci era scris: «Nu te teme, fiica Sionului, Împăratul tău vine șezând pe mânzul asinei!». A urmat apoi trădarea lui Iuda și prinderea Mea și crucea, și a urmat apoi învierea Mea, dar toate acestea nu înainte să-Mi întăresc ucenicii, învățându-i pe ei iubirea cea mai mare și dându-le lor făgăduința Duhului Sfânt Mângâietorul, și răbdarea învățându-i pe ei, ca să poată ei îndura întristarea care avea să-i cuprindă, dar le-am spus lor că iarăși Mă vor vedea și se va bucura inima lor, și bucuria lor nimeni nu o va lua de la ei, iar apoi, rugându-Mă Tatălui pentru Mine și pentru ucenicii Mei și pentru toți cei ce vor crede în Mine, M-am lăsat spre jertfire, dar a treia zi M-am ridicat, am înviat și M-am arătat înviat ucenicilor Mei.

O, în toată durerea Mea Eu Mi-am păstrat fericirea de la cei ce Mă iubeau și Mă mângâiau cu credința lor, cu iubirea lor, cu ascultarea lor. Așa și azi Mă mângâi, cu cei ce Mă iubesc Mă mângâi și sunt fericit de la iubirea lor de Dumnezeu, iubirea cea mai mare, cea care poate totul, așa cum Eu, Domnul, am arătat-o și am putut prin ea și am biruit prin ea, și cu ea am judecat pe stăpânitorul acestei lumi, care nu a avut și nu are nimic în Mine, și i-am arătat lui atunci că nu are și că a fost judecat pentru aceasta.

Sunt pline de iubirea cea mai mare cuvintele Mele în mijlocul poporului cuvântului Meu în zile de sărbătoare când Eu, Domnul, Mă las cuvânt slujitor pe masa lui cu Mine pe pământ. Taina raiului am așezat-o Eu între Mine și poporul cuvântului Meu. Nici în rai n-am putut grăi cu omul atât de mult cât grăiesc acum oamenilor, trecând cu glasul cuvântului Meu prin văzduhul grădiniței Mele de cuvânt, așa cum treceam spre Moise pe munte când îi dădeam lui grăirea Mea, iar el o așeza pe ea peste Israel.

Intru la tine, poporul Meu, așa cum intram în Betania în casa celor trei frați, care Mă iubeau mult. Iubirea cea mai mare să fie între Mine și tine, așa voiesc Eu. Taina ei rămâne în cer, dar Eu vin cu cerul la tine și cu cele din cer vin, și nu este loc mai fericit pentru Mine în cer sau pe pământ ca și locul tău cu Mine. Pentru Mine, fiule, să stai tu în acest loc binecuvântat și să porți tu în inimioară înaintea Mea iubirea cea mai mare. Vorbește despre ea frate cu frate și caută să-i afli toată adâncimea tainei ei și a lucrării ei, și aceasta prin mult cuvânt, așa cum Eu mult cuvânt grăiesc ție și-ți mângâi cu el duhul și pacea și-ți dau pacea cu el.

Intru la tine, poporul Meu, așa cum intram în Betania la cei trei frați, care Mă iubeau, și intru la tine cuvânt biruitor, intru ca un Împărat, așa cum am intrat în Ierusalim pe mânzul cel tânăr. Așa intru Eu la tine călare pe cal alb, pe îngerul Meu cel purtător de biruință pentru cuvântul Meu peste pământ, și te învăluiesc mereu în taina venirii Mele la tine, și Mă învăluie ea pe Mine în ea, și taină dulce pentru cei din cer este slava Mea cu care vin la tine cuvânt, vin și binecuvintez intrarea Mea la tine și intrarea sfinților Mei cu Mine, și Mi-e calea binecuvântată de Tatăl și de tot cerul de sfinți și de îngeri, și îți împărtășesc Eu ție din slava Mea cea nevăzută a venirii Mele la tine cuvânt pe pământ, și cuvântul Meu are viață întru el, iar viața este lumina oamenilor, și lumina luminează întunericul, care n-o cuprinde pe ea.

