Cu sărbătoare de sfinți Mă așez în cartea cuvântului Meu din zilele acestea când Eu, Domnul Iisus Hristos, iarăși cuvintez peste pământ și împlinesc Evanghelia Mea, care spune că iarăși voi veni și iarăși voi cuvânta, și-Mi vor auzi glasul cei credincioși și Mă vor auzi toți sfinții și îngerii toți, ba și cei din locuința morților vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, iar sfinții vor fi întru venirea Mea și se vor face și ei cuvânt, căci nașterea din nou a lumii este lucrarea pe care o am Eu de împlinit înaintea Tatălui Meu Savaot, și lucrez prin cuvânt, așa cum și la început am lucrat.
Am făcut din tine casa Mea de venire acum, o, poporul Meu. Grăiesc cu tine, fiule, că în toată vremea cât Duhul și cuvântul Meu au grăit pe pământ, am grăit cu cineva, nu am grăit în vânt, și s-a dus cuvântul Meu acolo unde avea să grăiască și să lucreze și să însemneze pe pământ, și tot așa lucrează și azi cuvântul Meu, fiindcă este scris în Scripturile vremii celei de apoi să vină pe pământ Cuvântul lui Dumnezeu, iar cei ce văd venirea Mea Mă văd venind cu sfinții, cu oștiri din cer, așa cum și împărații de pe pământ umblă cu însoțitori de-ai lor când au de umblat.
Am sărbătoare de cuvânt în mijlocul tău, poporul Meu, că ești poporul cuvântului Meu, căci prin el te-am născut și te-am așezat înaintea Mea și vin la tine cu sfinții Mei, fiule, o, și cine pe pământ mai are la masa sa oaspeți ca și tine, din cer oaspeți și din cer petrecere la masă pe pământ? Ceată de arhierei am în venirea Mea la tine și intru cu ei în cartea cuvântului Meu cea din mijlocul tău și au ei sărbătoare pentru arhiereul Meu cel făcător de minuni mari pe pământ cât a stat, făcătorul de minuni Nicolae. O, cât am pregătit Eu atunci calea acestui vas de trebuință Mie ca să se nască pe pământ și să fac din el lumină între oameni! N-aveau copii părinții lui din pricina sterpiciunii, dar le-am dat lor acest fiu și atât, iar după ce el s-a născut a stat trei ceasuri pe picioarele lui de prunc abia născut când mama lui îi îmbăia trupul în covățica lui de baie, și a mărturisit el atunci statul lui în numele Sfintei Treimi între oameni povățuitor și de minuni lucrător și mare mântuitor de păcate și de nevoi a celor din vremea lui, dăruiți din partea Mea cu acest luminător. Semne mari am arătat prin el peste biserică și pentru biserică, și am întărit prin el rostul zilelor de post, căci acest copil nu sugea de la mama lui în zilele de post decât numai seara și numai din partea dreaptă mereu al sânului mamei lui, iar zilele de post au fost pentru el împlinire neclintită până la sfârșitul trupului lui. Crescând mare, s-a supus învățăturii Sfintelor Scripturi și s-a păzit curat cu duhul și cu trupul, păzindu-se în calea lui de partea femeiască, nevrând să aibă cineva din acestea vină din partea lui, și așa vedea el mereu pe Dumnezeu, căci ardea cu duhul ca și Dumnezeu și avea smerenie ca și Dumnezeu, și era el biserica lui Dumnezeu atât în vremea tinereții cât și în toată vremea lui pe pământ. I-am pregătit lui de cârmuitor vieții lui pe unchiul său, arhiereu și acesta, și a stat el sub ascultarea lui cu toată supunerea, cu toată umilința, pe care o avea în fire încă de la nașterea lui, căci avea atâta smerenie și atâta curățenie și dor și foc în el, de se făcea el asemenea lui Dumnezeu și Îl vedea pe Dumnezeu acest luminător și mare i-a fost mersul printre oameni și printre împărați și printre slujitorii din vremea aceea și mari minuni s-au scris pe pământ prin lucrarea lui cu Mine între oameni, căci mila de om era fără seamăn în el și în lucrarea sa cea pentru om, iar Eu, Domnul, îl mărturisesc acum și îl măresc pe el între sfinți, că e ziua lui de pomenire, și iată, are cerul sărbători și petrece în ele și Se aduce prin ele serbare pe pământ.
