Selectați Pagina

Binecuvântată să fie în cer și pe pământ lucrarea cuvântului Meu din ziua aceasta de praznic sfânt, praznicul Crucii, pe care Eu, Domnul Iisus Hristos, M-am dat să fiu așezat și bătut în cuie pe ea ca să dau pildă tuturor, pildă de Păstor adevărat și de oaie bineplăcută lui Dumnezeu, căci ca Păstor adevărat Mi-am pus viața pentru oile Mele, iar ca oaie am fost cuminte pentru jertfă și nu Mi-am deschis gura și nu M-am zbătut înaintea celor ce M-au dat spre jertfire, căci Eu eram născut din Duhul Sfânt, din Care am luat trup, iar acum două mii de ani am spus că cel ce este născut din trup, trup este, iar cel ce este născut din duh, duh este, și am spus că omul trebuie să se nască de sus. Amin.

O, pace ție, măi poporul Meu! Se miră mulți de vorbirea Mea cu tine atât de părintească între Mine și tine, atât de caldă și atât de dulce, dar este proorocită această vreme de mângâiere pentru cei ce se fac Domnului Ierusalim nou, nașterea cea de sus în ei, dar omul nu știe ce înseamnă aceasta, și greu Mi-a fost și acum două mii de ani să deslușesc aceasta și să las scris aceasta, căci am scris atunci că cel ce crede în Fiul Tatălui, în Cel Unul-Născut, pe Care Tatăl L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică, unul ca acela nu este judecat, iar cel ce nu crede a și fost judecat, fiindcă n-a crezut în numele Celui Unul-Născut, Fiul lui Dumnezeu. Adevăr adevărat am spus Eu că oricine face rele nu vine la lumină, căci urăște lumina pentru ca faptele lui să nu se vădească, dar cel ce iubește și lucrează adevărul, vine la lumină și stă în lumină ca să se arate faptele lui că în Dumnezeu sunt săvârșite, și iată judecata, că lumina a venit în lume, iar oamenii au iubit întunericul mai mult decât lumina, căci faptele lor erau rele.

O, ce mare taină este nașterea cea de sus! Eram cu ucenicii în Iudeea și lucram cu ei peste mulți și Mi-i învățam să lucreze și să boteze, iar Eu lucram pe Duhul Sfânt peste cei botezați cu apă de către ucenicii Mei, așa cum Ioan boteza, iar când Eu am plecat la Tatăl după ce am înviat, le-am spus lor: «Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, vă trimit și Eu pe voi», și am suflat asupra lor și le-am zis: «Luați Duh Sfânt! Cărora veți ierta păcatele le vor fi iertate și cărora le veți ține vor fi ținute». A suflat Dumnezeu peste ei și au luat ei Duh Sfânt, căci Cel ce vine din cer este deasupra tuturor, iar cel ce este de pe pământ pământesc este și de pe pământ grăiește, așa cum Ioan a mărturisit atunci celor ce nu înțelegeau taina curățirii și pe Mine, Mielul lui Dumnezeu, Cel Unul-Născut din Tatăl.

Mă prinde jalea din cer și până pe pământ de la semeția slujitorilor de biserici, că nu știu aceștia ce este lucrarea Duhului Sfânt, sub numele căreia ei zic că lucrează. Am suflat peste ucenicii Mei atunci și le-am spus: «Luați Duh Sfânt!», și așa au luat ei pe Duhul Sfânt și au lucrat cu El peste mulți care se botezau pentru primirea Duhului Sfânt, dar slujitorii de biserici, care-și cumpără această slujire, cine suflă peste ei ca să ia ei pe Duhul Sfânt și să lucreze cu El peste mulți și să se cunoască lucrarea Duhului Sfânt luminând și lucrând peste cei ce vin spre ea? Mă prinde suspinul de la cei ce se folosesc de numele Meu și n-au roade ca ale Mele și ca ale ucenicilor Mei, n-au ucenici pentru cer, n-au, ci au numai pentru ei.

O, e mare taină nașterea cea de sus, și am spus acum două mii de ani: «De nu se va naște cineva din apă și din Duh, nu poate să intre în împărăția lui Dumnezeu, căci ce este născut din trup, trup este, și ce este născut din duh, duh este». Când a fost să vin de sus, de la Tatăl, și să fiu născut de sus pe pământ, a venit îngerul Domnului și a zis Fecioarei care M-a născut: «Duhul Sfânt Se va coborî peste tine și vei fi umbrită de puterea Celui Preaînalt, iar Cel ce Se va naște din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema». O, Eu M-am născut de sus pe pământ, și tot așa trebuie să se nască și omul, și de nu se va naște cineva din apă și din Duh nu poate să intre în împărăția lui Dumnezeu și nici ea întru el.