O, Mi-e tare drag și dor să-ți împărtășesc măreția slavei Mele cu tine și multa ei lucrare, poporul Meu! Sunt pe pământ uzine mari, care prelucrează și fac fel de fel de lucrări fără să stea ziua sau noaptea din lucrul facerii lor, și lucrează fără încetare și fac. O, așa este slava Mea cea lucrătoare și mult lucrătoare în cer, și între cer și pământ, și pe pământ și pentru pământ lucrând ea și nestând din lucru. E plin de cuvântul Meu cerul tot și toată lucrarea lui cea pentru Dumnezeu și pentru oameni, și totul lucrează după cuvântul Meu. Așa voiesc Eu să fac să fie și pe pământ, dar pe pământ este locuitor neamul omenesc, care nu are iubire de Dumnezeu, iar cel ce nu iubește nu ascultă, nu poate să asculte.

O, ai grijă pentru ascultare, ai grijă de iubire, măi poporul Meu! Iubește mult pe cel de care asculți, ca să poți asculta, măi fiule! Unde nu este ascultare nu este iubire. Unde nu este frumosul în tot și în toate nu este ascultare, iar unde nu este ascultare nu este ordine ca în cer, ci este totul ca pe pământ.

Să ia duh de viață din cuvântul Meu de pe masa ta toți cei care se uită după el când vine el la tine pe pământ, o, poporul Meu, iar tu să stai înaintea Mea pentru venirea Mea și să fii muntele Meu, în care Eu Mă slăvesc și pe care petrec cu sfinții Mei slăvindu-Mă în ei, iar ei în Mine având slava lor.

Duhul Meu este fericit când grăiesc cuvânt peste pământ, și e plin de iubirea cea mai mare cuvântul Meu. Voiesc să Mă întâlnesc cu iubirea omului, voiesc prin cuvântul Meu cel cuprins în iubirea Mea, și pe care el o cuprinde în el și o coboară pe pământ.

Pace ție, poporul Meu! Am grăit cuvântul Meu cel de praznic de Florii, căci sunt Arhiereul tău, iar tu ești biserica Mea. Peste șase zile cuvântul Meu va cuprinde în el praznicul Învierii Mele și Mă voi da cu el celor ce Mă așteaptă să-l cobor pe el pe pământ la ei, căci cuvântul Meu îi învață cu putere pe oameni, nu cum îi învață pe ei fariseii și cărturarii lor, preoții și arhiereii lor, și se va ține după Mine norod mare în zilele ce vin, căci pe nicăieri nu va mai găsi omul intrarea la Domnul, căci toate ușile spre Mine se închid de mâna omului antichrist și a slujitorilor lui, căci antichrist a păcălit cu fața lui vopsită tot neamul omenesc, dar acestui înșelător îi voi smulge Eu masca și va fi văzut și va fi descoperit, și vor curge spre izvorul Meu atunci cei ce vor fi izbăviți, și vor găsi mângâierea lor.

Pace ție, poporul Meu! În săptămâna aceasta este pregătire pentru praznicul Învierii Mele și este amintirea durerilor Mele înspre Golgota și apoi patima Mea pe cruce. O, păstrează-te în sfiala cea sfântă, ca să trăiești cu Mine și cu toți sfinții amintirea Mea cea de atunci, viața Mea și durerea ei cea din săptămâna patimilor Mele, și ne vom întâlni apoi cu slava învierii Mele și vom cânta „Hristos a înviat!” și ne vom aminti învierea și vom pătrunde tot mai adânc în ea, în taina învierii. Ca și cei trei copii din Betania cu casa lor, așa slujești tu azi Domnului tău pentru mântuirea multora din cei ce vor crede venirea Mea la tine, o, popor slujitor, și mulți se vor uni cu tine în zilele ce vin pentru taina Mea cea din mijlocul tău, taina învierii omului, iar Eu te pregătesc pe tine mult pentru această întâlnire a Mea cu mulți, care Mă vor urma spre izvorul Meu de cuvânt, aici, unde Eu am pășune multă pentru cei ce vor veni să-i păstoresc, să-i înviez mai întâi, și apoi să-i păstoresc pe ei. Amin, amin, amin.