Neasemuit de mult a fost harul Meu în acest slujitor, și a împlinit el pe pământ Scriptura care spune: «Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca văzând ei faptele voastre cele bune să preamărească pe Tatăl vostru, Care este în ceruri!». Și cuvântul, și viața, și dragostea, și credința, și duhul, și curăția i-au fost lumină între oameni, căci după ce atât de mult bine a făcut în mare taină acolo unde el vedea că este de făcut bine și izbăvire de păcat și de nevoi, nu s-a mai ascuns apoi cu viața sa, căci a avut de lucrat biserica lui Dumnezeu pentru înfățișarea ei față în față cu păgânii, cu împărații păgâni, care mai apoi l-au întemnițat pe el și pe turma cea păstorită de el, dar rugăciunea și răbdarea lui, împărțite spre lucrare cu fiii cei păstoriți de el, au îndepărtat cu mână tare pe împărații păgâni de pe tronurile lor și s-a făcut cale împăratului cel iubitor de creștini, care a adus izbăvire pentru cei credincioși, închiși în temnițe pentru numele Meu, și care a nimicit idolii și a dat loc bisericii Mele pe pământ, căci rugăciunea alesului Meu și a bisericii lui a adus minuni fără seamăn spre lucrare și a fost el lumină pe pământ, și apoi tot așa a fost și din cer, căci și de pe pământ și din cer a lucrat și i-a izbăvit pe mulți care îl chemau de ajutor lor.
O, poporul Meu, câtă iubire am pus spre creșterea ta, spre povața ta, fiule! Nu numai Sfintele Scripturi, ci și cuvântul Meu cel de azi ți-am dat să te crească și să te lumineze și să te facă lumină pe pământ din partea Mea. Eu sunt lumina cea din mijlocul tău, iar tu Mă împarți. Stau în mijlocul tău cu masă de sărbătoare, cu sfinții din cer la masa Mea cu tine, măi tată. Am mai dat până la tine atâta iubire, atâta timp, atâta stat al Meu așa cum am stat cu tine și mult grăindu-ți și mult dăruindu-ți și mult cuvântând și hrănind? Îți dăruiesc sfinții iubirea lor prin venirea lor cu Mine la masa ta de sărbătoare pentru cei din cer. O, apleacă-te iubirii Mele, căci ea se dă ție cu multul, și iată, fiule, iau din iubirea Mea cu tine sfinții Mei, că a sosit vremea mărturisirii pentru ei prin venirea Mea cuvânt pe pământ, venirea Mea cu sfinții, căci Eu sunt Împărat și nu umblu singur, ci cu suite cerești petrec peste tot și lucrez peste tot pe unde am împărăția Mea, biserica Mea, casa Mea de venire și turma Mea, care se hrănește de la Mine, iar sfinții Mei așează acum pe masa ta bucuria lor întru venirea Mea și lucrarea lor pentru mărturia Mea. Amin.
— Din mijlocul fraților mei din cer îmi așez în cartea cea de azi duhul mărturiei, o, Doamne, care vine cu sfinții Tăi. Ți-am fost ucenic mare pe pământ și am arătat oamenilor puterea Ta întru mine prin puterea credinței mele, prin dragostea mea de Tine pe pământ, o, Dumnezeul meu. Voiam să Te cunoască toți oamenii și toți potrivnicii Tăi și ai bisericii Tale. N-a fost cineva să mă strige în ajutor și să nu merg cu trupul sau cu duhul ca să-l izbăvesc și ca să-i rușinez pe cei necredincioși, fie ei și împărați, fie ei și slujitori de altare sau cârmuitori de turme, căci pe vremea când Arie cel hulitor clătina corabia Ta, ne-am strâns mulți slujitori să nimicim minciuna lui cea asupra Ta, iar eu am râvnit să-l rușinez pe el și mai mult, lovindu-i fața cea batjocoritoare de Dumnezeu, iar frații mei m-au lipsit atunci de cinstea arhierească, de la Tine dăruită mie, dar Tu mi-ai dat înapoi Evanghelia Ta și omoforul arhieresc și Te-ai arătat și mie, dar și fraților mei Te-ai descoperit, Tu și Născătoarea Ta mamă, și mi-ați dat înapoi pe cele luate de pe mine, căci numai cu minuni mari a fost însoțită viața mea pe pământ și viața mea cea din cer, că mare mi-a fost credincioșia mea înaintea Ta, iar acum eu mărturisesc, căci aceasta este plata celor ce Te-au iubit și Ți-au lucrat via.
Mă las cuvânt de mângâiere peste biserica Ta de nou Ierusalim din mijlocul neamului român și las, Doamne, peste ea binecuvântarea cea arhierească și lucrarea mea cu Tine peste ea, căci Tu ai popor credincios pe pământ acum, și mult trebuie el ajutat, căci calea lui cu Tine este grea, este prin necredința de pe pământ și are nevoie de ajutor acest popor, are nevoie de sfinți, de îngeri ajutători, o, Doamne. Eram pe pământ și împărțeam pe pământ după nevoile lor, după strâmtorările care se iveau de la diavol peste oameni, căci am împărțit la toți oamenii tot ce am avut, că toată bogăția cea de la părinți am luat-o și am dat-o pe ea peste tot pe unde trebuia să dau, și voiesc din cer să stau de ajutor poporului Tău cel de azi și să veghez pentru el din partea Ta, iar el să Te asculte, Doamne, așa cum m-au ascultat pe mine ucenicii mei cei plini de înțelepciune când eu mă sprijineam cu ei în păstorirea mea peste oile Tale.