O, poporul Meu, plânge cuvântul Meu între cer și pământ și aude omul glasul lui și nu se naște de sus omul. O, poporul Meu, suflu cu suflarea Duhului Sfânt peste oameni și nu iau oamenii! Vă am pe voi biserică a Mea acum pe pământ și mulți vin să se nască de sus ca să fie ai Mei ca și voi, dar unde voi nu puteți umbla cu facerea Mea, pe care v-am învățat s-o lucrați peste om, acolo nu este frumoasă biserica Mea și mădularele ei. Nu știe omul să vină la lumină. Cel ce vine după Mine trebuie să învețe taina crucii și lucrarea ei așa cum Eu, Domnul, am arătat și am purtat, Dumnezeu fiind, umilit și disprețuit, nemângâiat decât de Tatăl Meu și de mama Mea Fecioara, căci pe pământ fiecare caută ale sale, a sa odihnă sufletească și cu orice preț, chiar și cu prețul lui Dumnezeu.

O, fiecare caută ale sale, dar nu știe omul cum vine aceasta și nu găsește nimic din tot ceea ce caută, căci cu nimic nu rămâne omul înaintea Mea. Cel ce se încântă pe sine însuși, acela își pierde așa mintea când are nevoie de minte, și unuia ca acela îi priește așa fiindcă și-a hrănit așa mintea, și aceasta nu înseamnă că-și face omul rost de minte. Omului îi trebuie minte și nu-și face rost de minte, că zice că are el, dar mintea se face de la Dumnezeu prin duhul umilinței dacă omul îl are, căci numai umilința Îl face pe Dumnezeu în om, Îi face cale lui Dumnezeu în om, și numai așa are omul minte, căci mintea înseamnă Dumnezeu în om, iar altfel e urât omul, e om și atât.

O, fiilor lucrători din partea Mea peste cei ce dau să vină spre facerea lor, o, fiilor, acolo unde voi nu puteți umbla pentru facerea omului, nu e frumoasă biserica Mea. Hai să facem învățătură pentru nașterea cea de sus a fiilor bisericii, tată, căci scris este: «Oricine face rele nu vine la lumină, căci urăște lumina pentru ca faptele lui să nu se vădească, dar cel ce iubește și lucrează adevărul vine la lumină și stă în lumină ca să se arate faptele lui că în Dumnezeu sunt săvârșite».

Am fii și fiice plini de suferința Mea în ei, nu de a lor, dar sunt destui din loc în loc între cei ce dau să vină după Mine și sunt plini de suferința lor, căci n-au voit să învețe de la Mine și de la sfinți facerea lor așa cum vrea cerul și nașterea cea de sus, căci nimeni nu-și poate zidi singur facerea lui, fiindcă singur nu se poate vedea omul întru toate ale sale și îi trebuie un ajutor, îi trebuie o oglindă ca să-l ajute să se vadă.

O, fiilor care aveți dureri de-ale voastre și nu de ale Mele dureri! Când omul este nemulțumit, inima i se asprește, la fel și fața, la fel și vorba, la fel și fapta, dar când el se împacă cu toate câte vin spre el, oricum și de unde ar veni ele, inima i se umilește, i se moaie, i se mlădiază și i se formează ființa după chipul și asemănarea Mea, căci Eu M-am dat pe Mine Însumi celor ce M-au supus lor, sub mâna vânzătorului Meu dat lor în noaptea în care am fost vândut, și chiar dacă am fost atât de îndurerat, eram blând și smerit cu inima și plin de răbdare și plin de iubire, căci asprimea inimii nu M-a cunoscut, că toate veneau de la Dumnezeu, și așa să-și spună și omul: toate vin de la Dumnezeu pentru facerea cea din cer. Amin.

Voiesc să-i învăț pe toți care vor cu Dumnezeu și care vin spre voirea aceasta, voiesc să se aplece ei și să învețe taina crucii purtate așa cum Eu am purtat-o, căci fără de învățătură nu poate omul pe cale cu Mine, că e cu multă învățătură pe ea calea Mea cu omul, calea Mea pentru om. Cuvântul Meu e aur curat, numai să-l iubească omul și să învețe din el și să-l împlinească peste el, că nu mai este nevoie să învețe el altceva sau altcumva, ci este doar de vegheat.

O, poporul Meu de la izvor, voiesc să învețe toți cei care Mă iau de pe masa Mea cu tine, voiesc să și împlinească ei cuvântul Meu, că e mare cuvântul Meu și e suflarea Mea peste cei ce vor să se nască de sus, căci Eu de sus sunt, de sus vin pentru nașterea cea de sus a omului care caută cu lumină peste el și care stă în lumină.

O, fiilor lucrători la izvor din partea Mea peste cei ce aleg creșterea lor cea de la Dumnezeu, Eu, Domnul, suflu peste voi și vă dau, și voiesc să ia cei ce caută la voi sfat și înțelepciune, dar să lucreze ei apoi așa, spre viața lor cea de sus. Duhul umilinței este cea mai mare lucrare a lui Dumnezeu pentru om, căci Eu Mi-am arătat umilința ca să învețe omul din ea, iar omul să nu dea să fie mai mare ca Dumnezeu, căci drumul cu Dumnezeu are aurul lui, are bogăția lui și strălucește de jos până sus prin această lumină, prin duhul umilinței, scara care îl suie pe om la cer ca să fie omul din cer pe pământ, și nu de pe pământ să mai fie el apoi.

Am venit pe pământ pentru îndumnezeirea omului. Aceasta să știe toți cei care sunt și care voiesc să fie cu Mine pe calea cuvântului Meu cel de azi, pe calea venirii Mele de azi pe pământ cuvânt, și trebuie să se îndumnezeiască cel ce voiește să fie cu Mine prin lepădare de sine și prin îndumnezeirea lui apoi, căci Eu asta am de lucrat peste om.

Învățați poporul peste tot, fiilor care-Mi stați cale a cuvântului Meu ca să vină el spre creșterea celor ce se aduc la creștere. Învățați-i pe toți cei ce doresc cu Dumnezeu și să știe ei că nu Dumnezeu trebuie să Se facă după cum sunt ei, ci ei trebuie să se facă după cum este Dumnezeu. Nu mai voiesc durere de la ei, căci pe cine îl doare de el însuși în trupul bisericii Mele, acela se face durere a Mea și sarcină a Mea și a voastră, tată, și trebuie să le spunem din când în când că e musai să aibă cruce și răbdare pentru cruce toți cei ce vor cu Dumnezeu, căci crucea Mea este grea și nu este ca a lor, iar dacă ei nu pot ajuta sau micșora greul crucii Mele, măcar să-și poarte cu răbdare și cu împăcare crucea lor, că nu e de tăiat din cruce, ci e de împodobit crucea cu podoabele iubirii și a răbdării sfinte și a cumințeniei depline, și mai ales a nerăzvrătirii, că nu are omul dreptul să se răzvrătească, decât dacă-și ia singur acest drept împotriva umilinței lui, pe care ar fi s-o aibă pe deplin pentru mântuirea lui.

O, nu știe omul ce este crucea, ce slavă este ea, ce drum spre înviere este ea, și de aceea se plânge el mereu, și de aceea se slăbește mereu om pe om plângându-se mereu, de parcă asta ar fi să fie lucrarea lui. Toate câte vin peste om, ar fi să le primească el ca din mâna lui Dumnezeu și să nu-I dea Domnului peste mână, căci Dumnezeu știe ce-i este omului de folos, după cum vede El că trebuie pentru făptura cea mereu nouă a omului, căci Eu prin suferință am venit pe pământ și tot așa am petrecut apoi, și tot așa M-am întors și M-am păstrat lângă Tatăl, căci aceasta este cununa celor ce-L iubesc pe Dumnezeu, iar bucuria și desfătarea este calea păgânilor, nu a creștinilor, căci creștinii au bucurie crucea și pe Domnul lor, Domnul crucii, Păstorul Cel cu crucea, Care umblă după oi ca să le dea pășunea Lui și pildă să le dea lor purtarea crucii, slava celor ce iubesc pe Dumnezeu după chipul și asemănarea Lui, căci Eu prin cruce Mi-am arătat slava și prin ea am iubit pe fiecare om, ca să-l răscumpăr pe om și să-l dau Tatălui, acolo unde el se va întâlni cu odihna lui, pe care a pierdut-o prin părăsirea lui Dumnezeu, datorie care trebuie plătită la Dumnezeu de fiecare om, ca să-și primească el iarăși înfierea cea pierdută. Amin.