Le spun arhiereilor români să aibă grijă de ei și să nu lucreze ca prigonitori ai Tăi și ai adevărului cuvântului Tău cel de azi, ci să cerceteze Scripturile așa cum eu le-am cercetat, și le-am dat ființă cu fapta vieții mele, că mi-ai dat har de sus pentru adevărul Tău. Le spun lor să binecuvinteze mult și nu să strâmtoreze calea cuvântului Tău și mersul poporului Tău cu vestea venirii Tale pe pământ pentru înnoirea lumii, și dă-le, Doamne, lor duhul descoperirii, așa cum ai lucrat pe vremea mea descoperiri peste împărați și peste arhierei ca să mă ridici Ție slujitor mare și ca să izbăvești prin credința mea pe mulți strâmtorați. O, adu, Doamne, pe pământ duhul descoperirii feței Tale și a lucrării Tale, ca să vadă cei ce Te urăsc și cei ce nu Te recunosc în acest cuvânt și să se rușineze, că Tu, Doamne, ajuți și mângâi pe poporul cuvântului Tău, în mijlocul căruia Tu vii și Te împarți! Amin.
O, pace ție, acum, popor al cuvântului lui Dumnezeu! Fii plin de curaj înaintea împăraților pământului, împărați de orice fel, căci Domnul este cu tine! Îmbărbătează-te și să se întărească inima ta și credința ta și așteaptă pe Domnul, așteaptă împlinirile Lui, că ele vin și toate vin! Binecuvântare arhierească las peste creștetul tău, peste cei ce te slujesc și te cresc din partea Tatălui Savaot și a Fiului Său, Domnul Iisus Hristos, Arhiereul Cel Mare. Ești cel mai mic, dar mare este slava Domnului cu tine, și curând, curând, ea te va mărturisi, ea te va arăta cu ea. Amin.
— O, și Eu îți zic: pace ție, arhiereule iubit! Tu aduci pace poporului Meu, iar Eu, Domnul, aduc ție aceeași măsură. O, dacă aș mai avea acum măcar unul ca și tine între cei ce stau azi pe scaune de arhierei aș așeza în mijlocul lor duhul descoperirii și M-aș slăvi cu mare slavă între ei. Iată, le trimit cuvânt sfânt, dar n-au dragoste. Chiar dacă Eu slavă de la oameni nu primesc, ei se cunosc că n-au dragostea lui Dumnezeu în ei și între ei, căci dragostea lui Dumnezeu este și între oameni când ea stă în ei, iar dragostea iubește și nu înjosește și nu defaimă pe nimeni când ea stă în cei ce o slujesc pe ea, și nu aduce ea dispreț nici atunci când este adânc rănită în cei ce o poartă pe ea în ei, și care se cunosc că au în ei dragostea Mea. O, dacă oamenii nu au sfială înaintea lui Dumnezeu, are Domnul sfială și le arată că are, ca să vadă ei și să se rușineze de lipsurile lor și să-și îndrepte viața și faptele ei, ca să le pot da lor apoi darul credinței sfinte, dar trebuie să-și moaie omul învârtoșarea inimii și să-și smerească privirea lui spre Dumnezeu, iar mila Mea îl va primi pe el. Amin.
O, poporul Meu, am stat la masă de cuvânt cu sfinții Mei în mijlocul tău. Mi-e dor de sărbători sfinte cu tine, tată, Mi-e dor mereu. Mi se umple gura de cuvânt, de hrană pentru tine, fiule, ca să trăiești tu hrănindu-te așa, cu hrana veșniciei. Nu e Domnul nicăieri pe pământ ca și cu tine. Nu este credință pe pământ, fiule. Binecuvântată să-ți fie credința ta în venirea Mea la tine. Puțini de tot au fost și acum două mii de ani care-Mi credeau venirea și cuvântul, dar am împlinit cu ei venirea Mea cea de atunci, iar taina ei a fost cât cerul și pământul, care Mi-au slujit atunci ca Dumnezeului lor. Numai omul este împietrit, încă de la facerea lui este așa, dar am venit și am făcut un neam nou, un popor nou, prin care-Mi voi împlini răscumpărarea peste toate cele zidite de Dumnezeu, și-Mi voi alina plânsul. Amin.
Pace vouă! Fți plini de curaj ceresc, fiți plini de lucrarea iubirii Mele! Fiți iubirea Mea pe pământ, căci venirea Mea a dat-o Tatăl Meu vouă, o, fiilor! Amin, amin, amin.