O, fiilor care stați înaintea Mea ca să-Mi port cu voi crucea venirii Mele, învățați poporul de peste tot să se uite la voi și să învețe purtarea crucii, căci voi și cei cu voi lângă izvorul Meu de cuvânt aici, sunteți sub cruce mereu, tată, sunteți sub sarcină mereu și sunteți mulțumiți că-Mi slujiți venirii Mele și lucrului ei cel greu și mult, cu duhul, cu sufletul și cu trupul, fiilor. Voiesc să cobor binecuvântare și putere peste voi acum, pentru lucrarea de împrospătare a celor ce trebuiesc orânduite spre împrospătare peste locașul Sfintei Sfintelor Mele, tată. Sunteți puținei pentru cât de mult lucru este peste tot de lucrat, aici și pe unde mai este nevoie de voi și de lucrul vostru pentru cât popor avem de purtat și de îngrijit.

Acum, pe cel ce este reazemul Meu la greu, pe copilul pe care-Mi sprijin venirea Mea și vestirea ei, îl umplu de putere ca să-Mi chivernisească lucrarea împrospătării de care am grăit acum peste cele din grădinița cuvântului Meu. O, nu vă temeți pentru puterea cea mică pe care o aveți! Fiți credincioși, că nu voi puteți, nu voi cuprindeți pe toate câte sunt de orânduit. Vin îngerii Mei și vă sprijinesc, tată. Sprijiniți-vă și voi pe ei, căci lucrarea credinței trebuie să locuiască în voi, și apoi puterea ei. Amin.

Tu, cel care-Mi dai și-Mi vestești graiul Meu din cer și până pe pământ și până la marginile lor, fă sfat ceresc, tată, și cu multă bunăvoință lucrează și așează pe cele care să se lucreze pentru împrospătarea a toate în grădinița cuvântului Meu cu voi. Sunteți sprijinul Meu, iar Eu sunt sprijinul vostru, tată. Întărește tu acum credința că toate sunt cu putință, căci în Dumnezeu toate sunt da, iar Eu voi da și putere și tot ce va fi să se poată pentru această lucrare, ca și pentru lucrarea care merge înainte spre săvârșirea deplină a ei, a noii zidiri înălțată acum în grădinile Mele cu voi la izvor, și ne vom da silința și colo, și colo, iar duhul hărniciei și al buneivoințe vă va fi biruința și credința în tot ce Eu voi da de împlinit. Amin.

Pe toți cei de lângă izvorul Meu îi voiesc vioi mereu și încredințați mereu că puterea și voința și împlinirea a toate vin de la Mine prin duhul și prin mânuțele lor, pe care Eu le umplu mereu de har, de binecuvântare și de bucurie pentru lucrarea lor cu Mine, căci purtarea crucii Mele aduce bucurie fără seamăn, atât cât mintea cea fără Dumnezeu în ea nu ajunge să știe înțelepciunea bucuriei sfinte, bucuria cea prin cruce și taina care o învăluie pe ea de sus. Amin.

Binecuvântare dau acum pentru cele de la Mine toate spre lucrul Meu prin voi! Totul este cu putință celor cu credință în toate câte Eu grăiesc și așez. Amin.

O, îmbrăcați-vă în harul păcii Mele, fiilor, că lumea nu știe ce este pacea aceasta, pacea Mea dintre voi, prin care Eu pot și lucrez. Învățați poporul de peste tot taina păcii Mele cu voi, căci el trebuie mult să învețe dacă iubește el cu putere cuvântul Meu, care învață, și fapta lui apoi.

Vă învăluiesc în puterea cea biruitoare a crucii, fiilor. Iubiți taina aceasta, că e mare, tată, căci duhul cel rău se teme strașnic de cei îmbrăcați în această armură, cu care Eu l-am judecat pe el acum două mii de ani.

Nimeni să nu se plângă, nimeni să nu fie neputincios, căci puterea crucii le dă putere celor ce o iubesc pe ea cu pilda vieții lor.

Pace ție, popor de la izvor! Pacea Mea din mijlocul tău să lumineze peste tot pe poporul cuvântului Meu ca să învețe el lumina aceasta. Eu, Domnul, Mă împart prin voi cu tot ce am să-i dau celui ce iubește să Mă asculte după orânduiala Mea cea din mijlocul vostru, cea din mijlocul tău, poporul Meu de la izvor. Amin, amin, amin.